Eugen Carpov: „În anul 2012, am încercat să creăm o platformă pe care să ne construim în continuare activitățile legate de reintegrarea țării. A fost un an dificil, dar foarte activ. Important este că am avut o mișcare înainte, o mișcare care a extins dialogul, care a contribuit la crearea încrederii între diferiți exponenți de pe ambele maluri ale râului Nistru. Am inclus foarte activ în discuțiile noastre partenerii noștri internaționali și respectiv intrăm în 2013 cu proiecte. Președinția OSCE este preluată de Ucraina. Ucraina este un stat vecin, fiind și mediator, și participând cu observatori în cadrul structurilor Comisiei Unificate de Control, în zona de securitate. Avem un segment de frontieră de circa 460 de kilometri pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Ucraina a fost și statul care a avut inițiative pe perioada președintelui Iușcenko.”
Europa Liberă: Ei au propus un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, un proiect de reglementare a problemei transnistrene.
Eugen Carpov: „Da, au venit cu o inițiativă care chiar a fost și denumită „planul Iușcenko”, în baza căruia au fost întreprinse anumite acțiuni, semnate anumite documente și cred că cooperarea cu Ucraina trebuie să dea roade pe parcursul anului 2013.”
Europa Liberă: De fapt, pe parcursul mandatului președinției ucrainene la OSCE, ce poate face Kievul întru identificarea unei soluții?
Eugen Carpov: „Kievul are același pârghii și posibilități ca și oricare alt stat care deține președinția OSCE. Noi, de fapt, trebuie să ne bazăm pe inițiativele care ar veni atât din partea Kievului, cât și din partea Chișinăului, a Tiraspolului sau a altor mediatori și observatori. Evident că noi vom continua proiectele care au fost demarate. Și aceste proiecte țin de infrastructură, calea, ferată, transportul auto, deschiderea podului de la Gura Bâcului. Evident că vom continua discuțiile pe probleme de educație, aspecte sociale, economie, comerț și așa mai departe. Dar, nu în ultimul rând, ne vom concentra și pe probleme de principiu. Pe agenda discuțiilor dintre Chișinău și Tiraspol apar tot mai multe elemente particulare care țin de activitatea unor întreprinderi, de activitatea pe anumite sectoare, anumite elemente ce țin de taxe, impozite, fiscalitate și așa mai departe. Deci rezolvarea fiecărui element particular separat de contextul în care ne aflăm devine tot mai dificilă. Și aceasta o demonstrează și activitatea grupurilor de lucru care se întâlnesc suficient de des, dar sunt constrânse în a identifica soluții, prin lipsa unor principii de bază sau elemente care ar constitui așa-numitele reguli de joc, pe un spațiu unic în care ne aflăm noi, atât malul stâng, cât și malul drept ale râului Nistru.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar pe cât de transparentă este activitatea la hotarul moldov-ucrainean pe segmentul transnistrean? Acum mai sunt probleme?
Eugen Carpov: „Probleme mari practic nu avem. Ele au fost depășite. În primul rând, există o cooperare foarte bună între serviciile vamale și grănicerești ale Republicii Moldova și ale Ucrainei. Avem o comunicare permanentă, avem schimb de informații, dar suplimentar (având în vedere că autoritățile constituționale de la Chișinău nu au acces direct la segmentul respectiv) există misiunea Uniunii Europene de asistență la frontiera moldo-ucraineană. Mandatul acestei misiuni a fost prelungit anul trecut pe un nou termen. E prima dată când a fost prelungit pe un termen nu de doi ani, cum era anterior, dar pe un termen de 4 ani, fapt care face ca această misiune să aibă o activitate mult mai previzibilă pe termen lung. Și suntem într-o cooperare strânsă cu această misiune.”
Europa Liberă: Contrabandă nu se mai face pe acest segment?
Eugen Carpov: „Fluxurile de contrabandă s-au diminuat la frontiera moldo-ucraineană.”
Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, premierul Vlad Filat spunea că accentul politic trebuie să devină unul mai pronunțat în dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, cu participarea mediatorilor în procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Ce înseamnă a găsi o soluție politică și pe cât de aproape este această zi?
