Probleme ce țin de securitatea energetică și de dosarul transnistrean au fost discutate acum 10 zile de președintele interimar Marian Lupu cu omologul său ucrainean Viktor Ianukovici. In aceasta saptamana si premierul Vlad Filat se va deplasa la Kiev. Ambasadorul R. Moldova in Ucraina, Ion Stavila a vorbit la microfonul Europei Libere despre importanta acestei vizite.
Europa Liberă: Ce va aduce nou vizita premierului, pe care urmează să o efectueze la Kiev?
Ion Stăvilă: „Pentru că în cadrul vizitei sunt preconizate întâlniri cu toți cei trei conducători ai Ucrainei, va fi abordat practic tot spectrul problemelor de pe agenda relațiilor bilaterale, astfel încât să mai depășim, ca să zic așa, două-trei noduri de probleme, sau problemele înnodate.
Am în vedere problemele legate de funcționarea complexului hidrotehnic de la Novodnestrovsc, sau complexul hidrotehnic nistrean, legate de funcționare, proprietate, demarcare, aspectul ecologic, mediu, definitivarea demarcării la Giurgiulești, ceea ce înseamnă instalarea stâlpilor de frontieră. Vom găsi o soluție pentru această problemă.
De cealaltă parte la nord, pe Nistru avem încă o situație sensibilă, legată de demarcarea frontierei în zona barajului acestui complex hidrotehnic nistrean, acolo situația fiind mai complexă pentru că demarcarea este strâns legată și de reglementarea problemelor de proprietate și de asigurarea unei bune funcționări a acestui obiect energetic.”
Europa Liberă: Relațiile moldo-ucrainene au fost întotdeauna cu urcușuri și coborâșuri. Cât de ușor este să găsești acest deznodământ al multiplelor probleme și începând de la demarcarea frontierei până la cooperarea pe toate dimensiunile?
Ion Stăvilă: „Relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina au pornit pe o traiectorie ascendentă.”
Europa Liberă: Această traiectorie ascendentă de unde începe?
Ion Stăvilă: „Începe de la Palanca. Problemele legate de demarcarea frontierei de la Palanca și sectorul acesta de drum, care de fapt au început ceva mai devreme. Era vorba de un proces care trebuia dus până la capăt. Și acest lucru s-a făcut, după care s-a produs această cotitură cardinală în relațiile noastre.”
Europa Liberă: Când se pune punct problemei proprietăților Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei?
Ion Stăvilă: „Dintre cele peste o sută de obiecte, pe care Republica Moldova le revendică ca drept de proprietate pe teritoriul Ucrainei până în momentul de față a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra a 46 de obiecte. Am mai prezentat încă un set întreg de documente pentru încă circa 20 de obiecte. Existe șanse ca în viitorul apropiat să obținem recunoașterea drepturilor noastre de proprietate și a supra acestor obiecte.”
Europa Liberă: Discuțiile asupra căror obiecte acum sunt mai dificile?
Ion Stăvilă: „O parte din aceste obiecte aparțin unor agenți economici și organizații din Transnistria și noi ne bucurăm că în baza cadrului juridic bilateral între Moldova și Ucraina am găsit o soluție și pentru organizațiile din Transnistria, care au obținut recunoașterea drepturilor de proprietate. Ucraina are doar trei obiecte de proprietate pe teritoriul Republicii Moldova și în zona localității Palanca și e un canal și o stație de pompare, făcută încă în perioada sovietică prin care se folosea apa râului Nistru pentru irigarea pământurilor ucrainene. Dar a rămas cel mai important obiect de o mare valoare, strategic, aș zice, și economică și e vorba de complexul hidrotehnic de la Novodnestrovsc. Ar fi o abordare să zicem în pachet. Astfel încât vom avea baza juridică necesară pentru a soluționa toate problemele de proprietate care mai există între cele două țări. Acum este exact o atmosferă foarte propice pentru a soluționa această problemă de proprietate, astfel încât să punem punct și să spunem că acordul de proprietate a fost implementat sută la sută.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, să vorbim și despre eficiența activității Misiunii EUBAM la hotarul moldo-ucrainean. Impactul e cel pe care și l-au dorit părțile?
