Următoarea rundă de negocieri oficiale în formatul „5+2” este planificată să aiba loc la Dublin în perioada 28-30 noiembrie. Despre sansele solutionarii problemei transnistrene vom discuta cu vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov.
Europa Liberă: În această săptămână, la Dublin urmează să continuați discuțiile pe marginea problemelor dintre cele două maluri ale Nistrului. Cu ce merge Chișinăul la această reuniune în formatul de negocieri 5+2?
Eugen Carpov: „Începând cu ziua de poimâine vom avea ultima reuniune din acest an a formatului 5+2 pe problematica transnistreană. Cu ce merge Chișinăul? Avem pregătită tema de acasă. Avem o agendă pe care ne-a propus-o președinția în exercițiu. Agenda include subiecte tradiționale. Vom discuta din nou toată gama de probleme care au fost pe parcursul anului atât în vizorul celor de la Chișinău, cât și celor de la Tiraspol, cu ajutorul mediatorilor și observatorilor.
Problematica include: aspecte economice, aspecte de transport, școli, învățământ, cooperarea societății civile, respectarea drepturilor omului. Și la fel există propuneri ca din așa-numitul „Coșul II”, care conține subiecte de reglementare politică, instituțională și probleme de securitate să discutăm despre cooperarea în domeniul combaterii criminalității și prevenirii, și cooperării în situații excepționale sau în combaterea dezastrelor naturale, tehnogene și așa mai departe.”
Europa Liberă: În ultimul timp se aud tot mai multe voci care sugerează că ar fi o răcire între cele două maluri ale Nistrului. Se atestă o încetinire în procesul de negocieri, o schimbare de retorică din partea transnistreană? Or, știm prea bine că chiar săptămâna trecută urma să aveți o întrevedere cu reprezentantul Tiraspolului la negocieri, Nina Ștanski, dar a fost contramandată acea întrevedere.
Eugen Carpov: „Eu poate n-aș spune că din punct de vedere tehnic există o încetinire a procesului de discuții. Noi avem întâlniri cu caracter regulat, chiar dacă săptămâna trecută nu ne-am întâlnit. Dar eu cred că a fost o problemă, probabil, mai mult tehnică, pentru că întâlnirea urma să aibă loc la Chișinău. Noi am transmis de două ori invitații pentru anumite zile, ore, care nu au fost acceptate din motive legate de agendă. Cel puțin, aceasta a fost motivația oficială. La nivel de conținut al discuțiilor, da, există subiecte care se discută de mai mult timp, fără ca să fie găsită o soluție. Dar există anumite motive.”
Europa Liberă: Care ar fi acestea?
Eugen Carpov: „Există o poziție foarte clară din partea Chișinăului cum vedem noi soluționarea unor sau altor probleme. Viziunea noastră se bazează pe faptul că orice soluție pe care o găsim noi pentru problematica existentă, trebuie să apropie cele două maluri ale Nistrului. În baza cooperării, trebuie să elaborăm mecanisme care să contribuie la integrarea țării. În cazul în care acest deziderat nu este atins, este foarte greu să găsim compromisul. Aceasta vrem să explicăm partenerilor noștri de la Tiraspol și vreau să vă spun că același punct de vedere îl au și participanții din formatul 5+2, poate cu excepția Federației Ruse care, în anumite situații, are o poziție separată și care coincide cu poziția celor de la Tiraspol.”
Europa Liberă: A propos, de ce poziția Tiraspolului permanent coincide cu cea a Moscovei sau invers a Moscovei neapărat coincide cu poziția Tiraspolului? Să înțelegem că se face un front comun împotriva Chișinăului?
Eugen Carpov: „Nu este un secret faptul că între Tiraspol și Moscova există un proces intens de consultare, de cooperare aș spune, pe diferite nivele. Și ultimele evoluții pe care le-am avut, vizitele oficialilor de la Moscova, care vin la Chișinău sau vin doar la Tiraspol (există și așa vizite ale unor oficiali de la Moscova) demonstrează că există un interes din partea Federației Ruse să mențină acest dialog direct cu Tirasoplul. Și evident că în baza acestui dialog se elaborează și anumite poziții comune.”
Europa Liberă: L-am auzit pe Evgheni Șevciuk insistând să se deschidă acest consulat al Federației Ruse la Tiraspol. Primele consultări privind deschiderea lui au și avut loc la Chișinău. Putem vorbi despre vreun rezultat al discuțiilor?
