In România au avut loc alegeri generale la care au putut participa, desigur, și moldovenii cu dublă cetățenie. Rezultatele preliminare arata o victorie de amploare a Uniunii Social-Liberal, aflată la guvernare, la Bucuresti. Despre evolutia relatiilor dintre cele doua state Europa Libera a discutat cu omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova.
Europa Liberă: Să vă întreb, mai întâi de toate, despre miza acestor alegeri parlamentare din România, care a fost?
Ion Sturza: „Miza a fost foarte mare, din simplul motiv că are loc o schimbare fundamentală în scena politică. După toate, se vede că partidul care a dominat în diferite combinații opt ani scena politică, Partidul Liberal-Democrat, acuma este în opoziție profundă. Și vine o coaliție dintre două partide, aparent antagoniste, dar care au avut lozinca „Lupta cu președintele Băsescu”. Schimbări dramatice în politica externă a României sau internă nu vor avea loc, inclusiv în relațiile cu Republica Moldova. Dar pentru elitele de la București este o schimbare foarte esențială.”
Europa Liberă: Relațiile moldo-române vor fi dominate de aceeași agendă?
Ion Sturza: „Vor fi dominate de mai mult pragmatism și mai puțină poezie, cred eu. S-au făcut foarte multe declarații politice, în ultimii ani la nivel înalt. S-au făcut schimburi culturale, de cărți și altele. Dar proiectele economice au rămas în urmă. Noul guvern, care va veni, va trebui să revină la agenda economică, energetică, transport, infrastructură. Lucrurile sper eu să fie benefice pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și chiar credeți că anumite proiecte pot avea succes în relația moldo-română? Dacă e să ne referim la gazoductul Iași-Ungheni, există șanse de a fi dat în exploatare?
Ion Sturza: „Deja devine ridicol. Atâtea declarații făcute de ambele părți și nimic nu s-a mișcat. Adevărul e că se întâmplă și la Chișinău niște lucruri care întristează aceste relații. Să ne aducem aminte de acel incident cu diplomatul român la Chișinău, care nu a fost o simplă coincidență. A fost o provocare menită să tensioneze relațiile bilaterale.”
Europa Liberă: Vă referiți la atașatul militar care a fost depistat că ar fi consumat alcool?
Ion Sturza: „A fost selectat din marele număr de diplomați care au consumat în seara aceea alcool și se duceau cu un automobil acasă. Nu e un lucru întâmplător. Dar, mă rog, cineva vrea în continuare ca relațiile să fie tensionate între cele două state. Sau cineva vrea să demonstreze că este independent de poziția sau relația cu România, atunci când se uită înspre Est.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă acest gazoduct despre care se vorbește atât de mult, Iași-Ungheni, ar putea să fie unul funcțional?
Ion Sturza: „El trebuie să fie funcțional. Altfel ar fi foarte complicat pentru Republica Moldova să spargă acest monopol al gazului. În plus pentru Pachetul III Energetic e important să avem diversificarea surselor de livrare. Este mai mult simbolic, dar ar trebui de executat acest proiect.”
Europa Liberă: Ar putea Republica Moldova să importe gaze din România?
Ion Sturza: „Da. România astăzi se cuplează la alte surse decât cele din Est de gaze. Piața de gaz natural devine mai flexibilă, datorită schimbărilor fundamentale în această piață. În câțiva ani piața se va schimba dramatic și ca preț, și ca sursă de furnizare.”
Europa Liberă: L-am văzut pe președintele rus, domnul Putin, care a luat parte la ceremonia de inaugurare a construcției primului tronson al conductei Magistrala de Sud. Ce ar însemna aceasta?
Ion Sturza: „E o competiție politică, pentru că, din păcate, conductele fie de gaz, fie de țiței, întâi de nasc în capul politicienilor și după aceea sunt justificate din punct de vedere economic. Este un proiect menit să sfideze, în primul rând, Belorusia și Ucraina care, din punctul de vedere al rușilor, nu sunt niște țări de tranzit în care ar putea să aibă încredere. Dar așa poți să ajungi până la absurditate, prin Africa să aduc gazul la consumatorul final. Cred că este un pas din punct de vedere economic greșit, un proiect extrem de scump, controversat și nu are justificație economică.”
Europa Liberă: Dacă revenim la proiectele moldo-române, credeți că Bucureștiul are astăzi bani și pentru Republica Moldova, ca să implementeze anumite proiecte? S-a vorbit mult despre asistența financiară pe care a acordat-o Bucureștiul de ceva timp și foarte puțini bani au ajuns la Chișinău.
