Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso a cerut un buget comun mai mare pentru Uniunea Europeană, o uniune bancară și în ultimă instanță, o uniune politică. În opinia sa aceasta este singura modalitate de a salva Uniunea Europeană pe termen lung. Ileana Giurchescu rezumă relatările agențiilor internaționale de presă pe acest subiect
Barosso și-a ținut pledoaria pentru „mai multă Europă” miercuri, în Parlamentul European, un discurs menit să pregătească summitul Uniunii Europene de pe 28 iunie. Dar și gândit să avertizeze țările aflate deja în dificultate financiară, cum este Grecia care se pregătește pentru noi alegeri generale, duminica aceasta.
Șeful executivului european a avertizat : „Trebuie să recunoaștem că avem o problemă sistemică și e nevoie de o viziune clară asupra țelurilor noastre și de un plan foarte concret pentru atingerea acestor țeluri. Nu sunt sigur ca toate tarile înțeleg gravitatea acestor probleme”.
Barosso, împreună cu președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, cu președintele Băncii centrale europene Mario Dragi și cu așa-zisul șef al Clubului Euro, Jean Claude Juncker, pregătesc pentru summitul Uniunii Europene o declarație politică despre căile de ieșire din actuala criză financiară.
Jose Manuel Barosso a promis că la summit va pleda pentru o uniune economică și monetară, care în ultimă instanță nu va putea exista fără o uniune politică.
„Pe termen lung, o să cer Consiliului European să ia măsuri concrete pentru adâncirea uniunii economice și monetare și să adopte un plan concret de acțiune în acest scop. Acum mai mult decât oricând avem nevoie de mai multă Europă, de reforme adânci pe termen lung și de o uniune economica și monetară de lungă durată”.
Cât privește mărirea bugetului european, Barosso a adus două exemple concrete: ce s-ar face fără bani europeni Ungaria, unde 97 la sută din investițiile publice sunt din fonduri europene sau Polonia, unde 50 la sută investiții vin tot de acolo?
Următorul pas, pe termen mediu, ar trebui să fie o uniune bancară, este de părere Barosso, care s-ar putea însă să necesite și modificări în tratatul Uniunii.
Ar presupune un control centrallizat european asupra sistemului bancar, garantarea la nivel european a depozitelor bancare și crearea unui nou fond care să ajute marile bănci aflate în dificultate. Ideea fiind ca băncile și nu contribuabilul să plătească pentru salvarea băncilor.
Ultimul pas, în concepția lui Barosso, ar fi o uniune fiscală și politică: țările Uniunii ar urma să emită euro bonduri, deci să garanteze pentru datoriile fiecărui stat membru, să-și coordoneze politicile fiscale și cheltuielile bugetare, în toate domeniile, de la apărare la sănătate.
Jose Manuel Barosso a recunoscut că în primul moment, țările care nu sunt în zona euro ar putea refuza această construcție dar până la urmă, viitorul nostru, al tuturor, este unul comun”.
Cum era de așteptat , reacțiile parlamentarilor europeni au fost foarte diferite.
Parlamentarul ecologist Philipe Lambert împărtășește opinia lui Barosso, aceea că nici o țară, singură, nu va reuși să iasă din actuala criză, și deci că este nevoie de mai multă integrare.
Conservatorul britanic Nigel Farrange, fost bancher, crede că „Titanicul euro a lovit deja icebergul”, iar cehul Jan Zahradil spune că europenii sunt pregătiți pentru o uniune fiscală sau politică.
