De ce schimbările politice de la Tiraspol nu aduc și schimbări în procesul reglementării politice a conflictului transnistrean și ce ar putea să facă mai mult guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului? Întrebări pe care Valentina Ursu i le-a adresat invitatului nostru „Dis de dimineață”, fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Moldova și negociator pentru Transnistria, Kalman Mizsei.
Kalman Mizsei: „Este ironic că în toată perioada ultimilor 20 de ani, când situația a rămas neschimbată, reglementarea a fost posibilă, deși nu simplă. Acum totul se schimbă, dar cu toate acestea nu există o schimbare decisivă în sensul reglementării.
Ceea ce este pozitiv este că în Transnistria există acum o abordare mult mai modernă și mai deschisă față de Moldova. Însă există câțiva factori ce împiedică schimbările. Unul dintre aceștia este viziunea rusă care rămâne ancorată în memorandumul Kozak și care nu poate fi baza vreunei reglementări pozitive a conflictului transnistrean. Dintre ceilalți factori aș mai menționa doi.
În primul rând, Uniunea Europeană trebuie să investească mai multă energie politică în reglementare. Și asta chiar dacă se fac multe lucruri salutabile și domnul ambasador [Dirk] Schuebel (n. red. șeful Delegației permanente a UE la Chișinău) face realmente lucruri fantastice pentru a se păși spre un climat politic mai bun și, de asemenea, sunt mai multe ajutoare financiare ale Uniunii Europene direcționate spre Transnistria, ceea ce este important și am sprijinit mereu această idee. În al doilea rând, Europa este ocupată cu propriile probleme și provocări. Din cauză că suntem un experiment istoric absolut nou, uneori suntem tentați să ne ocupăm mai mult de provocările interne, decât de cele externe.”
Europa Liberă: Am auzit declarații făcute de noii lideri de la Tiraspol cum că Transnistria nu renunță la procesul de recunoaștere a independenței. Și asta în timp ce se încercă identificarea unei soluții pentru rezolvarea conflictului transnistrean. De ce Tiraspolul nu renunță la declarații de acest gen?
Kalman Mizsei: „Eu nu le-aș da atâta însemnătate. Sigur că orice conducere a oricărui teritoriu își dorește mai multă autonomie și ca formă extremă a acesteia independența, aceasta este posibil. Deci, eu nu aș vrea să le dau atâta greutate.
Dar eu văd și alte obstacole în afară de atitudinea politică a Rusiei și insuficienta investiție politică a Uniunii Europene. Și asta ar fi în al treilea rând. Guvernul R. Moldova nu are încă o înțelegere suficient de profundă privind modul în care acesta trebuie să se deschidă spre Transnistria. Moldova trebuie să fie atractivă pentru regiunea transnistreană.
Știm că politica promovată de primul ministru este un factor foarte pozitiv, dar ea încă nu este reflectată suficient în activitatea grupurilor de lucru sau chiar a cercurilor de conduce moldovene pentru a face această imagine mai atractivă.
Factorul etnic aici iarăși joacă un rol. Chiar dacă Moldova nu vrea să se unească cu România, ea nu manifestă îndeajuns o atitudine binevoitoare față de transnistreni, unde elitele sunt predominant rusești. Deci ei trebuie să se simtă realmente confortabil cu faptul că, în timp ce Moldova urmează calea integrării europene, aceasta nu presupune o atitudine anti-rusească. Aș mai adăuga ceva.
Moldova și-a ales direcția bine și avansează foarte eficient pe calea integrării europene, inclusiv cu acordul de comerț liber și cel de liberalizare a vizelor. Și diplomația moldoveană face lucruri fantastice în acest domeniu, dar asta durează pentru că, înainte de toate, Europa se mișcă încet din cauza birocrației. Există și îngrijorări legitime în ceea ce privește liberalizarea vizelor, precum și chestiuni tehnice pe care Moldova nu le va putea rezolva anul acesta și va trebui să lucreze la ele și anul viitor.
Durează, dar atmosfera este foarte pozitivă și odată ce regimul liberalizat de vize și acordul de comerț liber vor intra în vigoare pentru Moldova, locuitorii Transnistriei vor deveni mai motivați să ceară pașapoarte moldovenești, iar firmele transnistrene vor dori să capete acces la cea mai mare piață din lume. Ne mișcăm către o integrare mai adâncă cu UE, atrăgând în felul acesta Transnistria către Moldova, dar este un proces lent, în calea căruia mai există obstacole formidabile.
Când vorbim despre comerțul liber, cred că va intra în vigoare până la sfârșitul anului 2013, aducând investiții mari în Republica Moldova, dar acest lucru va luat timp. Regimul fără vize va avea un efect mult mai imediat, dar va trece mult timp ca să se ajungă la acest regim, cred că vor mai trece cel puțin 2 ani.”
Europa Liberă: La Chișinău este așteptat în vizită cancelarul german Angela Merkel. De ce ar avea Germania un interes strategic privind apropierea în continuare a Republicii Moldova de UE?
Kalman Mizsei: „În primul rând trebuie să ținem cont de faptul că în ultimii ani cancelara Germaniei a devenit cea mai importantă politiciană din Europa, pentru că Germania a rezistat perioada crizei economice. Așa încât vizita ei probează importanța pe care Europa o acordă Moldovei. Eu îmi leg speranța de faptul că această vizită va servi drept un impuls pentru reglementarea în Transnistria. Știu că Merkel personal acord atenție acestui lucru, de asemenea își expune deseori public așteptările pe care le are față de Rusia în ceea ce privește reglementarea transnistreană, jucând un rol pozitiv.
Când vorbim despre reformele interne din Moldova, cred că Europa ar trebui să-i ceară mai mult. Din cauza că Moldova este sub anumite aspecte țara estică ce avansează cel mai bine, oficialii de la Bruxelles și liderii țărilor membre ale UE sunt prea îngăduitori cu ea.
Acum este momentul ca Europa să ceară reforme radicale în economie și în administrarea statului care să ducă la mai multă eficiență și mai puțină corupție.
Este momentul ca politicienii moldoveni să folosească cei aproximativ doi ani de până la alegeri ca să aplice aceste reforme și să-și mărească popularitatea în urma acestor reforme. Desigur, la început reformele sunt dureroase, merg împotriva unor interese. Dar dacă sunt realizate în această toamnă, mai există destul timp ca să aducă roade până la alegeri. Nu este timp de pierdut.
Sunt uneori critic cu europenii pentru că birocrații de la Bruxelles promovează numai un fel de reforme pe care le consideră importante pentru UE și deseori nu înțeleg foarte bine ce fel de reforme economice anume sunt necesare pentru Moldova, care reforme anume vor face statul mai eficient.
În fine, și cred că este un lucru pe care premierul și președintele i-l vor spune lui Angela Merkel, Europa trebuie să accelereze procesul liberalizării vizelor și comerțului. Ambele procese decurg bine datorită diplomației moldovene, dar nu trebuie pierdut momentul oportun ca ambele părți să accepte liberalizarea imediat ce este tehnic posibil. Sunt sigur că Angelei Merkel i se va cere să rămână o forță pozitivă în acest sens.”
