– În perioada sovietică, Lituania era un foarte puternic centru de atracție pentru moldoveni. Atractive erau felul de a se ține, de a vorbi, de a-și trăi viața al lituanienilor, într-un fel, mai altfel, mai occidental decât al nostru, ni se părea nouă atunci. În perioada mișcării de renaștere națională, de la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, Lituania a devenit un fel de model de ținută pentru moldoveni și chiar un sprijin în acele condiții. De exemplu, primul ziar cu caractere latine din Moldova contemporană s-a tipărit mult timp în țara dumneavoastră, era adus, nu fără riscuri, de la depărtare foarte mare și „sorbit” aici, la noi, pagină cu pagină. Drept confirmare a acestei atitudini mai deosebite să ne amintim că moldovenii au recunoscut Independența Lituaniei, primii în lume și înainte de destrămarea URSS. Acum, la cea de-a 20-cea aniversare de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre țările noastre independente, cât de aproape sau de departe am ajuns să fim unii de alții, moldovenii și lituanienii, comparativ cu acea perioadă?
– Ați sesizat foarte exact: noi suntem și aproape, dar și departe unii de alții. Suntem aproape, pentru că, într-adevăr, Lituania manifestă o mare simpatie pentru Moldova și, totodată, un sentiment de compasiune pentru faptul că dumneavoastră vă confruntați cu diverse probleme și greutăți. În Lituania nu există deficit de dorință de a vă întinde o mână de ajutor și prietenie în diverse domenii. Totodată, noi suntem și departe unii de alții, pentru că noi suntem temporar separați de frontierele Uniunii Europene, iar relațiile dintre statele noastre încă nu sunt acelea pe care ni le-am dori cu toții.
Mă bucură această apropiere a popoarelor noastre și sper că această cooperare pe care o dezvoltăm între țările noastre va elimina toate frontierele și obstacolele care, deocamdată, nu permit popoarelor noastre să fie tot atât de aproape, cum au fost popoarele lituanian și moldovenesc în anii grei ai ocupației.
– Până la mijlocul anilor 90, iarăși secolul trecut, procesul de reforme în Republica Moldova era comparabil cu cel din țara dumneavoastră, în particular, și din toate Țările Baltice, ex-sovietice, în general. Cei care vroiau să ne flateze, spuneau uneori că la noi merg chiar ceva mai dinamic. Într-un moment însă drumurile noastre s-au despărțit. Lituania, alături de celelalte două state baltice, este de câțiva ani în Uniunea Europeană, să înțelegem că datorită acelor reforme, iar Republica Moldova a rămas să oscileze și între Est și Vest, și între voința și capacitatea de a duce reformele la capăt, și după multe alte criterii. De ce credeți că se întâmplă așa, în condițiile în care am avut împreună un același punct de start, aceleași șanse, se pare, de schimbare spre bine a vieții?
– Hotărârea cu care am realizat reformele în Lituania a fost determinată de decizia Uniunii Europene de a acorda Lituaniei perspectiva de a deveni membru al Comunității. Pentru a deveni membru al UE, Lituania urma să accepte regulile europene care, la rândul lor, au și contribuit la realizarea transformărilor politice și economice în țara noastră. Un mare rol l-a jucat și faptul că noi ne aflăm în zona Mării Baltice, iar Țările Nordice au fost interesate de faptul ca Țările Baltice să devină membri ai familiei europene comune. Țările de Nord au transmis statelor baltice practica lor înaintată, au asigurat o susținere diplomatică în procesul de adoptare a deciziilor politice ale Uniunii Europene.
Factorii politici interni au jucat, de asemenea, un rol important. Lituania a fost condusă pe calea obținerii independenței politice de către o puternică forță patriotică politică pro-occidentală, obiectivul principal al căreia l-a constituit eliberarea statului din chingile economiei planificate. Lucrul acesta s-a soldat cu pierderea popularității acelei forțe politice, dar fostul Partid comunist al Lituaniei nu urmărea să mențină orânduirea veche, ci era interesat în transformarea sa cât mai grabnică într-o forță social-democratică occidentală modernă. Anume din această cauză el nu a frânat reformele care au fost lansate în economie, precum și procesele de privatizare. Poate că aceste decizii au produs efectul terapiei de șoc, dar tocmai ele au fost, totodată, necesare pentru edificarea fundamentului economiei moderne.
– Știu că nu ar fi corect, diplomatic vorbind, să vă întreb ce credeți despre unde a greșit Republica Moldova, clasa ei politică, societatea ei, dacă nu a ajuns să se transforme, să se modernizeze în 20 de ani de independență, în termeni comparabili cu statele baltice. În schimb, pot să vă întreb ce nu au greșit în aceeași perioadă lituanienii de au ajuns în UE cu salarii, pensii și drepturi fundamentale comparabile cu ale altor state europene dezvoltate?
– Pentru elita politică lituaniană nu sunt caracteristice divergențele sistemice de proporții. Și aceasta grație faptului că cele mai importante partide politice găsesc, în linii mari, consensul în ceea ce privește direcțiile strategice de dezvoltare a statului: calitatea de membru cu drepturi depline a Lituaniei în NATO și în Uniunea Europeană, necesitatea consolidării securității energetice în calitate de fundament al independenței politice a statului și chiar în ceea ce privește direcția cultural-civilizațională a statului. Partidele politice ale Lituaniei au semnat în repetate rânduri acorduri politice comune în ceea ce privește direcțiile politicii interne și externe. Acesta este un bun instrument în obținerea compromisului politic, un semnal atractiv pentru partenerii străini.
