Europa Liberă: Pentru că sunteți prezent la forumul economic de la Krynica, să ne referim la impactul crizei economice globale. Poate să-l simtă Republica Moldova?
Valeriu Lazăr: „Am asistat la prezentarea unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers cu referire la toată regiunea. Destul de interesantă viziunea vizavi de impactul situației din zona euro, din regiune, asupra țărilor din Europa Centrală și de Est, fiind acoperită și Republica Moldova și, de fapt, am văzut că acești cercetători văd Republica Moldova în zona medie, să zic așa, ca și impact.”
Europa Liberă: Asta ce ar însemna?
Valeriu Lazăr: „Asta ar însemna că există într-adevăr impactul. Nici nu poate să nu existe, atunci când noi suntem dependenți de piața europeană în proporție de 50% la capitolul exporturi. Dar ei, spuneam, văd Republica Moldova cu grad mediu de impact. Aceasta ar însemna, în raport cu scenariile nominale, să zicem, care presupun 4 % creștere economică, ei văd încetinirea până la nivelul între 2% și 4%. De fapt, aceste previziuni coincid cu ale noastre. Și eu aș vedea, pentru anul curent: impactul asupra economiei Republicii Moldova bate din zona euro sau din zona factorilor externi. Cred că factorul cel mai neplăcut pentru noi este seceta care cu certitudine va scădea din produsul intern brut anul curent. Nu mă apuc acuma să dau niște cifre foarte precise.”
Europa Liberă: Pentru că, în cadrul unei ședințe de Guvern s-a vorbit despre asistența care vine din partea donatorilor europeni, credeți că ei vor rămâne tot atât de generoși, pe fundalul acestei crize economice globale despre care se vorbește?
Valeriu Lazăr: „Eu cred că ei vor cere mai multă responsabilitate de la țările recipiente. Era și de așteptat, fiindcă țările donatoare, dar, de regulă, sunt cam aceleași: Germania, este Franța, Italia, Maria Britanie etc. se confruntă cu probleme interne. De aceea orice cent, orice euro este foarte important. De aceea cerințele pe care ei le vor înainta față de țările beneficiare, în mod firesc, vor fi ceva mai ridicate. Aceasta înseamnă, în primul rând, responsabilitate din partea autorităților locale. Ajutorul extern nu trebuie să substituie resursele interne de dezvoltare de care au nevoie țările.
Dacă ne referim la Republica Moldova, fără îndoială, importanța ajutorului extern pentru Republica Moldova este foarte mare, dar noi trebuie să ne creăm spațiul fiscal propriu. Într-adevăr, pe termen scurt, mediu, noi avem nevoie de resurse de dezvoltare. Aceasta ar însemna credite concesionale, aceasta ar însemna, de ce nu, și ajutor nerambursabil. Dar repet, aceste resurse trebuie să suplimenteze, dar nu să substituie resursele interne și ele trebuie să țintească, în primul rând, investițiile publice, să țintească investițiile în competitivitatea locală. Aceasta este soluția și, de fapt, și despre aceasta se discută aici, la Krynica. Republica Moldova și alte țări aspirante, să zic, așa în procesul de integrare europeană, trebuie ajutate.
Trebuie să ajungem la alt nivel de convergență cu mediile europene: ca și dezvoltare economică, ca și bunăstare. Dar această convergență, într-un mesaj a fost foarte clar dat și din partea partenerilor europeni: nu va fi lipsa reformelor. Convergența trebuie atinsă, dar lecțiile care au fost învățate pentru țările europene din zona sudică arată că doar pomparea de resurse, ca să fiu mai direct, în lipsa unor reforme structurale foarte serioase pe intern, mai devreme sau mai târziu, ele se răzbună, într-un fel. Da, poți să inunzi, zicem, finanțele unei țări cu ajutor din afară, dar pentru aceste finanțe, repet, în lipsa reformelor, în lipsa creșterii sustenabilității economiei interne, pe termen mediu-lung va trebui de plătit și cred că soluția aceasta este: ajutorul extern cu reformele interne care ar genera surse interne de dezvoltare.”
Europa Liberă: Chiar și acolo, la Krynica, pe bilaterală, ați încercat să abordați și alte subiecte, printre care diversificarea surselor de aprovizionare și reducere a ponderii gazelor naturale în domeniul energetic?