Ion Stăvilă: „Toată lumea este mulțumită de activitatea Misiunii EUBAM, de asistența pe care această Misiune ne-o acordă și Republicii Moldova, și Ucrainei, în special serviciilor implicate în efectuarea controlului la frontieră. Se vorbește despre o istorie de succes a Uniunii Europene și a acestor două state – Republica Moldova și Ucraina, care nu mai are precedente. Nu există în alte părți o Misiune similară. Or, anume de această experiență și acest model de cooperare se interesează și alte state, inclusiv din spațiul CSI, care văd în această activitate niște rezultate pozitive. Sigur, că trebuie să recunoaștem că nu există nimic ideal în lume. Mai există poate și anumite carențe, dar în linii mari suntem mulțumiți.”
Europa Liberă: A fost curmată contrabanda?
Ion Stăvilă: „A fost diminuată substanțial. Nu mai vorbește nimeni despre segmentul transnistrean central al frontierei moldo-ucrainene ca despre o gaură neagră, prin care se trece contrabanda așa masiv, și activități ilicite, și migrațiune ilegală, trafic de tot felul de produse, droguri, armament. Aceste fenomene negative de la frontieră s-au redus, activitatea acestei Misiuni trebuie să fie apreciată pozitiv.
Și anume acest lucru a fost făcut acum la Kiev, când acolo a avut loc cea de-a 10-ea reuniune jubiliară a mecanismului de cooperare trilaterală: Republica Moldova-Ucraina-UE. Importanța acestei misiuni sporește acum și în perspectiva apropiată în contextul liberalizării regimului de vize și călătorii între Republica Moldova și Ucraina, pe de o parte, cu Uniunea Europeană, pe de altă parte. Am în vedere implementarea acordului liberalizarea regimului de vize și de călătorii.”
Europa Liberă: Domnule Stăvilă, sunt voci care acreditează ideea că poziția Kievului devine tot mai clară în procesul de soluționare a crizei transnistrene. Credeți că Ucraina depune toate eforturile pentru a se ajunge la identificarea unei soluții pentru diferendul transnistrean?
Ion Stăvilă: „Am ferma convingere că Ucraina este interesată foarte mult în reglementarea conflictului transnistrean și în depășirea acestei situații de conflict pentru că aceasta corespunde intereselor naționale ale Ucrainei.”
Europa Liberă: Să înțelegem că interesul Ucrainei ar fi mai mare decât interesele Moscovei?
Ion Stăvilă: „Interesele Ucrainei sunt mai aproape de interesele Republicii Moldova decât alți participanți pentru că este vorba de un conflict la frontiera cu Ucraina. Or, un focar de tensiune, un focar de conflict care în cazul unei tensionări, în rezultatul unui incident neașteptat, așa cum s-a întâmplat bunăoară recent acest incident tragic, poate să degradeze într-un conflict evident care poate afecta Ucraina. Și Ucraina este foarte interesată în reglementarea acestui conflict și mă bucur să constat că rolul Ucrainei a sporit, că reprezentantul special al Ucrainei este foarte activ.
Chiar întâlnirea de la Odesa este tot o contribuție reală a autorităților ucrainene. Eu nu aș vrea să simt o anumită gelozie politică, care se manifestă din diferite părți, precum că Ucraina va prelua inițiativa în mâinile sale și asta ar fi în detrimentul rolului altor factori.”
Europa Liberă: În primul rând al Federației Ruse.
