Knut Fleckenstein: Nu putem aprecia cu adevarat insemnatatea acestei numiri, decat atunci cand dl Rogozin isi va incepe cu adevarat activitatea. Imi leg de aceasta activitate doua sperante: prima este aceea ca o data cu participarea dlui Rogozin procesul de negociere in formatul 5+2 sa fie continuat intr-un mod pozitiv si sa conduca la gasirea unei solutii agreate de toate partile, iar a doua speranta este ca baza armata detinuta de rusi in Transnistria sa fie desfiintata mai rapid.
Europa Libera: Pentru ca tot ati amintit despre negocierile in formatul 5+2. Probabil ca stiti, saptamana trecuta o noua runda de negocieri s-a incheiat la Viena. Rezultatul: toate partile in aceste negocieri sunt egale. Ce fel de rezultat este acesta? Cum il putem traduce?
Knut Fleckenstein: Cred ca acesta este un rezultat inteligent. Nu este vorba despre faptul ca se recunoaste egalitatea ca entitate statala a fiecarui participant, ci despre faptul ca exista șase parti care trebuie sa aiba acelasi interes de a gasi o solutie. Cred ca este important ca atunci cand se discuta o chestiune ca aceasta pentru gasirea unei solutii toate partile sa discute de la acelasi nivel, sa se priveasca in ochi de la aceeasi inaltime. Deci nu discutam despre recunoastere statala.
Europa Libera: Insa cum poate avea acelasi statut, aceleasi drepturi o provincie separatista nerecunoscuta?
Knut Fleckenstein: Noi, Uniunea Europeana am precizat ca in conflictul dintre regiunea Transnistria si Republica Moldova este vorba despre un singur stat. Insa problema poate fi rezolvata atunci cand ambele parti sunt de acord cu rezultatul unor negocieri. Iar la un astfel de rezultat nu se poate ajunge cand unii stau la masa adultilor si ceilalti la masa copiilor.
Europa Libera: Dmitri Rogozin a fost ambasadorul rus la NATO si in acest moment conduce, din partea Rusiei, negocierile cu NATO cu privire la scutul anti-racheta in Europa. Ne-am putea astepta ca Rusia sa plaseze un sistem radar in Transnistria?
Knut Fleckenstein: Cred ca este prea devreme ca sa facem speculatii pe aceasta tema. Si sper ca nu va fi asa. Sper ca NATO va ajunge cu Rusia la un acord privind scutul anti-racheta. NATO va trebui sa ia in considerare si interesele Moscovei in aceste negocieri.
Europa Libera: Dupa parerea Dvs., este Rusia pe cale sa recunoasca Transnistria?
Knut Fleckenstein: Nu, nu cred. Si cred ca o astfel de perspectiva va ingreuna lucrurile. Daca toata lumea va fi pur si simplu pusa in fata unui fapt implinit, aceea nu se va numi „solutie”. Cred ca celelalte parti, nu doar Moldova, ci si Ucraina, au un interes legitim sa se gaseasca o solutie comuna si nu una unilaterala. Insa pot spune ca nu am senzatia ca se pregateste asa ceva.
Europa Libera: Poate Uniunea Europeana, in calitatea sa in formatul 5+2, sa garanteze Moldovei restabilirea integritatii sale teritoriale – altfel spus sa aiba din nou control intre granitele sale asupra regiunii sale Transnistria?
Knut Fleckenstein: Pozitia UE fata de asa numitele „conflicte inghetate” este foarte clara: trebuie gasita o solutie care sa ceara suveranitatea statelor si trebuie gasita o solutie in care cele doua parti sa aiba sentimentul ca este cea mai buna pentru oamenii care traiesc acolo. O garantie UE nu poate oferi. Insa o pozitie clara, da.
Europa Libera: Si ce inseamna exact aceasta pozitie clara?
Knut Fleckenstein: Aceasta pozitie clara a avut UE si in alte conflicte. Vointa poporului este una dintre mai importante chestiuni. Insa aceasta vointa nu poate fi impusa prin forta sau prin actiuni secesioniste. Nu poate fi impusa prin actiuni care ating suveranitatea statala.
Europa Libera: Poate Moldova deveni membru al UE daca Transnistria devine, prin Rusia, membru al Uniunii economice euro-asiatice?
Knut Fleckenstein: Deocamdata suntem departe de integrare. Dar este adevarat ca acesta problema locala trebuie neaparat rezolvata. Lucrurile, intr-un astfel de scenariu pe care il evocati, ar fi foarte dificile pentru Moldova.
