Europa Liberă: Se zice că subiectele prioritare pe agenda discuțiilor la nivel înalt între Chișinău și Berlin vor fi două – eurointegrarea și reunificarea Republicii Moldova. Germania a încercat să contribuie la deblocarea procesului de negocieri în formatul 5+2.
Eugen Carpov: „Memorandumul Meseberg a fost un punct de pornire care a consfințit o înțelegere între Berlin și Moscova să își conjuge eforturile pentru ca dosarul transnistrean să fie reactivat, pentru că în acea perioadă discuțiile la nivel politic-oficial nu erau purtate, dosarul să fie reactivat astfel încît într-o perioadă previzibilă să se obțină niște rezultate și progrese palpabile. Evident că pentru asta sînt necesare eforturi. Atît din partea Berlinului, cît și din partea Federației Ruse, actorii acestui memorandum Meseberg. Din partea Berlinului avem un suport permanent. Avem un dialog cu structurile din Republica Federală Germania, avem consultanță, și cred că aceleași activități ar putea să existe și în continuare pe acest triunghi Moldova-Germania-Federația Rusă, astfel ca să avansăm pe calea reintegrării țării.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, actorii implicați în procesul de negocieri ați zic că cea mai potrivită ar fi politica pașilor mici. Am auzit voci care acreditează ideea că mai degrabă ar trebui să deveniți părtașii politicii pașilor mari, mai puțini, dar mai îndrăzneți.
Eugen Carpov: „Sînt viziuni diferite. De ce am mers noi pe politica pașilor mici? Am avut o perioadă de circa șase ani cînd nu a existat dialog. Este foarte dificil, cînd nu discuți timp de șase ani, să pornești imediat un proces cu pași mari. Exact din acest motiv noi am decis să mergem pe politica pașilor mici. Dar această politică este combinată cu mai multe elemente. Odată cu implementarea pașilor mici, dezvoltăm dialogul cu Tiraspolul, dialogul direct dintre Chișinău și Tiraspol. În al doilea rînd, am pornit negocierile în formatul 5+2. În al treilea rînd, avem o cooperare mult mai intensă cu actorii internaționali care își aduc aportul pentru ca procesul să se miște înainte. Toate aceste elemente împreună reprezintă o viziune care trebuie să dea rezultate din punctul nostru de vedere”.
Europa Liberă: De ce atunci de la Tiraspol apar aceste declarații făcute preponderent de Nina Ștanski care zice că Chișinăul nu arată această cooperare. Ce fel de cooperare trebuie să-i demonstreze Chișinăul Tiraspolului?
Eugen Carpov: „Eu nu știu la care voci v-ați referit. Eu văd că sînt voci care invocă anumite argumente false sau provocări evidente la care sîntem martori în ultima perioadă. Chișinăul, și guvernul în mod special, promovează foarte clar prioritățile pe care ni le-am stabilit. Și avem anumite progrese. Dacă ne referim la libertatea circulației. Vreau să vă spun că în domeniul circulației trenurilor există o nouă situație cînd cetățenii pot circula liber atît pe ruta Chișinău-Odesa prin regiunea transnistreană, avem o circulație deschisă pentru mărfurile din întreg teritoriul Republicii Moldova care pot fi transportate prin regiunea transnistreană în diferite direcții. Acum discutăm posibilitatea deschiderii unor noi rute de cale ferată spre alte destinații care interesează populația de pe ambele maluri ale Nistrului. M-aș referi și la cooperarea în alte domenii. De exemplu, avem grupuri de lucru care avansează pentru o cooperare mult mai strînsă în domeniul sănătății. Avem grupuri de lucru care se ocupă de problematica agricultură-ecologie, pentru că avem foarte multe subiecte de discutat în jurul rîului Nistru. Sigur că ne preocupă și aspectele care au fost anunțate anterior. În primul rînd reluarea legăturii telefonice, atît telefonia fixă, cît și cea mobilă să fie extinsă pe întreg teritoriul.”
Europa Liberă: Aveți un termen anume?
Eugen Carpov: "Termenele putem să ni le propunem dar deseori ele nu depend de noi. Subiectele la care m-am referit sînt majoritatea pe agenda de discuții la următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2, care se preconizează pentru perioada 12-13 septembrie la Viena. Pînă la perioada respectivă avem întîlniri în cadrul grupurilor de lucru. Chiar astăzi s-au întîlnit grupurile de lucru pentru transportul pe cale ferată. Săptămîna viitoare ne-am propus să avem discuții pe transportul auto și pe problem de educație."
Europa Liberă: Și podul de la Gura-Bîcului?
