Despre vântoaicele revoltelor sociale care bântuie pe continentul european vorbim cu invitatul nostru de astăzi. Ca sa ne lămurim dacă s-ar putea adeveri sau nu prognozele experților care spun că pe scena politică europeană ar putea da tonul partide radicaliste. Iar tandemul Franța – Germania, motorul care și-a asumat revigorarea euro zonei, ar putea intra in pană dacă Sarkozy va fi surclasat de François Hollande, cel care a declarat că are o altă viziune decât cea a cancelarului Angela Merkel privind politica din comunitatea europeană.
Excelența Sa Jaromir Kvapil, Ambasadorul Extraordinar si Plenipotențiar al Republicii Cehe la Chișinău a acceptat o prospecțiune analitică la acest subiect, exclusiv în nume propriu, dar cu niște concluzii greu de tăgăduit:
Europa Liberă: În 2011, revista „The Times” a declarat omul anului protestatarul. Probabil rămâne în vigoare și pentru 2012. Voiam să vă întreb: în principiu Europa devine tot mai protestatară și omul acesta protestatar știe el ce vrea de fapt?
Jaromir Kvapil: „Cred eu că deocamdată nu prea știe, dar o să afle cu timpul. Dar ceea ce este foarte important este că partea aceasta socială, după părerea mea strict personală, devine inferioară, mai puțin importantă. Și cei bogați, să spunem așa, devin din ce mai fără scrupule câte o dată.
De aceea și la noi acum, sâmbăta sau duminica trecută, a avut loc cea mai mare manifestație din noiembrie ʼ89. Au venit la Praga, în centrul orașului, în jur de 100 de mii de participanți. Organizatorii au spus că au fost 120 de mii, pe când poliția a spus că au fost 90 de mii. Dar nu cred că diferența este prea mare și totuși se pare că într-adevăr ceva se întâmplă în lume.”
Europa Liberă: Când ați spus că nu este foarte important aspectul social, vă referiți la autorități? Adică la cei care gestionează banii pun de fapt la capătul listei problemele sociale?
Jaromir Kvapil: „Știți, este foarte complicat de fapt. Fiindcă pe de o parte este vorba și despre partea aceasta socială, pe de alta – este și neglijență, dar și corupția. Toate puse la un loc fac că lumea începe să fie mai nemulțumită, mai nesigură și nu prea știe ce se va întâmpla.”
Europa Liberă: Asta înseamnă că Europa în general și lumea capitalistă o ia spre stânga?
Jaromir Kvapil: „Ori spre stânga, ori spre dreapta. Dar în ambele cazuri extremele. Asta este mai periculos, mai important. Trebuie să știm că aceasta se întâmplă și de fapt din nou Europa, după părerea mea, este la o răscruce. Și nu prea se știe deocamdată până unde se va ajunge și dacă oamenii din nou vor recăpăta, să zicem, simțul acesta social. Și deocamdată mie mi se pare că nu prea.”
Europa Liberă: În Franța se va da meciul pe 6 mai, când se va decide ce președinte vor alege francezii. Or, stânga franceză este altceva decât totuși decât stânga comunistă, stânga sovietică pe care o știu oamenii locului. Vreau să vă întreb pe Dvs., care tot ați apucat vremuri comuniste: e posibilă o stângă cu față umană?
Jaromir Kvapil: „E greu de spus pentru că dv. știți foarte bine că am fost tineri atunci în ʼ68 când fostul lider comunist din Cehoslovacia, Alexander DubÄek, vorbea despre comunismul cu față umană. După aceea am fost învățați că așa ceva nu este posibil, nu există, nu se leagă.
Dar socialismul sau social-democrația este cu totul altceva. De fapt înainte de a exista comunismul a existat și social-democrația. De fapt social-democrații sunt la fel de bătrâni cum sunt din secolul 19 și sunt legați și de revoluția franceză și așa mai departe. Deci, deocamdată nu se știe, dar cred eu că este foarte periculos pentru că bineînțeles, cum o vedem și în Norvegia, lumea nu prea știe unde s-o ia. O vedem și în Olanda, unde de fapt s-a terminat guvernul, acum nu demult. Cam doi ani și jumătate a durat până s-a făcut un nou guvern în Belgia, știm foarte bine cum este în Ungaria – că acolo este un singur partid care deține mai mult de două treimi din voturi.
