Ion Stăvilă: „De doi ani, relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina au avansat esențial. Anul trecut a avut loc prima ședință a comisiei mixte pentu cooperare comercial-economică, după o pauză îndelungată, cu părere de rău, care a durat mult, vreo cinci-șase ani. Putem să spunem că anul trecut s-a produs o cotitură în relațiile noastre bilaterale.
A început această înviorare și anul acesta dialogul și activitățile pe plan bilateral au continuat. Aș vrea să menționez vizita oficială a
premierului Vlad Filat la Kiev, care a avut loc la 2-3 februarie, cu acel prilej a avut loc și un forum economic, au fost semnate actele de constituire a euro-regiunii Nistru, care este a treia la număr între țările noastre. Mai recent, pe data de 11 mai a avut loc o vizită de lucru a președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti.”
Europa Liberă: Dle ambasador, ziceți că dialogul la nivel înalt dintre Chișinău și Kiev este foarte bun actualmente, dar pe agenda prorităților oricum există două-trei probleme care au nevoie urgent de a fi soluționate și aici mă refer atît la criza transnistreană, unde Ucraina este un actor important în formatul „5+2” în calitate de mediator. Care e poziția Kievului astăzi?
Ion Stăvilă: „Două lucruri aș vrea să menționez în acest context. Primul este că reprezentantul special al Ucrainei în formatul de negocieri „5+2”, ambasadorul cu misiuni speciale, Igor Harcenko, un diplomat foarte experimentat, este foarte activ. Aduce o contribuție substanțială în dialogul și discuțiile care se desfășoară în acest format, pe de o parte, pe de altă parte Ucraina a contribuit substanțial la promovarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol. Cunoașteți bine că la începutul acestui an a avut loc prima întâlnire la Odessa, prima întâlnire a premierului moldovean cu noul lider de la Tiraspol, de unde a început acest dialog care a căpătat o dinamică foarte bună în ultimul timp și întâlnirile au continuat.”
Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că ar fi și un dialog direct între Kiev și Tiraspol?
Ion Stăvilă: „Kievul, în virtutea statutului său de partener și actor, are un drept firesc și o posibilitate ca să întrețină niște contacte și un dialog cu reprezentanții de la Tiraspol, lucru care se face foarte transparent, dar efectul final se vede foarte bine în formatul „5+2”, unde reprezentantul Ucrainei își formulează foarte clar poziția. Trebuie să înțelegem că și Kievul și Chișinăul sunt interesați în egală măsură în reglementarea conflictului transnistrean, în depășirea acestei crize, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Este în interesul Ucrainei ca acest conflict, această problemă să fie soluționată anume pe aceste principii.”
Europa Liberă: La hotarul moldo-ucrainean există acest segment de frontieră ucraineano-transnistrean. A venit și misiunea EUBAM despre care se zice că ar avea un impact foarte mare asupra operațiunilor export-import care se fac la vama respectivă. Acum să înțelegem că a fost curmată contrabanda, nu se mai face contrabandă?
Ion Stăvilă: „Poate că mai există încă careva acțiuni de contrabandă pe acest segment, dar situația s-a schimbat mult, pentru că știu de la niște prieteni de ai mei, să zic așa, din regiunea transnistreană, care spun că acolo multă lume este nemulțumită de acțiunile întreprinse de noii lideri de la Tiraspol vizînd contracararea contrabandei. Aceasta s-a redus la minim și multă lume implicată cîndva în aceste operațiuni ilicite acum este nemulțumită pentru că nu mai pot să facă ceea ce făceau ei altă dată și să aibă profituri ușoare din contrabandă.”
Europa Liberă: Problema proprietăților mai persisită?
Ion Stăvilă: „Persistă problema recunoașterii dreptului de proprietate asupra unor obiecte situate pe teritoriul țărilor noastre.”
Europa Liberă: Cîte obiective au mai rămas?
