Europa Liberă: Republica Moldova s-ar integra mult mai ușor în Uniunea Europeană împreună cu Transnistria. Conflictul nu se va rezolva peste noapte, însă șansele reglementării sunt mai bune ca înainte. Sunt câteva idei din interviul pe care Valentina Ursu l-a realizat cu șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel. Prima întrebare adresată oaspetelui ediției de astăzi este însă câți ani i-ar trebui Moldovei ca să ajungă în Uniunea Europeană?
Dirk Schuebel: „Nu sunteți prima care mă întreabă acest lucru. Răspunsul meu ar fi: „această întrebare este de un milion de euro”, adică este cea mai dificilă întrebare pentru mine. Este greu să vă dau un termen, singurul lucru pe care pot să îl afirm e că țara este pe calea cea bună, iar perioada în care va deveni membră a UE depinde doar de dvs. Știu că în interiorul UE Moldova este acceptată tot mai mult ca o țară europeană, care la sigur într-o zi va deveni parte a acestei comunități. Întrebarea este cînd?”
Europa Liberă: Dle Schuebel, ați fost la Tiraspol. Șansa reunificării Republicii Moldova a apărut odată cu schimbarea conducerii de acolo?
Dirk Schuebel: „Eu cred că șansele de a înainta în negocieri sunt mai bune ca înainte. Dl Șevciuk și dna Ștanski, așa numita ministra de externe a regiunii, sunt politicieni tineri care vorbesc pe limba tuturor, dacă pot să mă exprim așa. Aceasta este primul avantaj pe care îl văd. De asemenea, am observat pași concreți întreprinși de administrația de la Tiraspol. Nu cred că trebuie să punem carul înaintea calului. Acum trebuie să rezolvăm problemele practice, mă refer la redeschiderea circulației trenurilor pentru mărfuri: Chișinău – Tiraspol – Odesa, restabilirea comunicării telefonice normale între cele două maluri. Înțeleg că pentru dl Șevciuk este o prioritate să restabilească relațiile economice între Chișinău și Tiraspol. Din cîte cunosc, peste 800 de companii din regiunea transnistreană stau la evidența Serviciului Vamal pentru că își doresc să exporte bunuri în Uniunea Europeană. Mi se pare un pas important, pentru că ne arată că de Acordul de Liber Schimb pe care îl negociem au nevoie întreprinderile din stînga Nistrului.”
Europa Liberă: Pe cît de eficient este acest format, „5+2” pentru soluționarea problemei transnistrene și dacă altă dată se zicea că foarte mult depinde de dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, astăzi mai mult se spune că foarte mult depinde identificarea acestei soluții pentru criza transnistreană de dialogul între UE și Federația Rusă. Așa să fie?
Dirk Schuebel: „Formatul „5+2” a fost creat pentru că formatul „1+1”, adică negocierile directe, nu aduceau un rezultat pozitiv. Suntem bucuroși că negocierile oficiale în formatul „5+2” au fost reluate la Vilnius, în noiembrie anul trecut. Abia aștept a doua rundă a negocierilor, care vor avea loc săptămâna viitoare, la Dublin, cu noile autorități de la Tiraspol, cu dna Ștanski în locul dlui Iastrebciak. Eu sunt optimist. De asemenea vreau să vorbesc despre rolul UE. Cosniderăm că nu trebuie să fim doar observatori la negocieri. Am fost observatori de la început, în 2005 cînd a fost creat formatul „5+2” și credem că rolul nostru este mai mare acum decît a fost acum șase ani. Faptul că suntem implicați activi în proces în fiecare zi, că oferim suport financiar pentru consolidarea încrederii între cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului, ne oferă dreptul să credem că putem deveni părți egale în negocieri cu partenerii noștri din Statele Unite. Sperăm că printr-un astfel de format vom reuși să rezolvăm conflictul.”
Europa Liberă: Care este prețul politic pe care îl va plăti Chișinăul pentru reunificarea țării?
