În cadrul Parteneriatului estic, lansat de Uniunea Europeană pentru a adânci cooperarea cu vecinătatea apropiată, Moldova este elevul „premiant”. După ce rând pe rând Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjanul (ca să nu vorbim de Belarus) au dezamăgit, mai ales la capitolul reforme democratice. Un loc pe care Chișinăului se teme că l-ar pierde, dacă s-ar lăsa judecat „la pachet” cu celelalte țări din Parteneriat, a declarat Europei Libere ministrul adjunct de externe, Natalia Gherman. Cu Natalia Gherman a stat de vorbă Valentina Ursu:
Natalia Gherman: „Pentru cea de-a doua fază ne propunem să menținem același ritm și același efort susținut. Noi trebuie să reușim să demonstrăm că suntem pe deplin capabili să implementăm toate prevederile acestor legi importante și multiple, apropos, pe care le-am elaborat sau le-am actualizat în prima fază. Evaluarea efortului nostru va însemna de această dată delegarea în Republica Moldova a mai multor misiuni care se vor uita pe absolut toate domeniile incluse în faza de implementare. În baza acestor misiuni de evaluare, vor fi făcute rapoarte, cu recomandări și sugestii, și cu concluzii și constatări. În cazul în care vom implementa întocmai toate prevederile legislației aprobate deja, vom fi apreciați la justa valoare. În cazul în care va trebui să mai modificăm câte ceva sau să îmbunătățim situația într-un domeniu sau altul, sunt sigură că misiunile nu vor ezita să ne prezinte aceste recomandări. Îndată ce ne aflăm deja în plină fază de implementare a condiționalităților fazei doi, avem toate șansele să reușim în perioada pe care ne-o propunem.”
Europa Liberă: 2013 este anul care va vorbi foarte clar despre șansa Moldovei de a se apropia de UE?
Natalia Gherman: „Sper da, deoarece va trebui să dăm dovadă de această performanță pe teren. Și acesta va fi criteriul cel mai important de evaluare, un motiv pentru luarea deciziei despre finalitatea acestui proces.”
Europa Liberă: Bruxelles-ul și-a dorit ca Republica Moldova să ajungă o poveste, o istorie de succes în cadrul Parteneriatului Estic. Acum sunt voci și nu puține care spun că ar fi eșuat acest aranjament european pentru cinci state și e poate unul mai benefic pentru Republica Moldova. Această diferențiere încurajează guvernarea?
Natalia Gherman: „Dimensiunea cooperării bilaterale între Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost întotdeauna prioritară pentru noi în cadrul Parteneriatului Estic. Același efort îl vom continua, deoarece el aduce cele mai mari beneficii. Aici mă refer la negocierea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, negocierile privind crearea zonei de comerț liber și nu în ultimul rând dialogul moldo-comunitar în domeniul liberalizării vizelor. Sunt domenii de care răspundem noi și partenerii noștri europeni, indiferent de ceea ce se întâmplă într-un context mai larg al Parteneriatului Estic.”
Europa Liberă: De ce Chișinăul insistă pe această diferențiere?
Natalia Gherman: „Deoarece considerăm că trebuie să fim judecați după propriile merite și după propriul efort și angajament. Atunci când facem ceva bine și nouă ne reușește, dorim o apreciere pe potrivă. Pe fundalul unei competiții sănătoase, se vor lua decizii ajustate doar pentru o anumită țară. Abordarea regională, abordarea în pachet, atunci când vorbim despre dimensiunea cooperării bilaterale, între fiecare țară și Uniunea Europeană, nu pare a fi una pe deplin justificată. Nu mai are niciun sens să fii cel mai bun, cel mai avansat și performant, dacă nu ești apreciat după propriile merite”.
Europa Liberă: Aceste 100 de milioane de euro, preconizate să fie oferite Moldovei în anul 2013, pentru ce merite se dau Republicii Moldova?