Eugen Carpov: „Eu nu am participat la aceste consultări. Consultările au avut loc la nivelul departamentelor consulare. Dar, din câte știu de la colegii mei de la Ministerul de Externe, în timpul acestor consultări, a avut loc un schimb de opinii despre problematica respectivă. S-au expus punctele de vedere ale participanților. Au trecut în revistă angajamentele internaționale și documentele care reglementează situația posibilității deschiderii unor consulate în anumite țări, urmând dialogul acesta să fie continuat, fiindcă recunosc: nu au fost luate careva decizii.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, există iz politic în această problemă?
Eugen Carpov: „Există. Simplul fapt că această problemă se află pe agenda relațiilor moldo-ruse timp de mai mulți ani deja vorbește despre faptul că este o situație neordinară. Nu poate fi soluționată într-o manieră obișnuită, cum se rezolvă asemenea situații. Și condițiile în baza cărora ar putea să fie rezolvată această situație sunt evidente.”
Europa Liberă: Revenim la negocierile în formatul 5+2. Știu că președinția irlandeză la OSCE și-a dorit foarte mult ca măcar un succes să se înregistreze pe parcursul deținerii mandatului de președinte. Mă refer la deschiderea podului de la Gura Bâcului, nu se va reuși până la finele acestui an. Mai discutați despre acest subiect?
Eugen Carpov: „Subiectul referitor la deschiderea acestui pod se află la fel pe agenda discuțiilor pe care le vom purta pe parcursul acestei săptămâni. Dar vreau să vă spun la capitolul reușitelor, în timpul președinției irlandeze, în opinia mea, dar și a majorității colegilor cu care am mai discutat, anul curent a fost unul, eu aș putea spune, pentru președinția irlandeză, unul de succes. Statul respectiv are o relație totuși suficient de îndepărtată, dacă ne uităm geografic unde se află Republica Moldova și Irlanda. Și practic anterior nu a participat direct în procesele ce țin de politica internă și politica externă a Republicii Moldova.
Dar, în pofida acestui fapt, experții care au fost implicați din partea irlandeză în procesul de negocieri au avut abilitatea și capacitatea să dirijeze procesul astfel, ca să ne mișcăm înainte. Noi, pe parcursul anului, am avut discuții foarte profunde pe problematica pe care am discutat-o și la nivelul elaborării documentelor despre principii, despre reglementări, despre agenda procesului de negocieri, precum și ultimele două reuniuni deja discutând în profunzime subiectele reglementării conflictului transnistrean. Noi ne-am mișcat înainte și aceasta este foarte important.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar dacă ne referim concret, nu ați reușit să ajungeți la un numitor comun referitor la problema plăcuțelor de înmatriculare pentru automobilele din stânga Nistrului și Chișinăul rămâne cu părerea sa, Tiraspolul rămâne cu ideea sa. Tiraspolul chiar a respins modelul pe care l-a propus Chișinăul împreună cu EUBAM, pe motiv că nu ar fi pregătit să îl accepte.
Eugen Carpov: „Este adevărat. Încă nu avem o viziune care să coincidă a celor de la Chișinău cu cei de la Tiraspol. Noi ne bazăm nu pe anumite dorințe ale Chișinăului. Noi ne bazăm pe standarde internaționale și reglementări, angajamente pe care le avem în corespundere cu documentele internaționale la care suntem parte. Și mai mult decât atât, ați menționat, există și recomandările misiunii EUBAM. Misiunea respectivă având mandat să contribuie la promovarea unor asemenea proiecte. Avem poziția noastră, vom încerc și la Dublin să o aducem la cunoștința partenerilor de la Tiraspol. Și să încercăm să îi convingem că soluția unor plăcuțe care să corespundă standardelor internaționale este în interesul celor din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Tiraspolul insistă cu mai multe ocazii ca școlile cu predare în grafia latină din regiunea de est să fi înregistrate, iar activitatea lor să fie licențiată în stânga Nistrului. Am avut iarăși acest incident din 21 noiembrie. Ați mai stabilit circumstanțele incidentului care a avut loc la punctul de control lângă Doroțcaia și în rezultatul căruia reprezentanți structurilor de forță de la Tiraspol au blocat circulația autocarului cu elevii de la liceul din Grigoriopol, care se deplasau spre Doroțcaia?
