După mai multe zile de discuții, Comisia Unificată de Control a reușit să ia o decizie de compromis menită să detensioneze situația de la postul de control al forțelor militare de menținere a păcii nr.9 de la Vadul lui Vodă. De la începutul anului, locuitorii satelor moldovenești din Zona de Securitate protestează, cerând desființarea posturilor militare de control, după ce un tânăr moldovean a fost împușcat mortal de un pacificator rus. Comisia Unificată de Control a luat act de amplasarea limitatoarelor de viteză pe carosabil și a semnelor de circulație suplimentare în partea stângă a punctul de control nr. 9. Timp de câteva zile, Comandamentul Militar Unificat va monitoriza eficiența acestor mijloace tehnice și va decide dacă este sau nu necesară menținerea pe carosabil a blocurilor de beton. În baza acestor observații, Comandamentul va face propuneri de îmbunătățire și a activității postului nr.9 de pe partea dreaptă a râului Nistru. Totodată, Comisia Unificată de Control a îndemnat populația din Zona de Securitate să se abțină de la orice fel de manifestații la posturile de control ale forțelor de menținere a păcii.
Săptămâna trecută, sute de persoane au continuat să protesteze Vadul lui Vodă, cerând desființarea postului de pacificatori, pe ambele maluri ale Nistrului. Locuitorii satelor moldovenești din Zona de Securitate spun că manifestațiile vor continua până sunt desființate toate posturile de control ale forțelor pacificatoare, începând cu cele de la Vadul lui Vodă. Referitor la această cerere, co-președintele din partea Republicii Moldova al Comisiei Unificate de Control, generalul Ion Solonenco, a declarat Europei Libere că o mai mare îngrijorare ar trebui să trezească posturile transnistrene vamale și de grăniceri, instalate ilegal, contrar acordului de la Odesa care prevede demilitarizarea Zonei de Securitate.
Ion Solonenco: „Posturile de pacificare se găsesc în conformitate cu Acordul din 1992. Pe noi ne frământă alte posturi, care pe mine mă miră că nu se ridică problema legate de trecere și postul de grăniceri, de vamă, fiscale, care aduc mai multe primejdii. Astăzi s-a întâmplat o nenorocire, dar celelalte posturi aduc primejdii, acelea îi pun pe oameni ca să fie neliniștiți ș.a.m.d. Problema e în aceea că fără scoaterea celorlalte posturi, nu se poate azi de vorbit de aceste posturi de pacificare.”
Sâmbătă, la Chișinău, peste o sută de oameni au protestat în fața ambasadei Rusiei și a ministerului de externe, cerând expulzarea ambasadorului Valeri Kuzmin și retragerea necondiționată a armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Protestul a fost organizat de Platforma Civică „Acțiunea 2012” din care fac parte peste 30 de organizații neguvernamentale. Totodată, coaliția cere pedepsirea pacificatorului rus care l-a împușcat mortal pe tânărul Vadim Pisari la postul de la Vadul lui Vodă, pe 1 ianuarie. Federația Rusă spune că împușcarea tânărului de 18 ani care nu s-a oprit cu mașina la somație pe podul peste Nistru este cercetată de procuratura militară rusă iar rezultatele anchetei sunt așteptate în câteva săptămâni.
Ministerul de Externe al Federației Ruse a plasat pe pagina sa electronica un comunicat în care se spune că „atât în Republica Moldova, cât și în afara ei ar exista forțe ce ar dori să tensioneze situația din Zona de Securitate de pe Nistru, iar mandatul operațiunii de pacificare rămâne necesar și are drept scop reglementarea conflictului pe cale pașnică”.
Mai mulți parlamentari de la Kiev au declarat că cererea Chișinăului privind transformarea forțelor militare de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional este legitimă, numai că acest lucru ar putea să fie de durată. Președintele comitetului de politică externă în Rada Supremă, Oleg Bilorus a declarat pentru agenția Novîi Region că moartea tânărului împușcat la postul de control de la Vadul lui Vodă ar putea fi ultima picătură pentru Chișinău, care va cere mult mai hotărât retragerea trupelor ruse. Ucraina va deveni și ea mai activă în procesul reglementării conflictului transnistrean, a spus parlamentarul de la Kiev.
