Europa Liberă: Am văzut o declarație, pe care o făcea în numele Președinției OSCE, Ažubalis. El spunea că, chipurile, s-ar fi făcut câțiva milimetri de aur pe parcursul acestei runde de negocieri. Ce ar însemna „milimetri de aur”?
Eugen Carpov: „Milimetrii respectivi probabil reprezintă în principiu faptul că ieri practic a fost reluat procesul de negocieri. Decizia de reluare a fost adoptată la Moscova în luna septembrie, dar negocierile de facto au început ieri și au continuat pe parcursul zilei de astăzi. Probabil simplul fapt al acestei reluări a acestor negocieri reprezintă milimetrii de aur. Dar pe lângă simplul fapt al reluării negocierilor, aș menționa că au fost obținute și alte decizii importante. În primul rând a fost reconfirmat formatul 5+2 în care vor fi purtate toate negocierile oficiale asupra negocierii conflictului transnistrean. Nu vor exista alte formate decât 5+2. Ne-am concentrat în continuare asupra discuțiilor asupra documentelor numit „Principii și reglementări ale procesului de negocieri”. Am parcurs o bună parte a acestui document, am convenit asupra mai multor articole, dar spre regret, din lipsă de timp nu s-a reușit să finalizăm acest document și lucrările vor fi continuate la reuniunea viitoare, care a fost planificată pentru februarie 2012 și am primit invitația din partea reprezentantului special desemnat de Guvernul Irlandei, ca această primă rundă de negocieri din anul viitor să aibă loc în Irlanda.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, pentru că mulți aduc în discuție memorandumul Kozak, despre care se spune că nu a fost o variantă buna, una fericită de soluționare a conflictului transnistrean. Dar pentru că există părerile unor experți care consideră că oricare nou acord între Chișinău și Tiraspol se va baza în mare parte pe acel memorandum Kozak. Dumneavoastră ce ne puteți spune?
Eugen Carpov: „Memorandumul Kozak a avut o istorie de pregătire a acestui document totalmente diferită de principiile pe care noi le discutăm astăzi. În primul rând acel document a fost negociat și pregătit în cadrul unor discuții directe între Chișinău, Tiraspol și Moscova. Astăzi nu mai acceptăm, după cum am mai menționat, discuții care ar fi separate de formatul de negocieri de formatul 5+2. Orice soluție, care ar fi identificată pentru reglementarea conflictului trebuie să fie aprobată în primul rând de Guvernul Republicii Moldova, să fie aprobată și de partenerii internaționali, care participă în procesul de negocieri. În primul rând de Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și alți actori internaționali.”
Europa Liberă: Pe cât de cooperanți au fost în aceste două zile partenerii de discuție de la Tiraspol și Moscova?
Eugen Carpov: „Nu pot să spun că suntem cooperanți cu partenerii noștri de la Tiraspol, pentru că deocamdată ne aflăm pe poziții suficient de diferite. Dar vreau să menționez o bună cooperare cu partenerii noștri internaționali. Acest fapt servește drept bază pentru viitoarele noastre discuții.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar ce măsuri întreprindeți pentru păstrarea unității și integrității țării?
Eugen Carpov: „Avem un mandat ca echipă de negociere. Avem un mandat, care se bazează pe documentele aprobate în cadrul Republicii Moldova și în primul rând Constituția și legislația de care vom ține cont în primul rând. Nu îmi voi permite să depășesc cu nici un milimetru, chiar dacă cu asemenea noțiuni se discută în cadrul reglementării conflictului transnistrean, cadrul juridic pe care îl avem pe plan național și care stabilește exact care sunt direcțiile de reglementare a conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Și care ar fi aceste direcții, de la care nu puteți să mergeți într-o parte sau în alta, sau să cedați?
Eugen Carpov: „Suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internațional la data de 1 ianuarie 1990. Din acest principiu rezultă că unicul obiect al negocierilor noastre pe care o să le purtăm în cadrul 5+2 poate fi identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova. De la acest principiu pornim și de la el nu putem să plecăm.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ați spus că următoarea rundă de negocieri ar putea să aibă loc la începutul anului viitor. Rezultatul așa-ziselor alegeri prezidențiale din Transnistria ar putea să influențeze asupra procesului de negocieri?
Eugen Carpov: „Nu, din punct de vedere al calendarului întâlnirilor noastre nici un proces intern din Republica Moldova nu trebuie să pericliteze acest calendar. Noi am stabilit întâlnirea pentru februarie și trebuie s-o avem indiferent de evoluții. Dacă vă referiți nemijlocit la așa-zisele alegeri din regiunea transnistreană, păi poziția este cunoscută. Cu atât mai mult aceste evoluții nu sunt recunoscute de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și ele nici atât nu ar putea să influențeze procesul de negocieri.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar ce așteptați de la ministeriala OSCE? Ce așteaptă Chișinăul?
Eugen Carpov: „Reuniunea miniștrilor de Externe a OSCE, care va avea loc la Vilnius nu este direct legată de procesul nostru de negocieri. Este o coincidență de perioadă. Dacă vorbim despre reuniunea OSCE, atunci în cadrul acestei reuniuni se vor examina problemele tradiționale, care există în raport cu Republica Moldova și aceste probleme vreau să vă spun că depășesc cadrul reglementării conflictului transnistrean. Pentru că există și o componentă militară care se discută acolo, adică prezența trupelor străine, ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova și angajamentele de retragere a acestor trupe de pe teritoriul Republicii Moldova. Deci, practic se va discuta problematica militară și reglementarea conflictului, dacă vă referiți la Republica Moldova. Evident că agenda reuniunii ministeriale conține cu mult mai multe probleme, care ține de întreg continentul european și nu numai.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, dar dacă ne amintim acum 13 ani tot în cadrul unei reuniuni OSCE, la summitul de la Istanbul Rusia își asumase angajamentul să-și retragă armata și munițiile din stânga Nistrului, lucru care nu a fost onorat până la capăt. Și de câțiva ani nu se mai retrag.
Eugen Carpov: „De câțiva ani buni nu se mai retrag trupele și munițiile Federației Ruse, dar eu vreau să vă spun că acest element care denotă că Federație Rusă nu-și respectă angajamentele pe plan internațional nu este lăsat fără atenție de către comunitatea internațională. Și din punctul acesta de vedere Moldova nu este singură care pune problema retragerii. Evident că avem și sprijinul partenerilor internaționali și se depun eforturi ca orice angajamente asumate de către partenerii noștri internaționali să fie implementat.”
Europa Liberă: Va fi reactualizat acest subiect?
Eugen Carpov: „Problema este pe agendă și se pregătește o declarație pe Republica Moldova. Dar vreau să vă spun că deja de opt ani de zile aceste declarații nu au putut fi adoptate și este lucru cunoscut. Anume pentru că există divergențe între Federația Rusă în mod special și Republica Moldova, Georgia și alte state pe problematica militară, din acest punct de vedere. Urmează să vedem cum vor evolua discuțiile pe parcursul anului curent. Eu sper foarte mult că pe problematica transnistreană putem găsi un compromis și putem adopta o decizie care să reflecte progresele obținute pe parcursul acestui an și principiile de bază ale reglementării conflictului de pe Nistru și care sunt exact acelea pe care le-am spus mai devreme și suveranitatea, integritatea teritorială și statutul juridic special pentru regiunea transnistreană.”
