Europa Liberă: S-a anunțat deja că pentru 12 și 13 iulie, la Viena, va avea loc următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 privind soluționarea conflictului transnistrean. Cu ce merge Chișinăul?
Eugen Carpov: „Chișinăul merge cu o agendă pe care a elaborat-o Președinția în exercițiu (OSCE), mă refer la partenerii noștri irlandezi, și cu subiectele pe care le-au propus împreună cu alți mediatori, participanți. Noi am finalizat lucrările pentru documentele care urmează să reglementeze activitatea formatului 5 plus 2 în viitor. Este vorba despre principiile și reglementările, un document care a fost convenit la runda trecută, la Viena. Și un alt document este agenda generală a negocierilor noastre ulterioare. Acum cred că noi trebuie să ne concentrăm deja pe subiecte care țin de procedura reglementării conflictului transnistrean convenite în formă de trei coșuri convenționale. Este vorba de un coș care ține de cooperarea în domeniile social-economice, un alt coș ține de aspecte juridice, legale, umanitare și drepturile omului, și cel de-al treilea coș ține de reglementarea propriu-zisă a conflictului transnistrean, inclusiv aspecte instituționale, politice, și aspecte de securitate. Acum avem propunerea din partea președinției irlandeze să ne concentrăm pe niște subiecte care sînt selectate din fiecare coș…”
Europa Liberă: Eu am reținut o declarație pe care o făcea liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk. El sugera că trebuie la Viena să se ajungă la un consens privind principiile și procedurile de negocieri. Iată aici v-aș ruga să explicați care sînt principiile și procedurile de negocieri. Pentru că în caz contrar, spunea șeful regiunii transnistrene, Tiraspolul își rezervă dreptul de a utiliza mecanismele diplomatice, dacă poziția Transnistriei în acest format va fi ignorată. Ce cer ei sau ce trebuie să înțelegem?
Eugen Carpov: „Subiectul pe care l-ați abordat ține de intrarea în vigoare a documentului convenit la runda trecută. Cînd spun intrarea în vigoare, am în vedere că textul este convenit, dar forma intrării în vigoare poate avea loc în mai multe modalități juridice. Unii participanți din formatul 5 plus 2 preferă ca acest document să fie semnat, alții propun ca să fie semnat un protocol separat prin care se va aproba acest document. Sînt opinii care spun că aprobarea generală de către toți participanții deja îi dă putere juridică ca acest document să fie aplicat în continuare fără necesitatea să fie semnat. Deci aici avem mai multe opinii și propuneri asupra cărora ne vom expune probabil și la runda de săptămîna aceasta”.
Europa Liberă: Bănuiesc că dlui are în vedere altceva și anume recunoașterea de a fi pus pe picior de egalitate, Tiraspolul alături de Chișinău ca părți în formatul 5 plus 2.
Eugen Carpov: „Nu cred că se mai revine la subiectul respectiv. Cred că noi am găsit formele de compromis. Chiar dacă nu sînt perfecte, au adus satisfacție tuturor participanților că acest document poate fi funcțional în textul convenit”.
Europa Liberă: Eu îmi amintesc de un interviu pe care îl acorda Europei Libere șefa Misiunii OSCE la Chișinău, doamna Jennifer Brush. Ea spunea că părțile ar putea să fie dezamăgite și locuitorii din regiune ar putea să fie dezamăgiți dacă podul de la Gura Bîcului nu va fi redeschis spre beneficiul populației de acolo către sfîrșitul următoarei runde de negocieri.
Eugen Carpov: „Din punct de vedere politic obstacole nu există. Din punct de vedere tehnic este nevoie să fie efectuate anumite lucrări de reconstrucție și de reabilitare a podului și a drumurilor de acces la acest pod de o parte și de alta a rîului Nistru. Problema este una financiară și de disponibilitate a partenerilor internaționali, a Uniunii Europene să ajute ca acest pod să fie reabilitat. Dar podul poate fi deschis și sîntem absolut convinși că trebuie deschis. Cel puțin pentru ca cetățenii locuitori de pe ambele maluri să aibă încă o modalitate de alternativă pentru a se deplasa în vizite reciproce”.
