Eugen Tomac: „Știm foarte bine, doar un număr mic de români și-au redobândit drepturile. Pentru mine este important să continuu ceea ce am început. Am creat un mecanism funcțional în România. Sunt printre principalii responsabili de modificările legislative care au avut loc la București în ultimii patru ani.”
Europa Liberă: Chiar și dacă a mai fost simplificată procedura, oricum e o problemă să redobândești cetățenia României.
Eugen Tomac: „Este o problemă poate de termen, dar nu mai te oprește nimeni să-ți soliciți redobândirea cetățeniei române, pentru că noi am creat un mecanism funcțional. Amintiți-vă că în 2010, când România a trebuit să ia niște măsuri draconice anticriză, când a desființat 105 agenții guvernamentale, eu am mers pe masa guvernului cu un proiect de lege prin care am cerut înțelegere din partea guvernului, pentru a înființa Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Deci au fost desființate 105 instituții, eu am înființat una nouă, tocmai pentru că am adus suficiente argumente în executiv.
Pentru că avem o datorie constituțională și morală față de românii din Republica Moldova și trebuia să creăm acest mecanism instituțional care să permită procesarea unui număr foarte mare de dosare privind redobândirea cetățenei române. Astăzi orice român din Basarabia poate să solicite redobândirea. Durează în medie un an de zile. Termenele pot fi scurtate, pentru că s-au creat deja mecanisme, a fost o perioadă de adaptare de doi ani de zile. Însă faptul că vorbim de sute de mii de români repuși în drepturi, în ultimii trei ani de zile, nu este un lucru deloc de neluat în seamă.”
Europa Liberă: Domnule Tomac, pe de o parte, acest flux continuu de cetățeni din Republica Moldova care vor să ia cetățenia României. Pe de altă parte, nu sunt puține vocile care spun un „nu” categoric acestei oferiri de cetățenie română pentru locuitorii din Republica Moldova. Și vocile acestea sunt și ale politicienilor din interior, dar sunt și ale unor funcționari de la Bruxelles, să zic.
Eugen Tomac: „De la Bruxelles nu am auzit încă poziții oficiale, de altfel, nu am auzit nicio poziție oficială exprimată de vreun șef de stat și de guvern din interiorul Uniunii Europene. Politica României, în ultimii ani, este una foarte clar asumată în relația cu Republica Moldova. Și aș aminti aici doar faptul că de la 1 ianuarie 2007, de fiecare dată, pe agenda Consiliului European este introdusă și situația privind Republica Moldova fie că ne referim la politicile pe care Uniunea Europeană trebuie să le promoveze mult mai insistent în relația cu Parteneriatul Estic, fie că ne referim la chestiunea transnistreană sau, pur și simplu, la libera circulație pentru cetățenii Republicii Moldova în spațiul Uniunii Europene.
Toate aceste lucruri se datorează, în primul rând, pentru că România, prin vocea președintelui Băsescu, a insistat ca pe agenda discuțiilor să fie introdusă și chestiunea privind Republica Moldova. Deci, iată un pas important ca la masa celor mai importanți lideri din Uniunea Europeană să fie totdeauna în discuție și acest subiect. Ceea ce ne interesează pe noi este să recuperăm distanța aceasta care există între români. Și nu vreau să spun lucruri mari, însă progrese se înregistrează, chiar dacă de multe ori cetățenii le simt mult mai târziu.
Eu știu unde eram acum șase ani de zile în relația româno-română și chiar în relația Bruxelles-Chișinău, și știu unde suntem acum și care a fost rolul României în tot acest proces. Aș aminti o inițiativă, care s-a bucurat de un mare succes, o inițiativă româno-franceză, „Prietenii României”, prin care a fost creat practic un cadru instituțional extrem de funcțional în ceea ce privește activitatea de lobby pentru Republica Moldova. Au fost la Chișinău 12 miniștri de externe, participante toate statele membre ale Uniunii Europene. Toate acestea pentru că România are un interes foarte legitim de a susține acest parcurs european al Republicii Moldova.
Obligația noastră este să facem tot ce ne stă în putință, pentru a reașeza lucrurile într-o albie firească în relațiile dintre România și Republica Moldova. S-a lucrat foarte mult în direcția decredibilizării mesajului României în acest spațiu, nu de ieri-de alaltăieri. Vă dau un simplu exemplu: când mergi într-un hotel la Chișinău și pornești televizorul, 80% din piața media din Republica Moldova, care este stat independent, este dominată de presă de limba rusă. E un exemplu și o demonstrație pe față că încă există o influență puternică din partea Federației Ruse în Republica Moldova. Și lucrul acesta nu trebuie să ne mire, trebuie să-l luăm exact așa cum este.
