Publika: Ați studiat procesele de tranziție ăn câteva state post-sovietice, în special Rusia, Ucraina și Belarus. Aceste state au eșuat în mare parte în procesele democratice. Care sunt motivele esecului ?
Andrew Wilson: Majoritatea lor au probleme pentru că nu au făcut reforme radicale, rapide și profunde. Țările baltice au făcut acest lucru, chiar dacă mai au unele probleme, dar au mai multe democrații funcționale în economie??? Cele trei state baltice au început în aceeași poziție 20 de ani în urmă, precum Ucraina, Belarus sau Rusia. Astfel, ele au arătat că se poate. În majoritatea țărilor post-sovietice este vorba de politici, politici proaste, lipsa unei continuități, prioritizarea unor versiuni problematice ale reformelor economice. În fiecare țară post-sovietcă există o clasă oligarhică care poate corupe politicile. De asemenea este vorba despre politica tehnologică, această industrie locală pentru manipularea politicilor. În Occident nu avem acest lucru. Dar nu toate aceste țări au suferit un eșec. Este foarte interesant, cum periodic, protestele, revoluțiile încearcă să pună începutul unor reforme democratice. Așa cum s-a întâmplat în Ucraina în 2004 sau în prezent în Rusia. Belarus este puțin înghețată, dar poate în următorii ani lucrurile se vor schimba. Deci, toate aceste țări pot fii niște potențiale viittoare democrații.
Publika: Care sunt șansele ca statele post-sovietice să avanseze procesele democratice, pentru a se alinia valorilor occidentale?
Andrew Wilson: Adoptarea valorilor occidentale este primul pas. Nu este o consecință, este o pre-condiție. Mai întâi de toate este nevoie de politici libere și valori democratice. Sunt prea multe persoane cinice în Rusia și Ucraina, care cred că toate politicile sunt pentru manipulare. Dar nu este așa. Avem problemele noastre în Occident, dar înțelegem că democrația înseamnă pluralismul, respectarea oponenților noștri. Astfel, aceste valori sunt pe primul plan. Întreaga lume urmărește îndeaproape ce se întânplă acum în Rusia. Mulți au crezut că sistemul lui Putin va fi pentru totdeauna și că Rusia va rămâne înghețată sub această semi-autoritate. Însă, dacă și în Rusia se schimbă acest lucru… Nu sperăm să devină o țară democratică în două zile sau în doi ani, dar cu siguranță în Rusia vor avea loc multe schimbări în următorii doi sau patru ani, și va deveni cel puțin o țară semi-democratică.
Publika: Cine si ce ar trebui sa faca pentru a accelera reformele democratice in statele post-sovietice ?
Andrew Wilson: Este ușor de indentificat grupurile care sunt împotriva democrațiilor. În majoritatea statelor post-sovietice, se vorbește despre oligarhism, nu despre afaceri de succes, dar despre persoane care corup politicile locale în propriile interese. Din fericire, Moldova are doar câțiva oligarhi, ceea ce este un mare avantaj. Dar în Ucraina, Rusia, aceștia sunt niște mari obstacole. Al doilea mare obstacol sunt forțele de ordine. Sistemul de securitate, KGB-ul nu au fost în mod normal reformate și oamenii care lucrează în cadrul acestor instituții sunt niște obstacole mari pentru democrație. Grupurile principale care promovează democrația sunt noile clase mijlocii. După 20 de ani, au fost efectuate performanțe economice vaste în fosta Uniunea Sovietică. Dar, în mod clar, oamenii cer reforme economice, precum clasele mijlocii, clasele mici, oamenii de afaceri, sectorul profesional, care în mod ironic au trăit bine în era lui Putin, dar care își doresc ceva mai bun.
Publika: Vladimir Putin a lansat iniațiva creării Uniunii Euroasiatice, în baza Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan. În ce măsură se va realiza această initiațivă?
Andrew Wilson: Există foarte mici șanse. Am auzit pentru prima dată de acest proiect în octombrie. Era vorba despre un articol scrie de Putin în Izvestia. Însă de atunci nu am mai auzit nimic. Asta s-a întâmplat înainte de protestele din Rusia. Astfel, politicile din Rusia au schimbat situația. Acum este vorba mai mult de probleme interne din această țară. Putin va câștiga cu siguranță alegerile, dar trebuie să se concentreze asupra acestor probleme naționale. Este puțin probabil ca Putin să aibă energia pentru acest proiect grandios sau ca Rusia să aibă resursele financiare necesare pentru a sprijini planul. Poate va fi posibil în 5 sau 10 ani, dacă nu vor mai fi probleme în UE. Putin a ales un moment greșit, deoarece majoritatea țărilor post-sovietice sunt deschise spre mai multe opțiuni, unele privesc spre UE. Putin a anunțat despre proiectul la începutul unei campanii electorale, care s-a dovedit a fi foarte diferită și focusată pe politica internă.
