Valeriu Lazăr: „Relațiile noastre cu România depășesc cadrul bilateral, fiindcă România mai are și ipostaza de țară membră a Uniunii Europene și de fapt este țara prin care Republica Moldova are statut de vecinătate cu Uniunea Europeană, o construcție politică, economică, comercială, etc., spre care noi tindem. La fel vorbim și așa la nivel mai micro, la nivel mai practic. În vizita mea în România am simțit niște obiective foarte și foarte concrete, am văzut experiența practică a colegilor din România, cum au dezvoltat ei problema dezvoltării industriale, sau a reindustrializării țării. Am mers într-acolo împreună cu administratorii parcurilor industriale și cu rezidenții acestor parcuri, fiindcă am vrut să nu inventăm, dar să preluăm buna experiență și să nu repetăm greșelile colegilor. La fel, am avut un for de afaceri, destinat atât capitalului românesc, cât și, aici nu avem nimic în secret, România la timpul ei a fost ținta unor multinaționale, care și-au de-localizat într-acolo producerea.”
Europa Liberă: De asta și Dumneavoastră insistați cu mai multe ocazii să spuneți că doriți filiera românească să devină una mai activă în atragerea investițiilor străine în Moldova?
Valeriu Lazăr: „Eu doresc să valorificăm și să amplificăm filiera care deja există. Multe companii care au la bază capital occidental au venit prin România. Păi noi acum suntem în situația României hai să zicem cu 5-10 ani în urmă și toate aceste companii sunt mai departe decât România. România aderând la Uniunea Europeană deja are alte costuri. Și noi să zicem că, Republica Moldova, cel puțin în 10-15 ani de zile vom avea anumite avantaje competitive. Bine, trebuie să îmbunătățim mediul de afaceri. De aceea noi trebuie să fim foarte activi, să mergem într-acolo, să povestim și să convingem atât investitorii români, cât și multinaționalele care sunt acolo despre posibilitățile pe care le are Republica Moldova. Asta am avut eu în vedere.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, s-a anunțat că venind la Chișinău, premierul României, Victor Ponta ar putea să semneze mai multe acorduri de cooperare economică. Ce acorduri lipsesc astăzi pentru o bună cooperare economică?
Valeriu Lazăr: „Nu putem spune că ducem lipsă de un cadru al relațiilor bilaterale, în cadrul normativ. Dar avem aceste acorduri în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, în domeniul dezvoltării industriale. Fiindcă ceea ce avem noi acum sunt niște proiecte așa mai sporadice, nu au o abordare foarte sistemică, care înseamnă existența unui acord, stabilirea la nivel de Guvern a instituțiilor responsabile și stabilirea unei agende. Asta înseamnă în linii mari un acord. Același lucru este valabil pentru un domeniu foarte important pentru noi, care se numește infrastructura calității. Să preluăm reglementările tehnice, să preluăm standardele europene. Or, instituțiile din România au nevoie de cadrul acesta normativ, care le-ar oferi toate premizele de ordin legal, necesar acestei activități. Eu mizez foarte mult că ne va reuși să pregătim un acord foarte important, care vizează domeniul energetic și vom încerca la fel să întregim tot cadrul acesta în relațiile bilaterale.”
Europa Liberă: Dar despre aceste proiecte energetice se vorbește, pare-se, ani în șir deja. Și despre gazoductul Ungheni-Iași și despre proiectul trilateral Ucraina-Moldova-România, și despre Fălciu-Gotești, și despre Ungheni-Iași. De ce atât de greu se ajunge ca aceste proiecte să fie și în derulare?
