Valeriu Lazăr: „Tematica este vastă, dar în top se află sectorul energetic fiindcă avem proiecte concrete, avem cel puțin doi interconectori care trebuie să le lansam șantierele anul acesta și să ne străduim poate să avem și finalități pe final de an.”
Europa Liberă: Care, concret?
Valeriu Lazăr: „Gazoductul Ungheni-Iași, cred că mâine la București o să am ocazia să aflu mai multe detalii cum colegii români se mișcă în întâmpinare, noi cel puțin ne mișcăm destul de repede.”
Europa Liberă: Dar ce vreți de la ei, când spuneți că Chișinăul se mișcă rapid?
Valeriu Lazăr: „Interconectarea înseamnă că la locul de frontieră convenit ne întâlnim concomitent cu țeava. Chiar săptămâna trecută o parte din colegi au fost în România. Trebuie să asigurăm compatibilitatea tehnologică ca să nu mai vorbim de lucruri foarte elementare cum ar fi locul de joncțiune. Pe partea noastră, în baza hotărârii de Guvern, deja am început, hai să zic așa țărănește, să curățim coridorul pentru șantier. În luna mai o să avem caietul tehnic ceea ce înseamnă că imediat după aceasta noi intrăm în selectarea antreprenorilor.”
Europa Liberă: Dar e un proiect costisitor și, v-am mai întrebat și cu altă ocazie, identificarea surselor financiare cum se face?
Valeriu Lazăr: „Avem cred că 2/3 din sume.”
Europa Liberă: Adică cât?
Valeriu Lazăr: „Din totalul de 19 milioane de euro, 7 milioane de euro le oferă Comisia Europeană, noi am alocat jumătate de milion de euro în Legea bugetului pe anul acesta, știu anumite rezerve de unde vor fi surse suplimentare la buget.”
Europa Liberă: Dacă știți ne spuneți și nouă?
Valeriu Lazăr: „O să vă spun la momentul respectiv, nu vreau să anticipez. În paralel, colegii care au în gestiune asistența externă, de asemenea caută oportunități și este și o preocupare permanentă a primului ministru.”
Europa Liberă: Și partea română vine și ea cu contribuția ei?
Valeriu Lazăr: „Fiecare își acoperă necesarul pentru partea sa. Mâine cred că vom avea mai multă claritate, dar este un proiect într-adevăr de interes național pentru noi. De aceea, mâine la București tematica energetică va fi pe linia întâi, dar mai există și alte câteva domenii care pentru noi sunt prioritare. Noi am intrat activ în negocieri cu Comisia Europeană pentru Acordul de comerț liber, respectiv avem cred că un an și jumătate maxim doi pentru a ne pregăti întreprinderile, a ne pregăti instituțiile, trebuie să învățăm repede și nu avem de gând să inventăm apa caldă aici în Republica Moldova. Or colegii români câțiva ani în urmă au trecut printr-o perioadă similară și ei sunt mai avansați anume în a prelua și implementa la nivel național ceea ce numim noi standarde europene. Mizăm foarte mult că pe acest domeniu vom putea economisi din timp și din resurse anume preluând din experiența lor, la fel și tot ce se numește colaborare în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii.”
Europa Liberă: Cât capital românesc există astăzi în Moldova investit?
Valeriu Lazăr: „Sumele sunt comparabile dacă vorbim de investiții străine directe cât au investit moldovenii în România, cam tot atât au investit și investitorii români în Republica Moldova, dar există un potențial enorm. De ce? Observăm un fenomen interesant care se numește de-localizarea producerilor de către companiile multinaționale din România, Bulgaria către Republica Moldova și noi vrem acest proces să-l consolidăm. De aceea mâine la București voi avea întrevederi cu Camera de Comerț româno-americană, cu Camera de Comerț româno-britanică, fiindcă noi vrem să utilizăm filiera românească pentru investițiile străine directe, în special investițiile industriale. Fiindcă, spuneam, noi acum trecem printr-o perioadă de oportunități economice pe care le-a avut România la timpul respectiv și valul ăsta de extindere a multinaționalelor cu produceri către țări precum România, Bulgaria, acum noi suntem aici. Și de aceea noi în primul rând vrem să preluăm din experiența bună a României, din lecțiile învățate de ei, să le învățăm și noi și vrem mai multă cooperare.”
Europa Liberă: Dar am înțeles că și multe companii străine care au investit în România ar vrea să-și lărgească sfera de afacere, să treacă Prutul să ajungă și în Republica Moldova.
Valeriu Lazăr: „La asta și mă refeream. Mă refeream și la capital pur românesc, adică la societăți românești care deja au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare și trebuie să se internaționalizeze, dar vorbesc în primul rând de multinaționalele care sunt stabilite deja în România. V-am scos în evidență doar câteva dintre domenii. Noi vrem să implementăm în Republica Moldova așa numitul small bussines act care este o directivă specială a Uniunii Europene care vizează IMM-urile. Noi acum lucrăm la strategie pe termen lung, lucrăm la noua lege și repet avem acest avantaj de a beneficia de deschidere din partea colegilor români, care au deja acumulată această experiență.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, dar mai vreau o precizare, din moment ce ați spus că și investițiile pe care le fac oamenii de afaceri din Moldova în România sunt comparabile cu cele care le fac românii în Republica Moldova, unde investesc moldovenii în România?