Valeriu Lazăr: „De fapt, obiectivul diversificării mixului energetic în Republica Moldova și diminuării ponderii gazului în balanța noastră energetică este un obiectiv intern, el nu a apărut aici, la Krynica, dar pentru noi exemplul Poloniei și procesele care au loc în regiune cu participarea activă a Poloniei, sunt un sistem de referință. Schimbările care ar putea interveni pe piața gazieră regională, în perspectivă medie ar veni, în mod special, din partea Poloniei. Cercetările și activitățile care au loc în această țară în domeniul gazului de șist, să zicem, în domeniul utilizării altor surse de energie ar putea schimba această piață. Recunoaște toată lumea, chiar se vorbește de o anumită revoluție sau revoluționare a acestei piețe.
Lecțiile pentru noi sunt aceleași: vom putea profita de acest schimbări care cu certitudine vor avea loc și vor fi benefice și pentru noi doar atunci când vom fi conectați prin regulile de joc, dar și când vom fi conectați fizic la piața energetică pe plan europeană. Pentru noi aceste semnale din partea partenerilor europeni, inclusiv în plan bilateral din partea colegilor polonezi care sunt deschiși și disponibili să ne ofere toată expertiza necesară în acest domeniu, oricum nu exclude investițiile pe care trebuie să le facem în dezvoltarea interconectorilor. Adică, încă o dată, ne-am convins că suntem pe drum drept.
Exemplul Poloniei este unul relevant pentru noi, fiindcă și ei sunt foarte dependenți de importurile de energie, 2/3 din energie ei importă. Și de aceea cred că și soluțiile pentru Republica Moldova nu pot fi copiate, dar pot fi cu certitudine inspirate din această experiență. În cadrul discuției cu vicepremierul Pawlak care este și responsabil de domeniu energetic m-au încurajat într-un fel, fiindcă ei și-au arătat toată disponibilitatea de a ne oferi tot suportul cu expertiza în a dezvolta soluții și politici valabile.”
Europa Liberă: Pe de altă pare, ați solicitat sprijinul partenerilor polonezi în negocierea și implementarea Acordului privind crearea zonei de comerț liber și asta chiar în ajunul vizitei pe care o va face premierul Filat și dumneavoastră îl veți însoți la Moscova. Nu vă așteptați la o reacție din partea partenerilor ruși?
Valeriu Lazăr: „Republica Moldova promovează o politică foarte deschisă, transparentă. Nu vedem conflicte în dezvoltarea regimurilor comerciale ale noastre pe ambele sensuri. O spunem deschis la Bruxelles, tot așa cum am spus-o și o spunem deschis și la Moscova: noi ne dorim să ne integrăm în piața comună europeană, în perspectivă, dar aceasta nicidecum nu înseamnă că nu am avea oportunități de valorificare și pe partea estică. Cel puțin, la nivelul Acordului multilateral de comerț liber pe care Republica Moldova l-a semnat și sunt sigur că, la revenirea parlamentarilor noștri din vacanță, va fi ratificat. Este un pas anume în această direcție.
Trebuie să valorificăm potențialul acestui nivel de integrare, fiindcă sunt acolo încă foarte multe excepții. De aceea eu nu cred și nu trebuie să vedem contradicții în aceste procese. Revenind la Polonia, anul trecut, în perioada președinției Poloniei la Uniunea Europeană, noi am avut această mișcare sau dinamizare a procesului de avansare a noastră, cu Acordul de comerț liber multilateral și aprofundat.”
Europa Liberă: La reuniunea Parteneriatului Estic.
Valeriu Lazăr: „Corect, Polonia fiind unul din inițiatorii acestei inițiative cu Parteneriatul Estic. Anul trecut, noi am avut parte și de suportul politic al Poloniei, dar am avut parte și de o expertiză solidă pentru a îndeplini recomandările Comisiei Europene care au fost ca și o precondiție pentru începerea negocierilor. Grație dialogului la nivel politic, grație dialogului la nivel practic, noi am avut acest suport și evident am reiterat și solicitarea noastră de a avea suportul inclusiv al colegilor polonezi în acest proces și ceea ce urmează, adică acest regim de zonă de comerț liber cu Uniunea Europeană, înseamnă inclusiv deschiderea piețelor Republicii Moldova pentru companii.
Noi trebuie să fim mai competitivi. Aceasta înseamnă inclusiv investiții în sectorul public. Dar aceasta înseamnă investiții și în restructurarea întreprinderilor. Către moment trebuie să avem întreprinderi competitive și dacă, cu ceva timp în urmă, să zicem agricultorii polonezi și alte întreprinderi din Polonia erau foarte îngrijorare ce le așteaptă după aderare, să știți că acuma asemenea temeri nu mai există. Ba dimpotrivă. Polonia este una din țările care susține cel mai mult procesul de consolidare a Uniunii Europene.”