Eugen Carpov: „Circumstanțele practic au fost stabilite. A fost un incident de natură care a avut ca bază aspecte tehnice. Practic imediat s-au implicat experții de la Comisia Unificată de Control, observatorii militari și au deblocat în foarte scurt timp situația. Practic în jumătate de oră incidentul s-a consumat. Ne pare rău că se întâmplă asemenea incidente, dar eu nu aș pune un accent foarte puternic că a fost o situație excepțională. Se întâmplă uneori.
Și eu m-aș referi acum la situația cu școlile. Dumneavoastră ați menționat despre procedura de înregistrare și licențiere. Este adevărat. Procedura de înregistrare practic ține de autoritățile locale și cooperarea pe anumite segmente cu aceste autorități. Fiecare școală este o unitate juridică care are nevoie de a încheia contracte să zicem, pentru energie electrică, pentru gaz, apă, canalizare și așa mai departe. Pentru aceasta există o înregistrare și există capacitatea de a încheia aceste contracte. Toate aceste condiții se respectă. Licențierea este o altă situație.
Licențierea practic propusă de cei de la Tiraspol nu poate fi acceptată de autoritățile de la Chișinău pentru că licențiere nu a existat anterior. Școlile au activat fără niciun fel de licență, fiind autorizate în mod legal de către autoritățile de la Chișinău, de către Ministerul Educației. Având în vedere că aceste școli nu au apărut ieri sau nu intenționăm să deschidem alte școli de acest gen, fiind ele o consecință practic a acțiunilor din anul 92, poziția noastră este foarte clară: să activeze în situația juridică care există, până la rezolvarea conflictului transnistrean. Iar autoritățile separatiste să își asume obligațiunea să nu creeze obstacole sau impedimente pentru activitatea acestor școli. În rest, cu înregistrarea, eu cred că nu vor fi probleme.”
Europa Liberă: Până la urmă, această părere precum că toate temele pe care și le propune Federația Rusă se rezolvă rapid, iar tot ceea ce își propune Moldova împreună cu ceilalți parteneri din formatul 5+2 nu prea se leagă. Cum să interpretăm această stare de lucruri?
Eugen Carpov: „Eu nu aș putea să aduc prea multe exemple ale unor situații pe care și le-ar fi dorit Federația Rusă și s-au rezolvat rapid, decât situațiile pe care le avem, când nu se respectă normele și standardele internaționale din partea Federației Ruse, dacă vă referiți la aspecte militare sau de securitate. În rest, avem un dialog cu Federația Rusă. Fiecare parte își are poziția sa. Și eu cred că avem suficientă poziție, ca să nu acceptăm aspectele care nu convin poziției Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Părerile Chișinăului și Tiraspolului sunt împărțite și în ceea ce privește statutul misiunii de pacificare în stânga Nistrului. În timp ce Tiraspolul declară că numărul militarilor trebuie să sporească, Chișinăul continuă să opteze pentru modificarea statutului actual în unul civil. Credeți că veți ajunge la un compromis?
Eugen Carpov: „Subiectul legat de forțele de pacificare nu este element de discuție în formatul 5+2. Este un subiect pe agenda dialogului nostru cu Federația Rusă, din cauza faptului că aceste trupe de pacificare au fost instituite în baza acordului din 92 privind încetarea focului, dacă e să-i spun prescurtat. Deci acordul a fost semnat de Chișinău și Moscova, și fără participarea altor state sau organizații internaționale. În acest format urmează să stabilim cum gestionăm în continuare situația legată de trupele de pacificare. Cunoaștem poziția Federației Ruse care se opune inclusiv inițierii unor consultări pe acest subiect. Dar avem sprijinul altor participanți din formatul 5+2, inclusiv Ucraina, inclusiv Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, misiunea OSCE. Și în acest context vom activa în continuare.”
Europa Liberă: Pentru că la Chișinău este așteptat domnul Barroso, președintele Comisiei Europene, subiectul transnistrean va figura pe agenda moldo-comunitară?
Eugen Carpov: „Acest subiect va figura pe această agendă, având în vedere că Uniunea Europeană este participant oficial în formatul 5+2. Și nu doar un participant cu statut clasic de observator. Uniunea Europeană se implică tot mai mult. Uniunea Europeană vine cu o contribuție atât la nivel politic, cât și financiar, dacă vreți, pentru ca procesul de reglementare să se miște înainte. Și eu cred cu siguranță că domnul Barroso va aborda și acest subiect.”