Deși Lituania ca, de altfel, și celelalte state baltice, va avea nevoie încă de mult timp pentru a atinge nivelul mediu de dezvoltare socială și economică al țărilor Uniunii Europene, totodată, în fiecare an mijloacele financiare ale UE constituie 30 la sută din bugetul Lituaniei și lucrul acesta înseamnă, într-adevăr, o realizare importantă a calității de membru al UE. Politica de apropiere și politica generală a Uniunii Europene în domeniul agriculturii consolidează competitivitatea Lituaniei pe piața internă comună a UE.
– De ce societatea dumneavoastră, inclusiv clasa politică, nu este atât de divizată ca a noastră, ce secrete cunoașteți?
– Privind de departe, totul poate părea mult mai simpatic, de cum este în realitate. Și în Lituania există fragmentarea atât a societății, cât și a forțelor politice. Pe noi însă ne unește în permanență conștientizarea faptului că, în confruntarea tactică de zi cu zi, nu putem uita de scopurile strategice: bunăstarea, prosperarea și colaborarea oamenilor noștri, a regiunii și a întregii lumi.
Iată de ce noi putem avea opinii diverse despre felul în care putem realiza aceste scopuri strategice, dar totdeauna căutăm să ajungem la înțelegere în ceea ce privește înseși scopurile strategice. Iată de ce și chestiunea cu privire la partea de drum pe care vom merge înainte și pe partea dreaptă sau cea stângă și ajunge să nu albă prea mare importanță.
Aș putea utiliza următoarea comparație: noi, într-adevăr, dorim ca Lituania să fie ca o magistrală modernă, pe care s-ar putea înainta cu rapiditate pe două sau pe trei benzi. Poate că în unele domenii noi am și realizat astfel de rezultate. Dar, deocamdată, nu am finalizat lucrările de reparație, căci există unele sectoare de drum, care se îngustează până la o stradă cu câte o bandă în fiecare direcție. Iată atunci apar și ambuteiajele, există și un mai mare risc de a te ciocni cu mijloacele de transport care îți vin în întâmpinare. Și mai rău este atunci când magistrala respectivă se transformă într-un drum pietruit, unde aproape că este imposibil să te miști fără a comite vreun accident.
Noi sperăm totuși că primele sectoare de drum și de autostradă și vor fi în viața noastră tot mai multe, iar străzi pietruite și înguste – tot mai puține. Lucru pe care îl dorim și Moldovei.
– Pornind de la experiența Lituaniei, credeți că Moldova poate reuși pe calea integrării europene? Credeți că procesul este deja ireversibil?
– Eu sunt convinsă că Moldova are toate posibilitățile pentru a deveni unul dintre cele mai prospere state care participă la Parteneriatul estic al UE, o anumită „istorie de succes,, în zona respectivă. Mai cu seamă acum, când a depășit criza constituțională și a ales Președintele, care a instaurat stabilitatea, când există un Guvern, care dispune de suficientă voință și fermitate pentru a continua reformele de integrare europeană.
Lituania se bucură pentru negocierile echilibrate dintre Moldova și UE pe marginea Acordului de asociere și pentru demararea reușită a negocierilor privind cooperarea multilaterală și comprehensivă în legătură cu spațiul de comerț liber. Noi salutăm, de asemenea, progresul Moldovei în intenția sa de a realiza un regim de circulație fără vize în spațiul UE. Este important ca Moldova să mențină și pe viitor aceleași ritmuri și să-și dea toată silința pentru realizarea reformelor de integrare europeană, în special a reformei sistemului de drept și în combaterea corupției. Noi suntem disponibili să-i acordăm și pe viitor Moldovei sprijin în realizarea ambițiilor sale europene. Cred că integrarea europeană a Moldovei este un proces ireversibil.
Lituania se va pronunța mereu pentru aceea ca Uniunea Europeană să acorde Moldovei perspectiva calității de membru al Comunității. Consider că este vorba doar de o chestiune de timp.
– De ce lituanienii au ales să se desprindă din start și clar de sfera de influență a spațiului ex-sovietic?
– Chiar și în timpul întregii perioade de ocupație sovietică poporul lituanian a păstrat în memoria sa istorică tradiția independenței și a statalității. În afară de aceasta, poporul lituanian a avut întotdeauna un puternic sentiment de identitate națională. Probabil, anume din această cauză ideea independenței politice a fost pentru noi una deosebit de importantă. Un astfel de comportament al Lituaniei a fost determinat și de faptul că pe calea spre independență în fruntea statului s-a aflat nu Partidul comunist al Lituaniei, ci noua elită politică și intelectuală, care nu a avut nimic în comun cu regimul politic.
– Ce au de învățat unul de la altul parlamentele Lituaniei și Moldovei și cât de bine își fac ele această lecție?
– Are loc comunicarea și colaborarea parlamentelor țărilor noastre. Căci atât parlamentarii d-voastră, cât și colaboratorii parlamentului vizitează Lituania, învață de la noi, precum și colaboratorii Seimului nostru vizitează Moldova. Pot menționa din propria experiență că asemenea relații au o deosebită importanță. După ce am devenit președintele Seimului, am vizitat în repetate rânduri diverse parlamente și pot afirma cu fermitate că, de fiecare dată, după o asemenea vizită, revii acasă cu un orizont mult mai larg: în fiecare stat există ceva specific și interesant, fiecare parlament a făcut un pas înainte într-un domeniu sau altul. Astfel, Parlamentul Lituaniei a acordat foarte multă atenție pe parcursul ultimilor ani consolidării controlului parlamentar în diverse domenii, controlului asupra modului în care acționează actele legislative adoptate de Seim. Este îmbucurător faptul că în domeniile respective noi ne-am mișcat cu mult înainte, dar și aici mai există loc pentru perfecționare. De aceea spun: important este să nu ne temem să învățăm unii de la alții.
Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo
Notă Info-Prim Neo: limba originală a interviului este limba rusă.