Ion Sturza: „Bineînțeles că România astăzi are constrângeri bugetare destul de serioase, pentru că criza a afectat veniturile bugetare ale României. În plus guvernul care vine acuma la guvernare are multiple promisiuni electorale, inclusiv restabilirea pensiilor și salariilor. Însă trebuie să luăm în considerație că România este o economie mare. Produsul intern brut este de 20 de ori mai mare decât al Republicii Moldova. Pentru România câteva zeci de milioane de euro sau chiar sute de milioane de euro nu sunt efort mare financiar.”
Europa Liberă: Și atunci ar trebui poate mai degrabă Chișinăul să propună niște proiecte viabile? Pentru că îl auzeam pe domnul ambasador român Lazurca care spunea: Chișinăul ar trebui foarte bine să argumenteze în ce proiecte poate să aducă Bucureștiul bani.
Ion Sturza: „Atunci când s-a promis, cineva a auzit suta de milioane, dar cineva nu a vrut sau nu a auzit că 100 de milioane, dar în proiecte care vor fi aprobate de ambele părți. Deci partea română așteaptă proiecte concrete. Și acesta nu este un lucru neapărat rău pentru Republica Moldova. Orice donator bilateral sau multilateral, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și alții au anumite cerințe atunci când este vorba despre banii publici.”
Europa Liberă: Parte din ei au fost direcționați către zona sinistrată, parte din ei am înțeles că vor fi oferiți pentru terminarea acestui gazoduct Iași-Ungheni. Alți bani unde ar mai putea fi îndreptați?
Ion Sturza: „În proiectele sociale: învățământ, ocrotirea sănătății, infrastructura la sate. Cam aceasta este destinația acestor bani.”
Europa Liberă: Cât de mult ajută România Republica Moldova pe calea eurointegrării?
Ion Sturza: „Cu certitudine doar în măsura în care Republica Moldova dorește să fie ajutată în această lucrare. Știu că la Chișinău nu se dorește o implicare directă a României în avocația Republicii Moldova în parcursul european, din diferite motive, inclusiv sub influența factorului extern, inclusiv din partea unor țări din Uniunea Europeană, care consideră că România nu ar fi cel mai bun avocat pentru Republica Moldova în parcursul european. Eu consider că experiența extraordinară a României în integrarea europeană, inclusiv partea de negocieri, de documentare, de ajustare a legislației interne este foarte importantă pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Sturza, dar dumneavoastră credeți că actualmente Moldova se mai zbate între Est și Vest?
Ion Sturza: „Bineînțeles că se zbate, pentru că la noi o parte mare a elitelor politice vehiculează acest parcurs antieuropean, să spunem așa, sau de alternativă, Uniunea Vamală, care, de fapt, acoperă practic și jumătate din electoratul de la Chișinău.”
Europa Liberă: Cea mai bună opțiune strategică pentru Republica Moldova, pentru a atinge obiectivele sale de dezvoltare care ar fi?
Ion Sturza: „Pentru mine nici nu există alternativă, decât parcursul european. Parcursul european nu înseamnă neapărat integrare europeană, dar ajustarea legislației, economiei, sferei sociale la ceea ce numim noi spațiu european, la standardele de viață și economice europene.”
Europa Liberă: Am reținut această declarație pe care o făcea șefa diplomației de la Washington, doamna Hillary Clinton. Ea pare-se a oferit un prim semnal că, în al doilea mandat, Obama, Statele Unite ale Americii vor folosi un ton mai aspru în relația cu Rusia. Și ea a criticat direct planul Moscovei de re-sovietizare a regiunii din Estul Europei, spre nemulțumirea șefului de la Kremlin. Cum trebuie înțeles acest semnal?
Ion Sturza: „Odată cu revenirea lui Putin la președinția rusă, această încercare de a re-coagula fostele republici sovietice într-o structură formală, care ar acoperi nu numai sfera economică, dar și sfera politică, și sfera militară, este o realitate. Dar standardele pe care le promovează Federația Rusă, atunci când este vorba despre drepturile omului, libera exprimare, standardele de cooperare economică nu sunt cele de care are nevoie astăzi Republica Moldova. În plus bineînțeles că lucrurile acestea irită pe față democrațiile dezvoltate fie ele din Europa, fie Statele Unite ale Americii. De aceea această declarație extrem de dură, dar francă a Statelor Unite vizavi de încercarea de a reintegra spațiul ex-sovietic.”
Europa Liberă: Se pare că unul dintre subiectele de dispută dintre Casa Albă și Kremlin este scutul american antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate și în România. Deranjul ar fi mare din partea Rusiei?
Ion Sturza: „Este mai mult simbolic, pentru că decizia este primită, scutul deja este parțial funcțional, cel puțin, în România este în faza activă de implementare. Nu știu ce ar mai putea să facă Federația Rusă decât declarații. Astăzi pericolele sunt de alt gen decât cele care au fost în timpul războiului rece, Est-Vest. Sunt pericole terorismului, inclusiv țările cu potențial nuclear. Sunt cu totul atele. Dar, până la urmă, din aceste dispute Moldova nu are decât să aprecieze și să beneficieze.”