Ion Stăvilă: „În primul rând al Federației Ruse. Or, este absolut evident că noi prețuim în egală măsură rolul tuturor actorilor implicați în acest proces și prețuim contribuția adusă de fiecare actor în parte într-un format, să zic așa, bilateral, trilateral. Dar soluția finală trebuie să fie identificată sigur că în acest format multilateral 5+2.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, e lucru știut, după ce a efectuat o vizită la Moscova, liderul tiraspolean, Evgheni Șevciuc, a făcut o vizită și la Kiev, acolo unde a avut o întrevedere cu șeful diplomației, Constantin Grișcenco. Ministerul de Externe al Ucrainei spunea că în cadrul întrevederii neformale cei doi au discutat pe marginea reglementării transnistrene, dar și despre situația creată în zona de securitate de pe Nistru. Cunoașteți mai multe detalii?
Ion Stăvilă: „Eu înțeleg interesul firesc al noului lider de la Tiraspol ca să stabilească un contact cu autoritățile acestor două țări, care sunt implicate direct în formatul 5+2 în procesul de reglementare. Și înțeleg de ce liderul transnistrean a preferat să meargă în primul rând la Moscova, pentru că toată lumea recunoaște un lucru absolut evident: Federația Rusă acordă un sprijin substanțial de tot felul, și în primul rând economic, și financiar, care este foarte necesar pentru sprijinirea populației din această regiune.”
Europa Liberă: Și nu a regimului?
Ion Stăvilă: „Nu-nu, în primul rând a populației, pentru că este vorba și de acei 15 dolari adaos la pensia de acolo, gazul care este mai ieftin acolo.”
Europa Liberă: Subvenții pentru agricultură.”
Ion Stăvilă: „Subvențiile pentru agricultură, datoriile enorme la gazul rusesc, pe care regiunea nu le achită. Vă puteți imagina ce s-ar întâmpla în primul rând cu populația de acolo, care la un moment dat nu ar putea beneficia de acest sprijin.”
Europa Liberă: Ce s-ar putea întâmpla?
Ion Stăvilă: „O tensionare bruscă a situației de acolo. Eu mă gândesc întotdeauna la populație, mai întâi la oamenii de rând, pentru că acești oameni nu trebuie să fie ostaticii unor conflicte politice. Mă bucur că între populația, oamenii de rând de pe cele două maluri ale Nistrului nu există sentimente de dușmănie, așa cum există poate în alte zone de conflict. Și aceasta este o premisă foarte importantă pentru a promova procesul de reglementare, pentru a găsi o soluție.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, Transnistria poate fi o carte de joc în relația dintre Kiev și Moscova?
Ion Stăvilă: „N-aș vrea ca Transnistria să fie o carte de joc. Eu cred că autoritățile ucrainene sunt interesate să promoveze inițiativele sale în procesul de reglementare a conflictului transnistrean pornind de la interesele naționale fundamentale. Și, indiferent de conjunctura politică, eu am constatat că autoritățile ucrainene mențin o poziție ferme, de la care nu se abat. Două exemple: primul lucru – Kievul oficial insistă permanent pe respectarea principiului suveranității și integrității teritoriale în contextul reglementării conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Ceea ce nu obosește să spună și Kremlinul.
Ion Stăvilă: „Exact, dar și viața va arăta în ce măsură acest principiu va fi respectat. Pe de altă parte, conducerea Ucrainei consideră că demilitarizarea zonei de securitate în regiunea transnistreană și transformarea doar în operațiune de menținere a păcii poate fi efectuată cu acordul tuturor, dar în contextul procesului de reglementare, dar nu după reglementarea politică a acestui conflict. Or, anume această poziție este fixată clar în declarația celor doi președinți – al Ucrainei și al Rusiei, adoptată la 16 mai 2010, unde e scris foarte clar.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, e scris foarte clar, dar nimic nu s-a realizat.
Ion Stăvilă: „Este un element al procesului de negocieri. Sigur că am dori ca aceasta să se întâmple mai repede, dar noi trebuie să ne corelăm eforturile noastre și potențialul politic și diplomatic de care dispunem cu ceilalți parteneri implicați în proces. Nu aș vrea să dramatizăm lucrurile și uite, n-am reușit.”