Noul liderul transnistrean, Evghenii Șevicuk l-a nominalizat pe Piotr Stepanov la funcția de prim-ministru în guvernul nerecunoscutei republici, funcție creată vara trecută în urma reformei constituționale. Din 2007, Stepanov conducea ministerul industriei în administrația lui Igor Smirnov iar până atunci fusese director al întreprinderii „Tiraspoltransgaz”. Noul lider transnistrean, ales luna trecută, spune că una din prioritățile sale va fi redresarea situației economice dificile din stânga Nistrului.
Și tot săptămâna trecută, Evgheni Șevciuk a numit un prieten cercetat penal de fostul regim în fruntea vămilor conduse până acum de fiul lui Igor Smirnov. În locul lui Vladimir Smirnov, șef al serviciului vamal a fost numit Ghennadi Kuzmiceov. Fost locotenent-colenel de miliție în regiunea transnistreană, acesta a fost arestat vara trecută și cercetat într-un dosar de corupție. În timpul arestului din perioada fostului regim al lui Igor Smirnov, Kuzmiceov a declarat greva foamei, spunând că arestarea sa a fost făcută la o comandă politică, pentru că l-a sprijinit pe Șevciuk în campania electorală.
Europa Liberă: Valul de nemulțumire stârnit de incidentul de la 1 ianuarie, de la Valul lui Vodă, a readus în discuție problema schimbării mecanismului de supraveghere a Zonei de Securitate. L-am întrebat pe expertul ucrainean Grigori Perepelîțea ce șanse sunt ca aceste chemări să fie ascultate?
Grigori Perepelîțea: „Cred că propunerea părții moldovene este justificată și constructivă. Transformarea contingentului militar de menținere a păcii într-o misiune civilă de observatori internaționali a fost propusă încă în planul Iușcenko din 2005 pentru reglementarea transnistreană. Și, în principiu, această transformare este sprijinită și de OSCE. Însă eu nu cred că ea se va realiza, după cum nu s-a realizat nici în cadrul planului Iușcenko. Deși, în perspectiva normalizării relațiilor și sporirii încrederii între Transnistria și Moldova acest lucru ar fi foarte pozitiv. Dar o asemenea propunere nu va fi acceptată de Rusia și Transnistria. De ce? Pentru că Rusia este interesată de menținerea contingentului său militar de pacificatori, pentru că anume acesta îi permite să-și justifice prezența militară în regiune. Dacă acest contingent militar va fi înlocuit cu o misiune civilă de observatori, atunci Rusia nu va avea nici un motiv să-și mențină în continuare prezența militară, contrar angajamentelor ce și le-a asumat la summit-ul OSCE de la Istanbul în 1999 și pe care nu le-a onorat și nici nu are de gând să le respecte. De aceea, o asemenea transformare nu este în interesul Rusiei. Ea nu este nici în interesul Transnistriei, pentru că în ochii transnistrenilor acest contingent de menținere a păcii este un apărător al independenței Transnistriei – menținerea lui le reamintește că situația nu e reglementată, că ar exista o amenințare virtuală din partea Moldovei, iar dacă există o amenințare virtuală, atunci este necesar ca societatea transnistreană să fie consolidată în jurul puterii, iar puterea trebuie să fie fermă și intransigentă în fața acestei amenințări. De aceea, prezența militarilor ruși produce și acest efect psihologic că ar fi o pavăză în fața unei amenințări iluzorii. Prin urmare, eu nu cred că transformarea trupelor militare de menținere a păcii într-o misiune civilă de observatori internaționali se va putea realiza pe termen scurt și mediu, deși această propunere este una constructivă.”
Europa Liberă: Dle Perelelîțea, întâmplător sau nu, incidentul de la Vadul lui Vodă, unde un tânăr moldovean a fost împușcat de un pacificator rus, s-a produs la numai două zile după ce noul lider transnistrean Evgheni Șevciuk a preluat puterea la Tiraspol. Iar una din primele sale dispoziții a fost simplificarea circulației pentru locuitorii regiunii la posturile de control cu restul Republicii Moldova. Credeți că această idee a lui Evgheni Șevciuk privind simplificarea circulației oamenilor și mărfurilor între cele două maluri ale Nistrului va avea sorți de izbândă?
