Interviu cu Ion Sturza: Problema Moldovei este că nu are acces la gazele europene. Radio Europa Liberă. 24.10.2012.

122

Ce preț va plăti Moldova pentru gazele naturale din Rusia? Ministrul rus al energiei, Alexandr Novak a spus recent că Moldova va putea să plătească mult mai puțin companiei Gazprom dacă va renunța la acordul energetic pe care Chișinăul îl are cu Uniunea Europeană. Autoritățile de la Chișinău au spus că nu vor renunța la acest acord, dar au cerut o „scutire” din partea Uniunii Europene pentru o perioada de timp pentru a putea negocia mai bine cu Rusia. Comisia Europeană a sprijinit oficial, marți, cererea Moldovei de a i se acorda un răgaz de patru ani, din 2016 până în 2020, ca să aplice pachetul energetic trei al Comunității Energetice Europene. Moldova a aderat în 2010 la acest acord. Într-un interviu acordat postului nostru de radio, purtătoarea de cuvânt a comisarului Uniunii Europene pentru energie, Marlene Holzner, a spus că decizia Comisiei va trebui aprobată de toate cele 27 de țari comunitare și că, în cazul Moldovei, Comisia a dat dovada de „mare flexibilitate”. Astăzi, Valentina Ursu a stat de vorbă pe teme energetice moldovenești cu fostul premier al Moldovei, Ion Sturza, om de afaceri de succes în Moldova cu interese în domeniul energetic.

Ion Sturza: „Un Guvern responsabil are grijă ca populația țării să aibă acces la resurse energetice, de preferat la un preț convenabil și să fie îndestulată hrana. Deci, este un aspect politic, bineînțeles. Și aceasta e cutumă, nu este o lege. Guvernele Republicii Moldova au fost implicate în aceste negocieri legate de gaz.”

Europa Liberă: Care ar fi motivul adevărat despre faptul că atât de greu se negociază și se semnează acest acord?

Ion Sturza: „Republica Moldova și Guvernul speră să obțină o reducere a prețului la gaz, un lucru care are astăzi este practic foarte greu de obținut și atunci se prelungește contractul existent.”

Europa Liberă: Demnitarii de la Moscova nu au ascuns că cer Republicii Moldova derogarea de la Pachetul Energetic European. Ce-i drept, autoritățile de la Chișinău au cerut doar amânarea implementării acestui pachet, până în anul 2020. S-au împăcat rușii cu această extindere a termenului?

Ion Sturza: „Este o extindere formală pe care oricum Republica Moldova trebuia să o ceară de la Bruxelles, din simplul motiv că este irealist să implementezi acest pachet, până în 2016. Eu am mari dubii că, până în 2020, va fi implementat. Pentru că prevede nu doar niște acte legislative, dar și multe decizii tehnice, inclusiv diversificarea surselor de aprovizionare, separarea rețelelor, competiția în piață și alte multe lucruri. Lucruri care trebuiau începute ieri, dar nici astăzi încă nu s-au început, ca să fie realizate până în 2020. Poate că unica mișcare este eventuala începere a construcției gazoductului Iași-Ungheni. Lucrurile trebuie separate. Rusia a încercat să facă o fisură în acest acord, Pachetul Energetic III, la care au aderat nu numai țările europene, de diversificare și aspecte energetice, dar și țări precum Moldova și Ucraina. Un lucru pe care nu l-a izbutit, pentru că Moldova stă pe aceeași poziție în Pachetul Energetic III. Ceea ce s-a încercat, după aceea, să se vândă opiniei publice că Moldova amână implementarea nu este satisfăcător pentru Rusia.”

Europa Liberă: Credeți că ministrul energeticii din Rusia, domnul Novak, va insista ca Moldova să renunțe oficial la pachetele energetice ale Uniunii Europene?

Ion Sturza: „Nu va insista, pentru că Rusia înțelege foarte bine că Moldova nu va renunța la aceste pachete energetice. Mai mult ca atât, cred că Rusia își dă foarte bine seama că există o nouă realitate în piața energetică și piața gazelor. Nu în zadar președintele rus, Putin, a dat indicații Gazpromului să elaboreze o nouă strategie, mai flexibilă, a Gazpromului, în noile condiții de piață. De fapt, grija de reducere a prețului sau nu, în condițiile de piață, nu trebuie să o aibă Republica Moldova. Nu este Republica Moldova capabilă să schimbe această piață de gaze de una singură. Vor schimba-o eforturile comune ale țărilor europene.”

Europa Liberă: Cum credeți că se negociază pe marginea datoriilor la gazele rusești naturale livrate deja de către Federația Rusă?

