Președintele Moldovei, Nicolae Timofti se află la București în a doua sa vizită oficială în străinătate după cea de la Bruxelles. Următoarea destinație a șefului statului moldovean va fi la Kiev, după cum a declarat imediat după ce a fost ales președinte. La București tocmai s-a schimbat guvernul, iar noul premier Victor Ponta și nici liberalul Calin Popescu Tăriceanu, nominalizat pentru portofoliul externelor nu au vorbit până acum despre relația Bucureștiului cu Moldova. Sabina Fati trece în revista nu numai câteva din declarațiile făcute astăzi la București, dar și evoluția relațiilor moldo-romane în perioadele cu guverne de centru-stânga la București.
Romania s-a grăbit în 1991 să fie primul stat care recunoaste independenta Republicii Moldova, dar nu a facut-o atit cu gindul unei reunificari dupa 50 de ani de dictatura comunista, ci mai degraba raspunzind unei sugestii venite de la Moscova. Cu doar 10 zile inaintea declaratiei de independenta de la Chisinau, presedintele de atunci al Romaniei, Ion Iliescu, un fost nomenklaturist admirator al perestroikai semna un tratat bilateral cu Mihail Gorbaciov prin care Bucurestiul se angaja sa nu faca parte din aliante militare diferite de cele conduse de Moscova. Era o perioada in care toate statele Europei Centrale iesite de sub umbrela URSS vroiau sa primeasca garantii de securitate din partea NATO, cu exceptia Romaniei, care a fost de altfel ultima tara care a plecat din Tratatul de la Varsovia.
Asadar in perioada guvernarii rosii, pina in 1996, Romania a preferat podurile de flori, camioanele cu carti si fireste deschiderea totala a granitelor dintre cele doua tari, fara sa incerce sa dezvolte alt fel de relatii. Era vorba despre o prietenie de vitrina, necesara din punct de vedere electoral, dar inutila pe linia relatiilor strategice. Apoi intre 1996-2000, cind Romania a fost condusa de o alianta formata din partide cu platforme democratice, fostul ministru de externe de atunci, Petre Roman a reusit sa parafeze un tratat bilateral complet acceptat de cele doua parti. Nu era vorba despre un document vizionar care sa proiecteze relatiile dintre Romania si Republica Moldova pe o axa euro-atlantica sau pe o harta cu comuna, ci doar despre un act care consemna bunele relatii.
In 2000 revenirea la Bucuresti a presedintelui Ion Iliescu a temperat avintul si asa timid al relatiilor romano-moldovene, desi Adrian Nastase pe atunci premier al Romaniei vorbea despre modelul german: două țări aceeași limbă. Conjunctura politica din ambele tari: comunistii la putere in Republica Moldova si socialistii in Romania au dat inapoi ceasul reconcilierii. Negocierile bilaterale au fost blocate pina in 2004, iar dupa aceea, alegerea lui Traian Basescu in functia de presedinte a schimbat total paradigma romano-moldoveana, iar relatiile dintre Chisinau si Bucuresti au devenit de interes strategic pentru ambele tari.
Traian Basescu a indraznit sa spuna ca peste 25 de ani Romania si Republica Moldova ar putea fi in aceleasi granite, dar principalul sau merit tine de consecventa sustinerii Chisinaului in toate marile intilniri pe care le-a avut la Bruxelles, in asa fel incit sa puna Republica Moldova pe sinele ireversibile ale destinatiei europene. Schimbarea legii privind acordarea cetateniei romane, proiectele de interconectare energetica dintre Republica Moldova si Romania, ajutoarele logistice si financiare, mentinerea Aliantei pentru Integrare Europeana la putere, fac parte toate din strategia presedintelui roman. Astazi la intilnirea cu omologul sau Nicolae Timofti a spus un „nu” clar posibilitatii transformarii Republicii Moldova intr-un stat tampon intre NATO si Rusia, pe fondul amplasarii elementelor scutului antiracheta in Romania.
Ramine deschisa intrebarea daca succesorul lui Traian Basescu va mai avea ca prioritate Republica Moldova si daca va insista asa cum a facut-o Traian Basescu in ultimii aproape opt ani pentru ca Rusia sa-si retraga trupele din Transnistria. In orice caz, Traian Basescu l-a asigurat pe Nicolae Timofti ca indiferent de culoarea politica a guvernelor de la Bucuresti, acestea vor pastra cele trei prioritati ale politicii externe romanesti: NATO, Uniunea Europeana si Republica Moldova.