Ion Stăvilă: „Noi aveam o listă de peste o sută de obiecte asupra cărora revendicăm dreptul nostru de proprietate pe teritoriul Ucrainei încă din perioada sovietică. Din acestea au fost recunsocute 47, inclusiv o bună parte din regiunea transnistreană, probleme de proprietate reglementate în baza acordului moldo-ucrainean.”
Europa Liberă: Dle ambasador să vă întreb dacă procesul de apropiere al Ucrainei de UE ajută Rpublicii Moldova?
Ion Stăvilă: „Ajută foarte mult și noi ne bucurăm că în pofida unor intemperii politice și Republica Moldova și Ucraina continuă să promoveze consecvent politica de integrare europeană. Și Moldova și Ucraina negociază pe marginea Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: Ambele state sunt în pachetul Parteneriatului Estic.
Ion Stăvilă: „Exact, cooperăm strâns în cadrul Parteneriatului Estic, ambele state au fost menționate ca fiind cele mai avansate în cadrul acestui parteneriat, acum și Georgia vine și ne ajunge din urmă. Ucraina a parafat deja Acordul de Asociere la sfârșitul anului trecut, noi urmează să facem acest lucru într-un viitor apropiat. Sunt convins că începînd cu Zona de Comerț Liber, cu Liberalizarea regimului de vize, cu desfășurarea unui dialog politic consistent, vom reuși să dezvoltăm cooperarea noastră în condiții și mai bune și să depășim mai ușor problemele care mai există, care mai persistă în relațiile dintre țările noastre.”
Europa Liberă: Vreau să revenim la un subiect și anume crearea unei Agenții pentru Diasporă. În Ucraina, diaspora moldovenească este una numeroasă?
Ion Stăvilă: „Este cea mai numeroasă diasporă moldovenească peste hotare. Aceasta numărînd circa 260 de mii de moldoveni, care se identifică ca moldoveni. Mai sunt încă 180 de mii de români care vorbesc aceeași limbă, au aceeași cultură.”
Europa Liberă: Dar care este atitudinea autorităților de la Kiev față de diaspora moldovenească?
Ion Stăvilă: „Este o atitudine bună.”
Europa Liberă: Cum dacă școli nu ajung, dotarea cu manuale este sub nivel? E chiar pe cale de dispariție în anumite localități limba română?
Ion Stăvilă: „Vreau să vă spun că m-am documentat bine la acest capitol, în special făcînd două vizite de informare și documentare în regiunea Cernăuți și mai recent, chiar luna trecută, am efectuat o vizită îndelungată, de cîteva zile, în regiunea Odessa, unde am vizitat cîteva localități cu populație moldovenească în raionul Ismail, și în raionul Reni.
Comunitatea moldovenească din Ucraina, de rînd cu toate celelalte comunități etnice, se confruntă cu aceeași probleme cu care s-ar confrunta minoritățile oriunde. Pe de o parte, sunt interesați în păstrarea și dezvoltarea identității lor etnice, culturale și lingvistice, că religioase nu e o problemă pentru că suntem ortodocși toți împreună. Pe de altă parte, este un interes tot atît de firesc de a se integra în societatea ucraineană, astfel încât să se simtă confortabil acolo, egali între egali, cu posibilități egale de a face studii superioare, că studii medii nu e o problemă pentru că grădinițile și școlile cu predare în limba națională există, or după absolvirea acestor școli urmează să faci niște studii într-o școală superioară înaltă.
Studiile în instituțiile de învățământ superior din Ucraina se fac, în majoritatea instituțiilor, în limba ucraineană și într-o bună parte din acestea în limba rusă, bunăoară și în Odessa, și în Cernăuți, dar și în Kiev, mai puțin în limbile naționale, dar asta este un lucru firesc pentru că standardele europene nu prevăd dreptul în ceea ce privește asigurarea unor studii în limba minorităților naționale în instituțiile de învățământ superior. Moldovenii din Ucraina, fiind interesați să obțină studii superioare, au un interes firesc să învețe limba ucraineană, să o însușească în măsură suficientă pentru a comunica și pentru a studia la universități.”