Natalia Gherman: „Moldova a fost prima țară din Parteneriatul Estic, evidențiată în anul curent, în baza formulei mai mult pentru mai mult. În iulie curent, am obținut, adițional la acele programe existente de asistență din partea UE, 28 de milioane de euro pentru succesele pe domeniile cele mai importante de reformă. Și această sumă a fost direcționată spre asemenea domenii precum continuarea reformei în domeniul de sănătate, dezvoltarea rurală și reforma sectorului de justiție. Ceea ce am început să realizăm pe plan intern a fost remarcat, a fost susținut și apreciat de Uniunea Europeană. Necondiționat, ni s-au oferit adițional încă 28 de milioane.”
Europa Liberă: Și asistența pentru anul viitor unde va fi direcționată?
Natalia Gherman: „Această sumă va fi alocată pentru susținerea reformelor în domeniul educațional, în consolidarea capacităților instituționale pentru mai multe instituții din administrația publică implicate în domenii cruciale de reformă: domeniul reformării justiției, afacerilor interne, economiei, comerțului, instituțiile și agențiile care sunt implicate și vor fi implicate în implementarea Acordului de Asociere și Acordului privind Crearea Zonei de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat. Și acestea sunt cele mai importante domenii de dezvoltare a țării. Ceea ce negociem în Acordul de Asociere deja ne gândim la faza de implementare. Uniunea Europeană ne va oferi din această sumă peste 20 de milioane de euro pentru implementarea condiționalităților fazei doi a Planului de Acțiuni pentru Liberalizarea Vizelor. Aceasta, apropos, inspiră și mai mare încredere că tot ceea ce ne propunem va fi realizat întocmai, ținându-se cont de faptul că UE ne va ajuta financiar. Or, cunoaștem că anumite domenii de implementare pentru faza doi sunt destul de costisitoare. Și aici vreau să mă refer la asigurarea securității frontierelor Republicii Moldova, implementarea conceptului managementului integrat la frontieră, capacitatea instituțiilor naționale în domeniul investigațiilor criminale, cercetările și laboratoarele criminalistice și ADN, și tot așa mai departe.”
Europa Liberă: Doamnă Gherman, la reuniunea Parteneriatului Estic de la Vilnius, Moldova ar putea să depună cerere de membru asociat?
Natalia Gherman: „Urmează să analizăm foarte atent toate elementele care vor constitui baza pentru o asemenea decizie. Decizia este pe cât politică, pe atât axată pe mai multe elemente de performanță și realizări, care constituie baza dialogului moldo-comunitar. Ceea ce ne propunem să realizăm cu siguranță, până la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, sunt următoarele elemente: vom finaliza negocierea Acordului de Asociere, negocierea creării Zonei de Comerț Liber, Cuprinzător și Aprofundat, care va fi parte constituentă a Acordului de Asociere. Ne propunem de asemenea să avansăm la maximum în implementarea condiționalităților fazei doi a dialogului pe vize și să demonstrăm că suntem capabili pentru această implementare pe teren. Până la summit-ul Parteneriatului Estic vom parafa textul Acordului de Asociere și intenționăm să-l semnăm în cadrul summit-ului Parteneriatului la Vilnius.”
Europa Liberă: Totuși să ne referim și la importanța vizitei pe care președintele Comisiei Europene, domnul Barroso, urmează să o efectueze la Chișinău. Va fi încă o dată încurajată guvernarea de la Chișinău că trebuie să promoveze cu mai mare insistență reformele? Dumneavoastră ce așteptări aveți de la această vizită?
Natalia Gherman: „Vizita pentru noi înseamnă o totalizare logică a acestui an dinamic și foarte pozitiv în relațiile moldo-comunitare. Ceea ce așteptăm de la vizita domnului Barroso este o apreciere adecvată a efortului nostru de integrare europeană, o evaluare a stadiului actual și a perspectivei acestor relații pe viitor. Am speranța că domnul președinte al Comisiei Europene Barroso va fi vizionar, nu se va opri doar la stadiul relației pe termen scurt și mediu. Se va uita și pe viitor și sunt optimistă în această privință.”