Eugen Carpov: „Podul de la Gura-Bîcului se află chiar pe agenda discuțiilor 5+2. La acest pod poziția noastră este foarte clară: nu există impedimente ca circulația pe acest pod să fie deschisă. Din partea noastră, chiar și lucrările de întreținere a drumului au fost efectuate. Acum așteptăm ca partenerii de la Tiraspol să efectueze aceleași activități necesare ca circulația cît mai curînd să fie deschisă."
Europa Liberă: De ce totuși se tărăgănează redeschiderea circulației pe podul de la Gura-Bîcului?
Eugen Carpov: "Eu am impresia că anumite subiecte cum este cel al redeschiderii circulației pe podul de la Gura-Bîcului sînt privite de partenerii noștri într-un complex mai larg de subiecte. Credem că astfel anumite proiecte care pot fi soluționate se tărăgănează și trebuie să le luăm pas cu pas fiecare în parte și să le soluționăm în măsura în care ele sînt pregătite."
Europa Liberă: Domnule vicepremier, ați spus că există mai multe coșuri de probleme, le-ați împărțit. Asta vă ajută?
Eugen Carpov: „Coșurile respective au fost convenite la o rundă precedentă în formatul 5+2 pentru ca să stabilim de fapt agenda discuțiilor noastre ulterioare. Și atunci am vorbit despre 3 coșuri care sînt puse pe hîrtie și convenite, aprobate ulterior printr-un protocol. Este vorba despre un coș care conține subiecte social-economice preponderent, al doilea coș sînt subiecte de ordin juridic, umanitar și drepturile omului și al treilea este reglementarea politică a conflictului cu aspect de securitate și instituționale."
Europa Liberă: În cît timp ați putea ajunge la reglementarea politică?
Eugen Carpov: „Președinția OSCE a elaborat o agendă care includea subiecte din fiecare coș. Subiecte care sînt mai puțin problematice și pe care am putea să avansăm. Data trecută, din lipsă de timp, nu le-am parcurs pe toate, deci noi vom merge pe subiectele convenite care nu depinde din care coș sînt, important să soluționăm problemele pe care le avem."
Europa Liberă: Tot de la Tiraspol am auzit că Chișinăul nu ar avea un plan de reglementare a problemei transnistrene. Există acest plan de soluționare a crizei?
Eugen Carpov: „Dacă vă referiți la un plan de reglementare care…"
Europa Liberă: …ar include un proiect de statut…
Eugen Carpov: „…cum spre exemplu a fost memorandumul Kozak, astăzi noi nu punem pe masă un asemenea document. Dacă este vorba de o viziune și o strategie pe care le urmăm în problema rezolvării conflictului transnistrean, vreau să vă spun că aceasta există, ea este reflectată și în programul de activitate a guvernului care arată elementele prioritare pentru acțiunile pe care ni le propunem.
Europa Liberă: Bine, dar bănuiesc că viziunea Chișinăului ar trebui să fie agreată și acceptată în primul rînd de Tiraspol și nu în ultimul rînd de Moscova.
Eugen Carpov: „Exact din acest motiv astăzi nu punem pe masă un document care ar însemna planul de reglementare de la început pînă la sfîrșit. Pentru că un asemenea document trebuie negociat, convenit și într-un final aprobat așa cum cer normele legale."
Europa Liberă: Ce mesaj așteptați de la doamna cancelar Angela Merkel pe marginea soluționării problemei transnistrene?
Eugen Carpov: „Așteptăm un mesaj care să însemne o participare în continuare a Germaniei în sprijinul reglementării conflictului transnistrean, o coagulare a eforturilor mai multor actori internaționali inclusiv a celor din Federația Rusă pentru ca acest proces să se apropie de un final pe care ni-l dorim."
Europa Liberă: Credeți într-o înțelegere germano-rusă care ar putea să apropie soluționarea crizei transnistrene?
Eugen Carpov: „Nu cred în asemenea înțelegeri și sînt convins că asemenea înțelegeri nu există, pentru că avem un dialog deschis, sincer cu partenerii noștri din Germania.
Europa Liberă: Reunificarea Germaniei poate servi drept model pentru reunificarea Moldovei?
Eugen Carpov: „Sînt două situații totalmente diferite, ca istoric și ca parcurs, dar cred că anumite elemente importante din acest proces pe care l-a parcurs Germania sigur că ne-ar putea servi ca ajutor."
Europa Liberă: Care elemente?
Eugen Carpov: „Elemente care au însemnat reunificarea Germaniei. Reunificarea înseamnă de fapt și niște costuri. E un proces lung, de tranziție de la situația cînd există două sisteme diferite spre un sistem unic. Evident că aici vom avea nevoie de foarte mult ajutor în situația în care vom ajunge la etapa respectivă. Și atunci cu siguranță vom examina și practica germană."