Ion Sturza: „Aici este mai complicat, pentru că este un stoc destul de mare al datoriei consumatorilor din Republica Moldova de pe malul drept, vreo 600 de milioane de dolari. Dar cea mai mare problemă sunt cele trei miliarde și [ceva] de datorii ale malului stâng. Și aceasta a fost condiția a doua pentru o eventuală reducere a prețului la gaz, soluționarea acestei datorii. Se știe foarte bine că Moldova astăzi nici tehnic, dar nici financiar, nu este capabilă să reducă nu numai datoria mare, dar nici datoria mică a malului drept.”

Europa Liberă: Bine, dar dacă nu își asumă acele datorii, ar însemna că la mijloc e problema reunificării țării?

Ion Sturza: „E o problemă foarte spinoasă. Este un instrument de presiune asupra Republicii Moldova, inclusiv în soluționarea diferendului transnistrean. Până la urmă, acest stat reunit, dacă vom avea ocazia să îl vedem vreodată, dar sperăm, va fi nevoit să preia toată această datorie pe seama sa.”

Europa Liberă: Și restructurarea întreprinderii Moldovagaz ar fi o problemă?

Ion Sturza: „Da, Gazpromul are controlul în Moldovagaz. Deși, conform acordului, acționarul, Republica Moldova, este în drept să numească managementul în companie. Chiar și acest lucru, în ultimii ani, s-a făcut doar cu consimțământul Moscovei. De aceea și același management neeficient în companii. Orice intervenție în interiorul companiei este privită foarte suspicios și chiar bolnăvicios de către Gazprom și de Rusia.”

Europa Liberă: Disputa aceasta între Gazprom și Uniunea Europeană are o finalitate?

Ion Sturza: „Bineînțeles că va avea, pentru că Uniunea Europeană insistă în implementarea acestui Pachet Energetic III. Este dureros și pentru unele țări europene care au un cvasi-monopol al companiilor mari. Nu în zadar mai mult de jumătate din țările europene încă nu au implementat acest Pachet Energetic III, deși trebuiau să-l implementeze un an în urmă. Dar există o poziție consolidată a țărilor europene vizavi de Gazprom. Și este o dispută că deja e în fază legală revizuirea contractelor cu Gazpromul vizavi de livrare și prețuri.”

Europa Liberă: Dacă Moldovagaz nu reușește să semneze, până la finele acestui an, un acord cu Gazpromul, se prelungește, a câta oară, ceea ce s-a mai prelungit în baza existentului acord?

Ion Sturza: „Adevărat. Deci, nu există o problemă în acord. După câte știu eu, este prevăzută această prelungire, practic, automată, atunci când părțile nu ajung la un acord asupra noului contract de livrare a gazelor. Sunt convins că Republica Moldova nu va rămâne fără de gaze, pentru că va avea grijă, în continuare, să livreze gaze, în primul rând Gazpromul, pentru că este un preț extrem de convenabil pentru Gazprom.”

Europa Liberă: Este un preț mare, zic analiștii. 400 de dolari pentru mia de metri cubi arde buzunarul consumatorului din Moldova.

Ion Sturza: „Și 100 de dolari arde buzunarul cuiva. Adevărul e că pe noi trebuie să ne preocupe poate nu atât prețul gazului, cât capacitatea de a cumpăra acest gaz a consumatorilor din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar această capacitate în ce ar consta?

Ion Sturza: „În nivelul de trai și veniturile populației și, pe de altă parte, în capacitatea agenților economici de a funcționa într-un regim energetic eficient, nu cu consumuri mari de energie. Adevărul e că, practic pe toată perioada anului curent și a anului trecut, prețurile la gaze, altele decât cu Gazpromul, au fost mai mici în piața, așa-numita piață spot, cu mult mai mici, deci, în piața liberă. Alta decât cea legată de Gazprom și de aici este marea dispută. Europa are astăzi un excedent de ofertă de gaz, datorită gazului de șist, datorită gazului lichefiat, datorită construcției terminalelor de gaz lichefiat. Și atunci gazul de la Gazprom este cu mult mai scump decât această ofertă alternativă de gaz. Problema noastă este că noi nu avem acces la acest gaz, din considerente de logistică, de transport, nu avem conducte. Să sperăm că această conexiune cu România, România, la rândul său, cu Ungaria, va crea o structură alternativă de livrare de gaze. Cel puțin, la nivel simbolic.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeți că acest gazoduct Iași-Ungheni poate fi construit pe parcursul unui an, așa cum s-a promis de către autorități?

Ion Sturza: „Categoric, dacă sunt finanțări. Astăzi sunt capacități în exces ale constructorilor. Că nu e o mare problemă să pui o țeavă în câmp.”

Europa Liberă: Da, dar cunoaștem că despre acest gazoduct se vorbește de ani.