Și să facem ceea ce ne stă în putință nouă să facem ca și oameni politici din România. Eu privesc lucrurile extrem de realist. Știu că sunt multe de făcut. Și avem nevoie de soluții concrete pentru problemele actuale care exisă în această relație. Avem multe de recuperat și pe plan economic, și pe plan identitar, spiritual și cultural.
Sigur sunt foarte multe probleme care necesită o implicare bilaterală activă, pentru a armoniza cadrul juridic bilateral între România și Republica Moldova, astfel încât, la un moment dat, să avem o abordare unitară în ceea ce privește educația, în ceea ce privește politica culturală, chiar și o cooperare mult mai aprofundată între administrațiile publice locale din România și Republica Moldova. Pentru că România a făcut niște pași importanți pe acest traseu al integrării europene și el este în continuare în derulare și ceea ce a greșit poate evita, de exemplu, Republica Moldova.
Pentru că noi nu mai avem o problemă de percepție, suntem aceeași națiune. Sigur influențele sovietice se simt la tot pasul. Dar, în același timp, trebuie să avem curaj și să privim în perspectivă. Ne dorim calea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană să fie prin România.”
Europa Liberă: Cum vă explicați faptul că din acest număr mare de cetățeni care au și cetățenia României, foarte puțini vin la vot, până în 2000-3000 de persoane pentru parlamentarele din România?
Eugen Tomac: „Un motiv real pentru care vin foarte puțini este că mulți dintre ei sunt plecați. Și noi știm acest lucru și nu ne îngrijorează deloc. Pentru că, până la urmă, trebuie cineva să îi susțină pe basarabenii care au plecat.”
Europa Liberă: Deci ei mai mult ar fi luat cetățenia doar ca să plece în spațiul UE la muncă?
Eugen Tomac: „Poate fi și aceasta o măsură și nu o poate condamna nimeni, pentru că este un drept al celor care și-au pierdut cetățenia fără voia lor și trebuie să o redobândească. Noi ne bucurăm că România poate să vină în sprijinul acestor oameni.
Prin obținerea cetățeniei române, practic stabilizează statutul lor de cetățeni ai UE și nu mai sunt într-o stare de incompatibilitate sau de altă natură care îi pune în dificultate în ceea ce privește libera circulație sau permisul de muncă într-un stat membru al Uniunii Europene. Deci lucrul acesta nu ne îngrijorează.”
Europa Liberă: Așa sau altfel, totuși există suficient de mulți cetățeni care au cetățenia României și continuă să locuiască și să muncească aici, în interior. Dar la urne se prezintă într-un număr foarte mic.
Eugen Tomac: „Da, e pentru prima dată când vom vedea totuși care este potențialul exact al electorilor din Republica Moldova. Pentru că aș aminti că ultimul scrutin la care au participat cetățenii român din Republica Moldova a fost cel din 2009, alegerile prezidențiale. În comparație cu 2009, eu sunt convins că vor fi mult mai mulți cetățeni prezenți de data aceasta la vot, dint-un simplu motiv, pentru că din 2009 până recent ordinul celor care și-au redobândit cetățenia și dețin pașaport românesc este de câteva ori mai mare față de până în 2009, deci cei care au obținut cetățenia în aproape 20 de ani. Din acest punct de vedere, convingerea mea este că numărul celor care vor fi prezenți va fi mult mai mare.”
Europa Liberă: Ce șanse vă acordați?
Eugen Tomac: „Sigur, am sentimentul că și din discuțiile pe care le-am avut până acum cu cetățenii români, voi obține un scor foarte bun. Îmi doresc să obțin majoritatea necesară, adică de 50%+1, pentru a intra în Parlament. Pentru că, dacă nu obțin peste 50% din voturile necesare pentru a intra în Parlament, se aplică sistemul de redistribuire a mandatului și, probabil, va intra cineva care a obținut cele mai puține voturi. Este un sistem care te obligă să fii foarte bun, pentru a obține o majoritate net, astfel încât să ajungi acolo unde ți-ai propus. Eu mi-am propus acest obiectiv, dar sigur, cetățenii decid. Nu pot să-mi dau seama în momentul de față care va fi rezultatul final.”