Valeriu Lazăr: „Din momentul în care cu câțiva ani în urmă România a intrat în faza nemijlocită de pre-aderare, iar ulterior de aderare la UE au apărut foarte multe oportunități inclusiv fonduri structurale europene, de care noi nu am avut parte. Vreau să vă dau un exemplu din domeniul vinificației: cunoaștem că oameni de afaceri de aici au văzut oportunități și în România – anume derivate din apariția acestei perspective europene foarte certe. Și aici e o axiomă pentru mine – ne uităm la exemplul României, exemplul Bulgariei, lucrurile serioase în aceste țări au început să se întâmple atunci când la aceste țări a apărut foarte clară perspectiva europeană, atunci au venit fonduri structurale, atunci au venit investitorii privați. De ce? Pentru că a apărut această previzibilitate, ei știu ce îi așteaptă atunci când vor fi reguli de joc europene, cultură de business, de comportament din partea statului.”
Europa Liberă: Dar românii de ce nu se grăbesc să aducă capital în Republica Moldova, se sperie de ceva?
Valeriu Lazăr: „Sună paradoxal, dar din momentul în care am reluat în gestiune dosarul economic românesc am văzut că Republica Moldova aproape că nu este cunoscută în România.”
Europa Liberă: Și nici nu este o prioritate la capitolul economic.
Valeriu Lazăr: „Aproape că nu este cunoscută și nu este vina lor de fapt. Să nu uităm prin ce perioade „interesante” am trecut noi aici atunci când erau anumite restricții impuse, erau probleme cu accesul fizic în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Deci vina aparține mai mult Chișinăului?
Valeriu Lazăr: „Până la urmă vina aparține Chișinăului. Doi oamenii de afaceri, mai ales cei cu capital, se uită la oportunități și le compară și dacă ei au văzut că în România apăruse în perioada imediat de după aderare foarte multe oportunități și ai posibilitatea să obții profituri mai înalte și mai sigure acolo, de ce să mergi în altă parte? De aceea, eu zic că vrem să convingem investitorii, și români, dar și străini, care fac afaceri, să descopere oportunitățile de care dispune Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar balanța comercială care e?
Valeriu Lazăr: „Negativă din perspectiva noastră, dar România este pe locul doi la capitolul exporturi și lucrul ăsta denotă că există totuși oportunități. Businessurile din Republica Moldova sunt businessuri de nișă. Noi nu valorificăm nici pe departe noțiunile de comerț transfrontalier, avem oportunități acolo, și faptul că în România se produce cam tot ce se produce în Republica Moldova și, totuși, mărfurile moldovenești sunt solicitate, asta înseamnă că avem acest potențial.”
Europa Liberă: Nu știu de ce se crease impresia că la nivel de intenții sunt foarte multe și bine spuse, iar când e vorba de materializare, de implementare, se bate pasul pe loc.
Valeriu Lazăr: „Nu zic că nu am analizat foarte atent de ce această constatare a fost valabilă până nu demult și nu am să inventez nimic, am să repet cuvintele unui coleg care a spus că noi trebuie de la poduri de flori să trecem la poduri pe care să circule în ambele sensuri mărfuri, capitaluri, oameni. De aceea eu am o presimțire că noi suntem deja în această zonă și nu era problema oamenilor de afaceri din România, fiindcă știți, aici, la dușul rece, dușul fierbinte, eu cred că noi acum am reintrat în normalitate și trebuie să valorificăm acest potențial. Cât mai multe întâlniri și nu doar la nivel guvernamental, la nivel de instituții, la nivel de asociații ale oamenilor de afaceri, cu cât mai multe contacte, nu toate se finalizează cu tranzacții, dar oricum e mai mare probabilitatea că vor apărea. Fiindcă nu guvernanții bat palma pentru afaceri, ci oamenii de afaceri, dar pentru aceasta ei trebuie să participe, să aibă posibilitate să discute și să ne debarasăm de anumite legende, anumite mituri. Eu m-am mirat să văd că chiar colegi la nivel înalt din România cunosc puțin despre Republica Moldova. Ei știu că există Transnistria, că există probleme, dar repet, sună paradoxal, dar noi trebuie să ieșim din zona doar a emoțiilor și să ajutăm oamenii de afaceri din România să descopere Republica Moldova.”
Europa Liberă: Apropo s-a vehiculat cu mai multe ocazii că ar fi o relație foarte bună economică între agenții economici din stânga Nistrului și din România, așa e?
Valeriu Lazăr: „Eu nu aș raporta relațiile întreprinderilor noastre din regiunea transnistreană doar cu România. Vă rog să mă credeți, dar am văzut statisticile, în structura comerțului exterior, dacă putem vorbi așa, a regiunii transnistrene a Republicii Moldova ponderea exporturilor în UE este mai mare. Dacă zicem în cazul părții drepte a țării este la nivel de 50 de procente, atunci în cazul întreprinderilor din Transnistria această pondere este mult peste 60 la sută. De ce? Fiindcă în structura ofertelor la export predomină mărfurile industriale, industria ușoară, constructoare de mașini și produsele metalurgice care sunt foarte solicitate și sunt competitive pe piețele europene. Și asta e o premisă bună pentru reintegrarea țării prin intermediul participării la procesul de integrare europeană.”