Europa Liberă: Dar nu ați răspuns la întrebarea dacă e sau nu Transnistria o carte de joc în relația dintre Ucraina și Rusia.
Ion Stăvilă: „Nu cred că este o carte de joc, pentru că problema transnistreană va trebui să fie rezolvată în baza unor principii europene, acceptate de toată lumea. Pentru că cartea de joc asta ar însemna ca să fie făcut așa să zic un barter politic și că uite, noi ceva facem aici.”
Europa Liberă: Deocamdată la nivel de șantaj dintre cele două țări s-ar putea să fie jucată această carte Transnistria.
Ion Stăvilă: „În momentul de față pe agenda relațiilor ucrainene-ruse sunt în top, pe primul loc alte probleme. De aceea nu cred că suntem acum într-o perioadă când se discută foarte intens cum să jucăm cartea transnistreană.”
Europa Liberă: Pare-se că schimburile comerciale între Moldova și Ucraina s-au apropiat de un miliard de dolari. Dacă e să ne referim la dimensiunea economică, unde sunt rezerve, unde sunt succese?
Ion Stăvilă: „Am depășit un miliard de dolari volumul schimburilor comerciale, cu sold în favoarea părții ucrainene. Dar asta e o chestiune obiectivă, pentru că noi importăm energie electrică din Ucraina și aceasta contribuie mult la sporirea soldului negativ în defavoarea noastră.
Ne bucurăm în continuare de consolidarea regimului de liber schimb, dacă e să vorbim despre această dimensiune comercial-economică. Având în vedere că pe lângă acordul bilateral de liber schimb, mai avem acum recent semnat un acord de liber schimb în cadrul CSI, care urmează să fie pus în vigoare.
Și, pe de altă, parte ambele țări sunt implicate plenar în procesul de creare a unei zone de liber schimb cu Uniunea Europeană. Ucraina deja a finalizat negocierile, iar noi am început cu succes acest proces de negocieri și sperăm să-l încheiem cât se poate de repede. Or, se creează o zonă largă de liber schimb, când țările noastre vor putea beneficia plenar de avantajele unei zone de liber schimb duble și cu Uniunea Europeană și în spațiul CSI. În ce măsură ele ar putea să se afecteze în sens negativ nu știu. Vom vedea. Se discută și în Ucraina, și la noi la nivel înalt, la nivel politic. Se afirmă și la Bruxelles, și la Kiev, și la Moscova că aceste două zone de liber schimb, nu zic, e altă treabă uniunile vamale, dar zonele de liber schimb nu ar trebui să contravină unei alteia.”
Europa Liberă: Domnule ambasador Stăvilă, dar cum să fie înțeleasă această declarație de ultimă oră, pe care o făcea președintele ucrainean Ianukovici, spunând că Moldova ar putea să conteze pe Ucraina când vine vorba de asigurarea cu gaze?
Ion Stăvilă: „Noi tare am vrea, și dorim, și Ucraina, și Republica Moldova ca asigurarea cu gaze să fie efectuată ritmic, fără careva probleme în livrările de gaze din Federația Rusă. Or, viața a arătat că uneori există și niște situații mai critice, mai complicate, așa cum s-a întâmplat bunăoară în 2005-2006, când Gazpromul a sistat livrările de gaze către Europa, afectând direct și Ucraina, și Republica Moldova. Având acest precedent pozitiv, să zic așa, atunci când Ucraina a venit în ajutorul Republicii Moldova într-o situație critică, avându-se în vedere că volumul de gaze consumat în Republica Moldova este unul foarte mic în raport cu volumul de gaze care este consumat în Ucraina. Or, Ucraina ar putea veni în ajutor, iar pentru noi acest ajutor este foarte important și foarte binevenit, pentru care noi întotdeauna trebuie să fim recunoscători Ucrainei, care vine exact cu ajutor.”
Europa Liberă: Deci, e un gaz politic, da?
Ion Stăvilă: „Poate să fie un gaz politic, dar eu aș prefera să-l numesc un gaz frățesc.”
