Comisia de finanțe din Senatul Statelor Unite a decis ieri abolirea unor restricții din vremea războiului rece în relațiile comerciale cu Rusia și Moldova. Liliana Barbăroșie a cerut detalii despre decizie ambasadorului moldovean în Statele Unite, Igor Munteanu, care se află într-o vizită în țară.
Europa Liberă: Votul din comisia de finanțe a senatului american, prin care Republica Moldova a fost scoasă de sub incidența amendamentului, ar trebui să fie confirmat în Congres. Ar exista vreo problemă care ar putea împiedica această confirmare?
Igor Munteanu: „În acest moment nu văd nici o problemă litigioasă care ar putea să frâneze adoptarea acestui proiect. Dar vreau să precizez că el este cuplat, și în Senat, și în Congresul SUA, la un proiect de lege numit „Magnițki” care înseamnă anumite restricții de circulație și anumite sancțiuni pentru oficialii care sunt responsabili pentru moartea avocatului din Federația Rusă cu numele acestei inițiative.
Respectiv, dacă o parte din congresmani se vor opune adoptării acestei inițiative, proiectului Magnițki, atunci ar putea fi compromisă adoptarea pachetului care include Rusia și evident Republica Moldova. Noi am putea, sincer, să fim afectați de controversele acestei chestiuni. Ar fi fost mai simplu pentru noi să fim tratați separat, dar asta este vocea și voința legislativului american de a trata la pachet Federația Rusă și Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar de ce la pachet?
Igor Munteanu: „Pentru că administrația americană a considerat Federația Rusă ca o prioritate pentru politica lor comercială. Federația Rusă peste o lună ar trebui să intre cu toate drepturile în OMC și atunci există argumentul businessului, a sectorului privat din SUA că în condițiile în care s-ar menține actualele restricții comerciale, businessul american ar putea să piardă multe oportunități în Federația Rusă și în relațiile comerciale. Tratând Federația Rusă ca o prioritate, evident că ea avea întâietate.
Aici a apărut și activizarea interesului pentru dosarul Republicii Moldova. Noi suntem din 2001 membru a OMC, dar întrucât nu a existat pe parcursul ultimului deceniu suficient interes politic pentru rezolvarea acestei probleme legate de preferințele comerciale, noi nu am trecut anterior, când au trecut spre exemplu Georgia sau Țările Baltice. Vehiculul legislativ identificat pentru Federația Rusă este confortabil pentru Republica Moldova, dar cu riscurile la care m-am referit.”
Europa Liberă: Economic, ce ar avea de câștigat Republica Moldova odată cu anularea acestui amendament?
Igor Munteanu: „Deblocarea accesului la regimul de comerț normal permanent cu SUA. Amendamentul impune restricții pentru comerțul cu statul care nu îndeplinește toate criteriile de care se leagă numele acestui amendament și Jackson-Vanik.
Pentru prima dată ele au fost impuse URSS-ului când statul sovietic împiedica emigrația persoanelor de origine evreiască din URSS. El a fost ulterior perpetuat prin aplicarea unor sancțiuni economice pentru obținerea unor liberalizări pe drepturile omului și alte dosare sensibile, respectiv nu avea o încărcătură strict legată de dosarul drepturilor persoanelor de origine evreiască.
Concret, businessul privat are anumite restricții legate de utilizarea anumitor tehnologii, finanțări și de regimul de impozitare. Evident că în cazul republicii Moldova asta ar fi nu doar o recunoaștere simbolică a decuplării de URSS, dar și un stimulent important pentru ca sectorul privat din Republica Moldova să poată coopera într-o măsură mai mare cu partenerii lor americani pentru căutare de soluții și șanse economice. Nu poți de exemplu să ajungi la pachete bilaterale mai complexe cum ar fi sistemul general de preferințe sau acordul de liber schimb dacă nu scoți aceste impedimente legate de restricțiile Jackson-Vanik.”
Europa Liberă: De la Chișinău SUA se văd mai degrabă ca un important donator, nu neapărat ca un partener strategic comercial… Sau e o percepție greșită?
Igor Munteanu: „Oarecum aveți dreptate. Sigur că volumul relațiilor comerciale este foarte modest în acest moment. În 2011 existau 27 mln. exporturi din partea Republicii Moldova și circa 58 de mln. de dolari importuri din SUA, deci sub 100 mln. de dolari, ceea ce reprezintă un volum net inferior importanței relațiilor politice și exemplului altor state care reușesc să mențină o balanță comercială pozitivă și, mă rog, o angajare a businessului american și autohton în această relație.
Este și vina sectorului privat din Republica Moldova, deseori prea mic ca să-și asume o astfel de relație, este și necunoașterea pieței, este și lipsa unor strategii ale unor grupuri economice sau industriale care ar dori să descopere această piață. Desigur, există anumite instrumente care ar putea fi folosite mult mai eficient, ca MIEPO, ca agenție de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor.
Și sperăm că odată cu rezolvarea acestei dileme îndelungate determinate de amendamentul Jackson-Vanik s-ar deschide și alte oportunități, alte tărâmuri de cooperare – pe inovație, pe industrii noi, chiar pe comerțul cu produse agricole de calitate.”