Europa Liberă: Cum poate beneficia Moldova?
Ion Sturza: „Prin aderarea la tot ce se numește lume civilizată, inclusiv trebuie să aibă o politică de securitate mai clară. Umbrela de securitate a Moldovei trebuie să fie cea care este unică pentru Uniunea Europeană și anume NATO.”
Europa Liberă: Dar există conflictul transnistrean.
Ion Sturza: „Conflictul transnistrean, după cum ați văzut primăvara, acest mariaj dintre tinerii politicieni de la Chișinău și de la Tiraspol nu a durat prea mult. Lucru care se putea anticipa, că spațiul de manevră a celor de la Tiraspol este foarte îngust. Și așa că, oricum revenim la o fază care este, în foarte mare măsură, aceeași de pe timpurile lui Smirnov. Soluționarea conflictului în sine este un lucru de lungă durată. Și nu cred eu că se vor face pași concreți în această direcție în timpul apropiat.”
Europa Liberă: Pentru că a avut loc și această a 19-a Reuniune a Consiliului de Miniștri OSCE de la Dublin, s-a vorbit foarte mult despre identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană. Când poate ajunge acest statut pe masa negociatorilor și chiar în baza lui să fie rezolvată problema transnistreană?
Ion Sturza: „Adevărul e că nimeni nu a pus pe masă niciun document, din păcate sau din fericire. S-a mers pe așa-numita politică a pașilor mici, cooperarea în domeniul economic, social, ceea ce, de fapt, unii consideră că ar fi un fundament al soluționării politice. Ei, vedeți că nu se întâmplă, pentru că transnistrenii au dorit să-și capete anumite avantaje din această deschidere din partea Chișinăului. E greu de spus, pentru că în plan concret nu s-a făcut absolut nimic. Părțile stau pe aceleași poziții. Și foarte mult va depinde de poziția Rusiei. Însă poziția Rusiei, odată cu revenirea la Putin, și cu tipi gen Rogozin, este foarte greu de închipuit că va fi mai flexibilă și va fi o posibilitate de soluționare a conflictului.”
Europa Liberă: Pentru actuala guvernare, aceasta ar fi o prioritate, soluționarea crizei transnistrene?
Ion Sturza: „Bineînțeles că acei, care vor soluționa acest conflict până la capăt, vor intra în istorie. Din punct de vedere politic, este un element foarte important. Însă, cunoscând că la Chișinău mai mult sunt adepții proceselor decât finalității în procese, eu cred că cam așa stau lucrurile.”
Europa Liberă: Din afară cum se vede calitatea actului guvernării la Chișinău, domnule Sturza?
Ion Sturza: „Perceperea Republicii Moldova și a guvernului Republicii Moldova din exterior, formal vorbind, este foarte bună. Chiar eu des mă întâlnesc cu diplomați străini, cu lideri de opinie din Europa, care mă felicită pentru cursul european, pentru democratizare, pentru reformele care au loc în Republica Moldova. Și îmi dau seama că, de fapt, este o mare discrepanță între ceea ce vedem noi sau simțim noi, cetățeni ai Republicii Moldova, și cum se percepe pe exterior.”
Europa Liberă: Și de ce această ruptură?
Ion Sturza: „Până la urmă, toată această politică trebuie să aibă o finalitate, inclusiv să aibă și o repercusiune pentru oamenii simpli, pentru cei care ar trebui să beneficieze de această politică.”
Europa Liberă: Ce beneficii ar trebui să culeagă populația și de unde, și de la cine?
Ion Sturza: „Lucrurile sunt foarte simple. Omului trebuie să-i pui ceva în buzunar. Din păcate, în ultimul timp, lucrurile se întâmplă cam invers, pentru că multiplele reforme, spre exemplu, în învățământ, ok, ar trebui să optimizăm sistemul școlilor, dar închizând școlile, avem profesori care rămân în afara sistemului, copii pentru care trebuie să plătească în plus părinții, ca să-i ducă la altă școală. Sau în sistemul de sănătate, că medicamentele aparent devin mai scumpe, că medicina, accesul la medicină devine mai scump, inclusiv că polițele de asigurare devin mai scumpe. Agenții economici care plătesc mai mult în buget și multe alte lucruri. Toate aceste inițiative a guvernului au explicarea logică și poate că sunt justificate, dar per total nu aduc ceva în buzunarul omului, îi iau omului. Finalitatea politicii, până la urmă, cât de banal și de populist nu ar suna, este să-i pui ceva omului în buzunar, nu să-i iei.”