Valeriu Lazăr: „De la idee până la șantier durează nu mai puțin de doi-trei ani, e ciclul proiectului, nu-l putem noi schimba. Păi, diferența este că mulți ani de zile doar s-a discutat. Actualul Guvern am luat foarte din scurt aceste proiecte și de fapt pe toate din ele suntem foarte și foarte avansați. Să le luăm pe rând: Fălciu-Gotești, pe partea Republicii Moldova șantierul este finalizat. Până la final de an colegii români finalizează și ei pe partea lor și eu vă asigur că spre finalul acestui an, cred că în noiembrie-decembrie noi deja avem joncțiunea. Adică va fi deja un proiect operațional. Mergem mai departe: cu gazoductul Ungheni-Iași a fost declarat de utilitate publică în România. În următoarea ședință de Guvern același lucru îl vom face și noi aici la Chișinău. Am avansat foarte mult, deja a fost identificat traseul, proiectul tehnic deja este gata, avem structurată finanțarea. Și din momentul în care rezolvăm aceste probleme obiective, care se numesc exproprierea sau asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe care vor merge aceste conducte, nu mai avem absolut nici o constrângere ca să lansăm șantierul. Dacă vorbim de alte idei, care vizează interconectorii, avem studii de fezabilitate gata cu Bălți-Suceava. Problema este că așteptăm să se decidă Ucraina, fiindcă acest proiect țintește în primul rând tranzitul energiei electrice din Ucraina prin teritoriul Republicii Moldova către România. La fel avem un proiect comun, care a fost deja decizia luată că va fi finanțată din programul trilateral România-Republica Moldova-Ucraina, aderarea Republicii Moldova la ICE. Gata, procesul s-a pornit, acum suntem în faza de elaborare a studiului de fezabilitate.”
Europa Liberă: Domnule Lazăr, dar așa, ca să vă întreb tranșant: această vizită, pe care urmează să o efectueze șeful Executivului de la București la Chișinău, ar însemna mai mult PR pentru premierul de acolo, care astăzi se confruntă cu o criză de imagine?
Valeriu Lazăr: „Bine, orice activitate a unui factor politic poate fi văzută și în această perspectivă. Eu mă uit foarte practic și vreau să vă dau un exemplu foarte și foarte concret și deja am primit de la colegii de la Guvern și de la cei de la Ministerul de Externe un gen de solicitare de a pune pe masă toate proiectele, toate inițiativele noastre pentru această întâlnire. Asta ce înseamnă? Atunci când premierii au stabilit deja perioada de timp în care va avea loc întâlnirea, se pornește toată această mașinărie. Aceasta înseamnă că instituțiile, chiar dacă au și alte priorități, sunt obligate să readucă subiectele în cazul dat moldo-române pe linia întâi de priorități, să-și facă revizia prin proiectele care au tot fost amânate. Adică gata, s-a pornit procesul.”
Europa Liberă: Bine, Dumneavoastră ați mai declarat pentru Europa Liberă că relațiile economice moldo-române depind de dialogul politic la nivel înalt.
Valeriu Lazăr: „Fără îndoială. Este valabil pentru orice alte raporturi comerciale. Dialogul politic stă la baza comerțului, fiindcă operatorii economici sunt foarte atenți la ce se declară și ce se întâmplă în cadrul acestui dialog. Lipsa unui dialog politic pozitiv consistent, credeți-mă, că e o constrângere și pentru tot restul și și pentru schimburile comerciale, și cu atât mai mult pentru proiectele investiționale comune. De aceea noi avem nevoie de acest dialog, eu am impresia, ca niciodată, că acest dialog este unul pozitiv și v-am spus de ce: de aceea că România este o țară europeană. România este al doilea partener comercial al Republicii Moldova, este a doua piață de destinație pentru mărfurile din Republica Moldova. Alinierea noastră la această piață înseamnă implicit și preluarea bunelor experiențe. De fapt cu România noi deja facem comerț cu Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că operatorii economici, care deja sunt prezenți acolo, cunosc cum se face comerț în Uniunea Europeană. Și credeți-mă că e mai ușor să ne învățăm sau să ne deprindem pe exemplul României, decât pe exemplul Franței, sau nu știu, al altei țări din Uniunea Europeană. Fiindcă nu avem probleme cu limba, avem deschiderea necesară ca să învățăm împreună pe aceste proiecte. PR-ul e PR, dar eu văd în primul și în primul rând partea practică.”