Grigori Perepelîțea: „Este un lucru pozitiv că Șevciuk a devenit conducătorul Transnistriei. Însă problema e în mâinile cui se află puterea reală? Cea mai mare parte a puterii se află în mâinile așa numiților „siloviki”, și atâta timp cât Șevciuk nu va reforma structurile de forță și va înlocui cadrele vechi, structurile de forță din Transnistria vor fi interesate de menținerea unor tensiuni care să le justifice acțiunile și puterea pe care o dețin. De aceea, eu cred că dacă Șevciuk va dori o transformare, iar eu cred că el sprijină această idee, atunci Șevciuk va trebui mai întâi să-i elimine pe adepții războiului din structurile de forță și de securitate ale Transnistriei, structuri care sigur că sunt strâns legate cu cele din Federația Rusă. De aceea, el va trebui într-un fel să convingă Rusia că înlocuirea contingentului militar cu personal civil va fi în interesul tuturor. Iar asta e o misiune dificilă.”
Europa Liberă: Prima sa vizită în afara regiunii, Evgheni Șevciuk a întreprins-o la Moscova, unde a fost primit de șeful administrației de la Kremlin Serghei Ivanov, iar a doua vizită a fost la Kiev, unde joi, 12 ianuarie, a discutat cu ministrul ucrainean de externe, Constantin Grișcenko, inclusiv despre incidentul tragic de la Vadul lui Vodă. Cum credeți, Ucraina va continua să sprijine Moldova în ideea modificării actualei misiuni de menținere a păcii?
Grigori Perepelîțea: „Partea ucraineană este și ea interesată de această propunere și nu întâmplător am pomenit planul Iușcenko în care ea a figurat. Propunerea respectivă este în interesul securității Ucrainei de aceea Kievul o va sprijini, iar reacția ministerului ucrainean de externe a fost una firească și previzibilă.”
Europa Liberă: Dle Perepelîțea, în februarie ar urma să aibă loc a doua rundă de negocieri în formatul 5+2 pe tema Transnistriei. Ținând cont de ultimele tensiuni, dar și de situația geopolitică din regiune, credeți să se poate produce în timpul apropiat un progres în reglementarea politică a conflictului transnistrean?
Grigori Perepelîțea: „Este puțin probabil. Negocierile în formatul 5+2 trebuie privite în contextul relațiilor dintre Statele Unite și Rusia, și Uniunea Europeană și Rusia. Este clar că Rusia va folosi acest format ca pe un as în rezolvarea unor probleme mai complicate, cu caracter strategic, în relația cu Statele Unite, cum ar fi spre exemplu amplasarea elementelor sistemului anti-rachetă din Europa care se știe că deranjează Rusia foarte mult. Prin urmare, este de așteptat ca Rusia să condiționeze progresul în formatul 5+2 de un anumit progres în privința sistemului anti-rachetă și altor probleme de ordin strategic. Pentru că anume Rusia este cea care controlează în mare parte situația, anume Rusia a fost cea care a blocat negocierile în formatul 5+2, și numai de ea depinde deblocarea negocierilor, fiindcă toți ceilalți și și Uniunea Europeană, și Ucraina, și Statele Unite și OSCE sunt interesați de reluarea activității formatului 5+2.
Europa Liberă: Dar șanse pentru realizarea unor măsuri de încredere între cele două maluri ale Nistrului există? Spre exemplu a unor proiecte de infrastructură sau chiar și a acelei idei mai vechi de creare a euroregiunii Nistru și cu participarea unor raioane din Moldova, Ucraina și a raionului Râbnița din regiunea transnistreană. Asemenea proiecte ar putea fi demarate după plecarea lui Igor Smirnov și venirea lui Evgehni Șevciuk în fruntea administrației?
Grigori Perepelîțea: „Da, eu cred că da, mai ales în planul cooperării transfrontaliere, căci o asemenea cooperare este imposibilă fără măsuri de încredere. De aceea, există șanse. Prin factura sa, Șevciuk este un pacificator și el este interesat să deblocheze această situație. Mai ales în privința cooperării transfrontaliere cred că aici se deschide o fereastră de oportunități.”
Europa Liberă: opinia oaspetelui ediției de astăzi, expertul în probleme de politică externă și de securitate de la Kiev, Grigori Perepelîțea.