Dirk Schuebel: „Nu știu dacă va exista un preț poltic. Cred că trebuie să existe ambiția politicienilor și cetățenilor moldoveni ca să se ajungă la o înțelegere. De asemenea, acest lucru va facilita calea dvs spre Uniunea Europeană. De aceea este important pentru noi să vă ajutăm să găsiți o soluție pentru acest conflict. Simt că acum sunt mai bune precondiții ca problema să fie rezolvată, însă ar trebui să ne mișcăm pas cu pas, atent. Pot spune doar că apreciez eforturile premierului Vladimir Filat din ultimii doi ani, care nu este prea mândru să discute direct cu liderii regiunii nerecunoscute. Este cea mai corectă abordare pentru a obține un rezultate pozitiv. Eu cred că nu trebuie să ne creem iluzii că acest conflict va fi rezolvat mâine, dar sunt optimist și sper că într-o zi vom ajunge la o înțelegere.”
Europa Liberă: Care este pronosticul dvs. reintegrarea Republicii Moldova va avea loc până la o eventuală eurointegrare a țării?
Dirk Schuebel: „Prețul acestei întrebări cred că este de două milioane de euro. Este una foarte dificilă. Singurul lucru pe care Republica Moldova îl poate face este realizarea în continuare a reformelor și în paralel să nu întrerupă negocierile cu partea transnistreană. Apoi vom vedea cînd și cum ambele probleme se vor încheia.”
Europa Liberă: Șeful Delegației Europene la Chișinău, Dirk Schuebel.
Europa Liberă: Valentina Ursu a stat de vorbă și cu vicepremierul Eugen Carpov, în ajunul reuniunii în formatul 5+2 de la Dublin, Irlanda, țară ce a preluat anul acesta președinția prin rotație a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și unul din mediatori în negocieri. Care sunt așteptările Chișinăului de la această nouă rundă? L-a întrebat colega mea pe Eugen Carpov.
Eugen Carpov: „Vom încerca să avem un prim dialog în acest format 5+2, cu inițiative pe care le avem noi la Chișinău, cu, sper, propuneri care vor veni de la Tiraspol, astfel ca să pornim pe o cale care să demonstreze constructivism, pragmatism, orientare spre rezultate concrete. Poate nu neapărat ne propunem să obținem un rezultat final timp de o reuniune, dar important este să avem pași concreți care vor demonstra voință politică și soluționarea problemelor cu care ne confruntăm.”
Europa Liberă: Ați spus că cu pași mici să ajungeți la lucruri mari.
Eugen Carpov: „Există acest postulat al pașilor mici și noi suntem orientați să utilizăm această formă de activitate în special, vreau să menționez că acești pași mici se referă la dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, dialogul direct asupra problemelor cotidiene cu care se confruntă populația de pe cele două maluri ale rîului Nistru. În același timp, în paralel cu pașii mici noi trebuie să vedem soluționarea politică a conflictului transnistrean. Trebuie să organizăm activitatea noastră astfel ca acest dialog Chișinău-Tiraspol să vină în consonanță cu agenda politică a formatului 5+2.”
Europa Liberă: Soluționarea politică înseamnă purcederea la elaborarea unui statut pentru această regiune?
Eugen Carpov: „Da, este un principiu fundamental. Chișinăul nu și-a schimbat poziția pe parcursul acestor 20 de ani și nici actorii internaționali care sunt implicați direct în formatul 5+2, dar și cei care contribuie la soluționare, ne fiind membri acestui format, au un singur punct de vedere, soluționarea politică trebuie să însemne reunificarea țării prin acordarea unui statut juridic special de largă autonomie regiunii transnistrene. Și în acest scop noi avem toată disponibilitatea și voința politică să activăm împreună cu cei de la Tiraspol. Asta se referă la formatul 5+2.