Publika: Uniunea Euroasiatica poate fi o alternativă a UE pentru Moldova și Ucraina, dar și pentru alte state care acum mai aspiră la integrarea europeană?
Andrew Wilson: Nu știm prea multe despre proiectul Uniunii Euroasiatice, în afară de ce a scris Putin în articolul său. Detaliile nu au fost clare, de fapt întreg articolul a fost destul de vag, ca și cele recente scrise de Putin. Deși, este bine că scrie. Este o ofertă inegală. Opțiunea UE poate fi criticată, însă cel puțin este tangibilă. Înțeleg perfect că Moldova este împărțită, din punct de vedere cultural, geopolitic, istoric. Unii văd Uniunea Euroasiatică ca ceva aproape care ar putea menține relațiile bune cu Ucraina și Rusia. În mod clar, ar putea fi un factor în politica Moldovei. Dar dacă geopolitica se schimbă, nu cred că Uniunea Euroasiatică este, încă, un proiect politic serios.
Publika: Moldova era prezentată de oficialitățile europene, în 2010, drept "poveste de succes". Ce a mai rămas din această "poveste de succes" în condițiile în care în Moldova persistă o criză politică de mai bine de doi ani ?
Andrew Wilson: Comisia Europeană a căutat o poveste de succes printre șase state din Parteneriatul Estic, iar Moldova este încă cea mai bună performanță dintre acestea. Dar asta este la cel mai jos nivel, prin care poate fi defenit succes”. Moldova trebuie să țintească mai sus. în afară de reformele care există doar pe hârtie, există probleme în ceea ce privește implementarea lor. Există reforme cerute de UE, care nu au funcționat foarte bine în practică, precum reforma curților economice. Pe de altă parte, pluralismul media este un alt succes. Multe lucruri s-au schimbat spre bine, însă Moldova mai are multe de făcut. Problema politică rămâne cea mai importantă.
Publika: Moldova a înregistrat un record absolut, este fără președinte ales de aproape doi ani și jumătate. Cum influențează această situație de incertitudine procesul de integrare al Republicii Moldova ?
Andrew Wilson: Președintele este important, însă nu atât de important cum ar fi în Rusia. Această luptă continuă pentru președinție, distrage energia de la alte reforme mai practice. Problema președinției a devenit un simbol al imoblității Moldovei.
Publika: În ultimii doi ani numărul moldovenilor care susțin aderarea la Uniunea Europeana a scăzut cu peste 20% . De ce credeți că se întâmplă acest lucru ?
Andrew Wilson: Da, este adevărat suportul pentru UE a scăzut, dar există un nivel ridicat în comparație cu alte țări din Parteneriatul Estic. Este de înțeles, că au fost înregistrate mari progrese în domenii foarte tehnice, dar ceea contează pentru moldoveni este libera circulație și vizele. Guvernul nu a fost foarte bun în comunicarea oamenilor despre ce este posibil. Nu este vorba despre o liberalizare totală circulației, ci despre vize pe termen scurt. UE nu a oferit prea multe moldovenilor, în aceste timpuri economice dificile.
Publika: Ce recomandări ați formula pentru Moldova ca să accelereze apropierea de UE ?
Andrew Wilson: Implementarea mai eficientă a reformelor existente în special la nivel local. Guvernul este mai bun la convingerea UE că reformele sunt bune, decât să construiască suport pentru acestea la nivel local. Să rezolve problemele de la nivel înalt, nu doar în ceea ce privește alegerea președintelui. Există o bună oportunitate pentru a îmbunătăți relațiile cu Transnistria, având în vedere că are un nou lider pe Șevciuk, iar Rusia este preocupată cu problemele sale interne. Anul 2012 ar putea fi un an bun pentru aceasta. Lucrurile nu se vor schimba peste noapte, dar este o perioadă bună pentru a construi interese comune cu Transnistria.
Publika: Care sunt șanele aderării Moldovei la UE ?
Andrew Wilson: În prezent, Uniunea Europeană are foarte mari probleme interne. Criza din Zona Euro, diviziunele interne, care, să fim sinceri, se înrăutățesc. Deci nu vorbim aici despre următorii 10 sau 20 de ani. Avantajul Moldovei este că România este deja un stat-membru UE. Lecția cea mai importantă pentru unui potețial aspirant la UE este să implementeze reforme. Așa au făcut statele balcanice, cărora le-au crescut perspectivele de integrare. Croația este aproape integrată în UE, chiar dacă unele state europene nu și-au dorit acest lucru. Însă, odată ce Croația a implementat reformele necesare, este greu de evitat aderarea. Elaborați și implementați reformele și poate într-o zi…