Într-adevăr, se pare că iarăși s-ar putea duce Europa, așa cum am spus, spre o răscruce. Și depinde dacă oamenii au luat învățătură din ceea ce s-a întâmplat în trecut.”
Europa Liberă: Dar criza în general care îi determină pe oamenii să se mai gândească un pic cum cheltuiesc banii, pe ce dau banii în general, ce învățăminte credeți că produce în Europa, sau deocamdată e devreme să se facă bilanțul?
Jaromir Kvapil: „Știți, este iarăși foarte complicat. Știm foarte bine că în Slovacia de fapt, pentru că eu fac parte de fapt din uniunea monetară a UE, și ei de fapt la început s-a discutat că ar fi bine ca ei să îi ajute pe greci, unde salariile sunt de două sau de trei ori mai mari decât în Slovacia. Dar slovacii, pentru că ei au fapt sunt cei care au urmărit cu strictețe toate regulile, au fost nevoiți – sau era vorba să fie nevoiți – să plătească pentru cei care nu au respectat regulile. Adică pentru greci, portughezi și alții. Și asta nu știu dacă e foarte bine.
Împreună cu corupția. La noi se spune că dacă nu ar fi existat corupția, așa cel puțin au spus manifestanții, ar fi existat un buget al Cehiei echilibrat. Deci corupția face că de fapt trebuie să strângem cureaua. Dacă nu ar fi existat, ar fi fost altceva.”
Europa Liberă: Și atunci o Europă în care există asemenea probleme și este formată din organisme ecleptice, ați dat două exemple – Grecia și Slovacia, mâine – poimâine o să avem Germania de dreapta cu o Franță de stânga de exemplu, deci credeți că va supraviețui un asemenea organism din celule încărcate atât de diferit?
Jaromir Kvapil: „Aici este foarte greu de spus. Dar aici eu mă aflu ca reprezentat al Cehiei, iar Cehia este parte integrantă a UE. Și ministrul meu este un om politic foarte important și stimat, cu multă experiență. Mai mult decât atât el face parte din mai multe cluburi. Și cred eu că trebuie să supraviețuiască. Altceva nu pot să vă spun…”
Europa Liberă: Dv. personal ce ați recomanda în acest moment Chișinăului care, știm foarte bine, are două restanțe mari și importante: Legea anti-discriminare și reforma Centrului anticorupție, cum ar trebui să acționeze ca să accelereze onorarea acestor restanțe, astfel încât să depășească faza aceasta de incertitudine oarecum firească, când există rezistența populației, când există marile îndoieli și oameni care se opun euro integrării? Și cei care se uită la televizor și spun, uite, în Grecia și Cehia sunt proteste, noi de ce ar trebui să ne integrăm în spațiul acela care este nesigur? Ce credeți că ar trebui să întreprindă un guvern pus într-o asemenea situație dificilă?
Jaromir Kvapil: „Și credeți dv. că de exemplu în Belorusia este totul sigur?”
Europa Liberă: Da, e liniște, străzile sunt măturate, președintele merge și joacă hokei.
Jaromir Kvapil: „Asta da, dar cred eu că totuși la fel cum se poate manifesta și alte țări din estul Europei câte o dată este foarte complicat. Dar așa cum o spun mereu la fel, nu pot să-mi schimb părerea foarte repede, cred eu că toate reformele care trebuie făcute, trebuie făcute. Trebuie făcute și nici un stat care vrea să fie democratic nu are încotro.
Câte o dată poate fi complicat, poate fi necesar să strângă cureaua, asta este adevărat. Dar pe de altă parte altfel nu se poate, pentru că de fapt a doua posibilitate este ceva ce nu mai este democrație autentică.
La noi se spune: dacă ții gura și pasul, atunci totul este bine. Asta am și trăit și pentru că totuși Cehoslovacia înainte de război a fost una din țările democratice și a fost democrată până în ultimul moment, până i-a fost luată partea de sud-est. Cred că eu și noi suntem democrați în esență și de fapt trebuie să facem ceva. De aceea Republica Cehă, sau ministerul afacerilor externe, împreună cu spaniolii și cam cinci sau șase state, au recomandat și Moldovei că de fapt trebuie să facă ceva și cu Legea anti-discriminare. Pentru că este ceva foarte firesc și ceva ce trebuie făcut.”
Europa Liberă: Excelență, vă mulțumim.