Ion Sturza: „Se vorbește. El a fost conceput cu totul în alt fel. A fost conceput ca o joncțiune, o conexiune între Bălți și Iași, pentru a transporta gazul rusesc către Iași, un consumator mare pe atunci. Un consumator cu capacități industriale. Între timp, aceste capacități au fost reduse foarte mult. Și iată că Iașul astăzi nu mai are nevoie de gazul din Federația Rusă. De fapt, se construiește un revers al proiectului inițial. Adevărul e că în zonă nu prea este gaz, inclusiv din România. Doar gazul necesar pentru a aproviziona Iașul. În plus, România s-a obligat, dar nu știu când, și va trebui să revizuiască legea care interzice exportul de gaz natural din România.”

Europa Liberă: Și atunci să mai mizeze cetățeanul și autoritățile pe construcția acestui gazoduct?

Ion Sturza: „Eu nu am astăzi motive să consider că acest gazoduct nu va fi realizat.

Există o voință politică, o dorință, sunt declarații din partea guvernelor ambelor state. Sunt chiar și niște fonduri alocate de Uniunea Europeană. Adevărul e că România astăzi se află într-o campanie electorală și, după alegerea noului Parlament și instaurarea noului Guvern, sper ca procedurile tehnice și financiare să fie demarate.”

Europa Liberă: Comisarul European pentru Energie, domnul Günther Oettinger, este așteptat la Chișinău. Într-o declarație pe care o făcea la Bruxelles, dânsul zicea că întrevede elemente de șantaj în această negociere dintre Moldova și Moscova cu privire la livrările de gaze naturale. Guvernarea de la Chișinău s-a arătat mulțumită că Bruxelles-ul, într-un fel, sprijină Republica Moldova și nu o va lăsa de una singură cu problemele ei.

Ion Sturza: „Unii de la Chișinău au exagerat, când au considerat că vor merge la un tête-à-tête la Moscova și vor soluționa problema gazului. Au ignorat, de fapt, avertizările experților să nu fie atât de naivi și au intrat în această capcană a șantajului rusesc, care a fost destul de brutal, impunând aceste două condiții de a renunța la Pachetul Energetic III și de a plăti integral datoria istorică. Această situație trebuia, într-o formă sau alta, gestionată. Nu că se întrevede, există un șantaj din partea Federației Ruse. Federația Rusă și mai înainte și, în special, după revenirea lui Putin, încearcă să utilizeze în politica sa externă această armă, care se numește energia, inclusiv gazul. Și nu trebuie să ne așteptăm că noi vom fi tratați în altă formă. Mai ales, că Rusia încearcă să reinstaureze un cerc al prietenilor în jurul său, inclusiv prin impunerea unor condiții economice.”

Europa Liberă: Am văzut negocierile pe care le purta țara vecină, Ucraina, cu Rusia. Și, cum i s-a sugerat Chișinăului, așa i s-a sugerat și Kievului că, eventual, dacă țările vor accepta o aderare la Uniunea Euroasiatică, problemele ce țin de complexul energetic nu vor mai fi atât de acute.

Ion Sturza: „Este o iluzie, deoarece Rusia acuma încearcă să-și ajusteze prețurile interne la gaz. Costurile de explorare și exploatare a gazului în Rusia cresc și ele trebuie oricum acoperite din prețul gazului. Chiar dacă va fi o cedare temporară la preț, vor soluționa niște probleme de moment, politice, de politică internă, într-o țară sau alta, pe termen lung nu este plauzibilă, indiferent din ce bloc economic vom face parte. Nimeni nu va face cadouri la nimeni, inclusiv și Federația Rusă în cazul prețurilor la gaze. Problema Ucrainei este un pic mai diferită și cu mult mai dificilă din simplul motiv că Ucraina este un mare consumator al gazului, în scopuri industriale: industria chimică, metalurgică. Acolo nu atât populația suferă, cât suferă foarte mult industria.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, dar are viitor această Uniune Euroasiatică?

Ion Sturza: „În formula care există astăzi, poate că. Dar nu există nicio iluzie asupra posibilității aderării la ea a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De ce?

Ion Sturza: „Nu suntem noi nici geografic, nici politic, nici mental, nici cultural, o parte a Asiei. Suntem totuși o parte a Europei. Se va utiliza în scopuri politice, populiste acest slogan de aderare, pentru a mai exploata sentimentele nostalgice ale unei părți a populației și adeziunea mentală și culturală la spațiul ex-sovietic, rusesc. Dar lucrurile acestea se vor tempera cu timpul.”

Europa Liberă: Anumiți politicieni de la Moscova zic că autoritățile de la Tiraspol vor încerca să insiste pe ideea că Transnistria trebuie să meargă spre Uniunea Euroasiatică.