Europa Liberă: Alte probleme sociale mai figurează pe ordinea de zi în cadrul negocierilor în formatul 5 plus 2?
Eugen Carpov: „Ne-am propus să discutăm despre libertatea circulației și subiectul podului este parte a acestor discuții. Libertatea circulației pentru cetățeni și pentru mărfuri. Parte component e și transportul feroviar, transportul auto. Avem și aspecte care țin de domeniul vamal pentru circulația bunurilor. Sigur că sînt și alte aspecte care țin de exemplu de domeniul învățămîntului, începînd cu școlile cu predare în grafie latină și terminînd cu stabilirea unei conlucrări eficiente între instituțiile responsabile de domeniul educației, care să extindă toate facilitățile de care beneficiază Republica Moldova ca parte a unui sistem internațional de valori, să extindem aceste valori și pe malul stîng, copiii de acolo să poată să beneficieze de instrumentele pe care le avem noi”.
Europa Liberă: Apropo de școlile cu predare în limba română, se zicea că Tiraspolul vrea să dețină controlul asupra instituțiilor de învățămînt care se află în regiunea de est a Moldovei.
Eugen Carpov: „Problemele școlilor se află pe agenda grupurilor de lucru pentru educație, dar problematica aceasta este una mai largă. Ține în primul rînd de statutul juridic al acestor școli care să le permită să activeze într-un cadru legal fără impedimente. Doi, sînt sediile școlilor. Aceste sedii sînt închiriate, contractele se încheie din an în an. Mai e și aprovizionarea cu manuale și cu hrană. Toate aceste problem urmează să fie soluționate în complex, astfel ca problema școlilor să nu mai fie parte a agendei noastre de discuții”.
Europa Liberă: Trebuie să fie o soluție așteptată și acceptată de către profesorii de acolo, și de către elevi și părinți. E o problemă cu mai multe semne de întrebare.
Eugen Carpov: „Sînt multe semne de întrebare și trebuie soluționate împreună cu partenerii din regiunea transnistreană. Problema copiilor nu trebuie politizată”.
Europa Liberă: Între timp am înțeles că OSCE, Adunarea Parlamentară a OSCE revine la conflictul transnistrean și amintește despre procesul de retragere a trupelor și munițiilor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova…
Eugen Carpov: „Subiectul retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova nu este unul nou pentru OSCE, de fapt. La ultima întîlnire a reprezentanților Adunării Parlamentare OSCE, în Monaco, a fost din nou propusă o rezoluție cu același limbaj. Deci poziția OSCE și a statelor member rămîne neschimbată. Trupele Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova trebuie retrase în conformitate cu documentele semnate și aprobate anterior. Procesul trebuie inițiat cît mai urgent și finalizat într-o perioadă cît mai scurtă. Aceasta este și poziția autorităților Republicii Moldova”.
Europa Liberă: La Chișinău este așteptată și vizita secretarului general al OSCE . Cu ce scop vine, dle Carpov?
Eugen Carpov: „Vine într-o vizită de lucru pentru discuții, consultări cu autoritățile moldovenești. Se va discuta despre procesul de reglementare a conflictului transnistrean, prezența militară, posibilitatea transformării misiunii de pacificare într-o perspectivă în una civilă, multinațională”.
Europa Liberă: Despre identificarea statutului legal, special, pentru regiunea transnistreană în cadrul Republicii Moldova cînd veți începe să discutați?
Eugen Carpov: „Este subiectul care se conține în acel coș nr. 3 pe care îl menționam mai devreme. Evident că nu putem începe imediat cu subiectul de bază. Probabil că ne vom concentra acum pe subiecte care sînt mai puțin sensibile atît pentru Chișinău, cît și pentru Tiraspol, încercînd să creăm atmosfera pozitivă pentru ca discuțiile să avanseze. Pe măsura avansării, evident că vom aborda și subiectul de bază care este statutul special al regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar despre o eventuală federalizare a Republicii Moldova discutați sau nu?
Eugen Carpov: „Nu se discută despre federalizare. Pe agenda formatului 5 plus 2 un asemenea subiect nu există. Nu au existat discuții la subiectul dat nici în timpul conferinței pe care am avut-o în Germania și nici cu partenerii din Federația Rusă acest subiect nu-l discutăm”.