Evident că, nu mai puțin importantă în această perioadă este și contribuția partenerilor noștri internaționali, contribuția și la masa de negocieri, astfel, ca ei să faciliteze negocierile, nu să creeze anumite obstacole; doi, este aportul lor poate financiar în creștere, în special, din partea partenerilor noștri europeni; Comisia Europeană a oferit 12 milioane de euro, care împreună cu 1,1 milioane de euro din partea Organizației Națiunilor Unite, formează o sumă de 13,1 de milioane oferite Republicii Moldova pentru măsurile de consolidare a încrederii.
Care înseamnă, de fapt, proiecte concrete orientate pentru populația de pe malurile rîului Nistru, în special pentru localitățile din zona de securitate, dar și proiecte mai largi care să cuprindă tot teritoriu Republicii Moldova. Și aici ca țintă aș vedea în primul rînd grupurile receptive ale populației pentru această politică de consolidare a încrederii, este generația tînără, sunt elevii, studenții, sunt domenii pentru ziariști, pentru societatea civilă, pentru cultură, sport, învățămînt, știință ș.a.m.d. Deci acești bani sunt absolut necesari pentru a crea un fond pozitiv pentru dialogul dintre cetățenii de pe două maluri.”
Europa Liberă: Domnule Carpov după întrevederea de la Odesa a premierului Vlad Filat cu liderul de la Tiraspol Evghenii Șevciuk s-a spus că s-ar fi creat un dinamism pozitiv în soluționarea problemelor importante pentru locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului, în primul rînd în domeniul circulației oamenilor și a mărfurilor, reluării comunicației telefonice. De ce atît de greu se rezolvă aceste probleme sau ce vrea Tiraspolul și de ce pachetul de condiții pentru reluarea circulației feroviare nu e cunoscut?
Eugen Carpov: „Anumite probleme au fost create probabil de faptul că în Tiraspol are loc un proces de constituire a unor anumite structuri. Pe de o parte venim cu înțelegere că această perioadă de timp este necesară celor de la Tiraspol, pe de altă parte am exprimat în repetate rînduri disponibilitatea noastră și dorința să avem întîlniri și să convenim o agendă foarte clară pentru cooperarea noastră. Aș menționa în primul rînd interesul nostru să reluăm întîlnirile la nivelul grupurilor sectoriale de experți, și asta ține de toate domeniile, nu doar de libera circulație sau circulația trenurilor și telecomunicații. Avem grupuri pentru probleme de sănătate, probleme sociale, probleme de acte civile, de infrastructură, transport, economie, bănci, agricultură, ecologie.”
Europa Liberă: Bine, dar ați ați dat prioritate și ați spus că telefonia și reluarea circulației trenurilor ar fi cele mai stringente probleme care își așteaptă soluționarea.
Eugen Carpov: „Da. Și acest fapt a fost confirmat și de Evghenii Șevciuk la întîlnirea de la Odesa. Elementul care urmează să fie convenit este cooperarea la nivelul structurilor responsabile de aspectul vamal. Atunci cînd vorbim despre circulația trenurilor nu e vorba despre vagoane și locomotive, e vorba de transportarea în regim de comerț internațional a bunurilor dintr-o țară în alta. Toate bunurile produse pe teritoriul oficial al Republicii Moldova sunt de origine moldovenească, acest fapt poate fi certificat doar de organele oficiale vamale ale Republicii Moldova.
Atîta timp cît nu există un contact direct între vameșul moldovean și bunurile care urmează să fie transportate din regiunea transnistreană în alte țări, cum ar fi Ucraina, Rusia, Belarus și alte țări din zona respectivă, Republica Moldova nu poate să-și asume responsabilitatea pentru proveniența acestor bunuri, asta presupune că trebuie să existe o cooperare, un control mixt la prima etapă a responsabililor din domeniul vamal pentru mărfurile care urmează să fie transportate. Instituirea acestei tehnologii de activitate în comun și este prioritatea pe care noi o propunem celor de la Tiraspol.”
Europa Liberă: Și ei nu acceptă deocamdată?
Eugen Carpov: „Deocamdată avem anumite propuneri care țin mai mult de schimbul de informații, de anumite elemente care ar viza întîlniri, dar nu și o activitate în comun.”