Ion Sturza: „Transnistria oricum este o cvasi-parte a Federației Ruse. Dacă cineva a avut iluzia că Transnistria de una singură decide, cred că, în ultimele săptămâni, această iluzie parțial a dispărut. S-a văzut în deciziile lor economice, vamale, în această mișcare sau mutare de armament. Lucrurile, oricum, așa cum s-a întâmplat în 2004-2005, revin într-un făgaș, să spunem așa (cu ghilimelele de rigoare) „normal”. Tinerii de la Tiraspol au zburdat cât au zburdat și, până la urmă, au fost reîntorși la treuca patriei-mamă, cum o consideră ei.”

Europa Liberă: Dacă ați amintit anul 2004-2005, pe atunci exact Moscova propusese planul Kozak.

Ion Sturza: „Adevărat și, Slavă Domnului, că nu a fost executat, pentru că atunci țara s-ar fi confruntat cu o profundă criză politică și poate chiar și cu un război civil. O parte considerabilă, cea conștientă a societății, n-ar fi agreat sub nicio formă acest memorandum.”

Europa Liberă: Dar acum o eventuală federalizare ar putea fi acceptată?

Ion Sturza: „Nu trebuie să ne sperie termenul în sine de federalizare. Trebuie să vedem totuși care este conținutul. Și, dacă vorbim despre o federalizare asimetrică, în care una dintre componentele acestei federații va avea dreptul de veto, în momente esențiale ale Republicii Moldova, atunci bineînțeles că ea nu poate să fie acceptată. Dar federalizarea în sine nu trebuie să ne sperie.”

Europa Liberă: Ce credeți despre atmosfera din cadrul Alianței? Rezistă Alianța, până la următoarele alegeri?

Ion Sturza: „Cred și sper că va rezista, până la următoarele alegeri. Așa-numita alternativă a grupului Dodon, de fapt, nu este o alternativă. Este doar un instrument de șantaj al unor componente ale Alianței față de altele.”

Europa Liberă: O reconfigurare, așa cum insistă domnul Dodon, poate să se facă?

Ion Sturza: „Reconfigurare cu cine? Cu Dodon, care reprezintă zero-zero nu știu ce influență reală în politica moldovenească? Cred că n-are niciun sens. În plus, vă înșelați, dacă gândiți că cineva din componentele Alianței real au interes să-l umfle și scuzați-mă de această expresie și pe Dodon. Mai degrabă ele au interesul ca să-și atragă părțile care cad din electoratul Partidului Comunist înspre sine.”

Europa Liberă: Totuși, raportul de forțe, odată cu apariția acestui grup parlamentar, de deputați schimbă lucrurile?

Ion Sturza: „Raportul de forțe formal în Parlament, dar nu în societate.”

Europa Liberă: Dar schimbarea acestui raport de forțe în Legislativ ce înseamnă?

Ion Sturza: „Ar însemna că pe anumite momente s-ar putea să se întâmple să existe și există niște alianțe ad-hoc, în care cele două componente ale Alianței: Partidul Democrat și Partidul Liberal-Democrat nu ia în considerație opinia Partidului Liberal, care oricum este foarte inconvenabil pentru cele două formațiuni în actul de guvernare, din diferite motive.”

Europa Liberă: Dar sunteți încrezător că AIE va rămâne să guverneze până la finele mandatului?

Ion Sturza: „Absolut, absolut. Altă formulă nu este lucrativă. Altă formulă nu va fi acceptată nici de electoratul de centru-dreapta din Republica Moldova și nici de partenerii externi.”

Europa Liberă: Credeți că de la PCRM ar putea să mai plece deputați?

Ion Sturza: „Dar bineînțeles că vor pleca, pentru că foamea e cel mai bun argument pentru unii deputați din PCRM. În PCRM a rămas doar nucleul dur sau extremist care face tot felul de show-uri de prost gust. Partea cea, care cât de cât mai este intelectuală, stă într-o poziție expectativă. Deci, eu cred că se vor destrăma în continuare. Dar aceasta nu înseamnă că Republica Moldova nu are nevoie de o stânga puternică.”

Europa Liberă: Dar aceasta înseamnă că dialogul dintre putere și opoziție a eșuat?

Ion Sturza: „Din păcate da. Pentru că a lipsit un pic de înțelegere și de bun simț din ambele părți, cred că la un anumit moment. Dar totuși greul responsabilității de acest eșec este de partea opoziției, nu a puterii.”

Europa Liberă: Astăzi liderul comuniștilor, domnul Voronin, ce și-ar mai dori?

Ion Sturza: „Eu cred că el și-ar dori o viață liniștită la pensie.”

Europa Liberă: Cine să i-o asigure?

Ion Sturza: „Ar fi una dintre condițiile unui aranjament între el și cei de la putere. Ar fi și ar trebui să fie. Deși nu s-au exploatat, există foarte multe argumente pentru a-l face pe domnul Voronin să fie mai temperat. Din păcate, nu s-au utilizat aceste argumente. Timpul trece și ele pot să fie date uitării…”