Eugen Carpov: „Partenerii noștri, atât internaționali, cât și cei de la Tiraspol, trebuie să fim toți împreună conștienți că activitatea pe care o desfășurăm noi în cadrul formatului „5+2”, trebuie să conducă, într-un final, la reintegrarea Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internațional, astfel ca Republica Moldova să-și consolideze independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Pornind de la acest deziderat, noi conducem negocierile și, spre fericirea noastră, acest punct de vedere este sprijinit de toți actorii internaționali. Ultima dovadă în acest sens este decizia Consiliului Ministerial OSCE de la Dublin, din decembrie, prin care toate statele membre ale OSCE, inclusiv cele participante în formatul „5+2”, mă refer la Rusia și Ucraina, au reconfirmat că finalitatea negocierilor în formatul „5+2” este definirea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova în cadrul statului reintegrat.”
Europa Liberă: Problema cea mai mare e dacă acceptă și Tiraspolul propunerile asupra cărora cad de acord actorii internaționali. Și apoi de fiecare dată se insistă pe ideea găsirii unui compromis între părțile conflictuale, Chișinău și Tiraspol.
Eugen Carpov: „Tiraspolul nu este membru al OSCE și evident că nu a putut să participe la discuțiile de acolo, dar important este că celelalte state, practic toți participanții au ajuns la un numitor comun. Dar este evident că soluția finală trebuie să reprezinte un compromis. Și ar fi incorect ca opinia populației din stânga Nistrului să fie ignorată sau să nu fie auzită la masa de negocieri.”
Europa Liberă: Opinia populației sau a autorităților de acolo?
Eugen Carpov: „De fapt, noi trebuie să vedem care sunt necesitățile populației din stânga Nistrului, care este parte a populației din Republica Moldova. Trebuie și autoritățile locale din regiunea transnistreană să țină cont de aceste opinii. Și eu vreau să vă spun că, de fapt, populația atât pe malul stâng, cât și pe malul drept, nu mai dorește situații de criză, situații de conflict, cu atât mai mult conflict armat. Din acest motiv noi trebuie să conducem negocierile pe o cale de dialog, fără niciun fel de presiuni, în ideea identificării cât mai rapide a soluției finale.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar negocierile sunt interminabile. Deocamdată aceasta o arată realitatea.
Eugen Carpov: „Ele au fost interminabile. Noi am avut o perioadă de 20 de ani când autoritățile de la Tiraspol nu s-au schimbat, au fost aceeași oameni montați pe aceleași principii. Acum lucrurile se mai schimbă și în stânga Nistrului, la fel cum se întâmplă și în alte părți.”
Europa Liberă: Dar din declarațiile pe care le face atât liderul de acolo, Evgheni Șevciuk, cât și Nina Ștanski se vede foarte clar că Tiraspolul deocamdată este foarte reticent la ofertele venite din partea Chișinăului. Sau mai degrabă ei insistă fie pe recunoașterea independenței Transnistriei, fie pe parcursul spre Uniunea Euroasiatică a regiunii transnistrene, fie că nu se împacă cu multe alte soluții care vin din partea Chișinăului, când e vorba despre educație, infrastructură, fonduri europene pentru anumite proiecte, care ar putea să se deruleze și pe malul stâng al Nistrului.
Eugen Carpov: „Este adevărat. Vocile sunt diferite și punctele de vedere expuse la Tiraspol uneori diferă radical de cele care sunt împărtășite de autoritățile de la Chișinău. Dar, pe lângă o diferență de viziuni, există și un format numit „5+2”, unde avem actori internaționali. Și misiunea lor principală este medierea, în baza unor principii și standarde internaționale, care spun o realitate foarte clară: Republica Moldova trebuie să se reintegreze. Nu există alternativă a acestui proces. Și orice tentative de a promova alte proiecte doar prelungesc perioada de incertitudine pentru regiunea transnistreană. Pentru că, de fapt, malul drept al râului Nistru este foarte clar orientat atât pe vectorul politicii externe, cât și pe toate proiectele pe care le avem pe plan intern. Lipsa statutului juridic afectează, în primul rând, regiunea transnistreană, pentru că este un teritoriu necontrolat, un teritoriu fără o autoritate recunoscută. Prelungirea acestui statut doar poate să agraveze situația populației din această regiune.”
Europa Liberă: Bine, dar un proiect de statut pentru regiunea transnistreană nu-l puneți în discuție?
Eugen Carpov: „Proiectul va fi pus în discuție imediat ce vor fi toate condițiile necesare pentru ca un asemenea document să se discute.”
Europa Liberă: Dar când vor fi aceste condiții?
Eugen Carpov: „Deocamdată nu am demarat discuțiile asupra așa-numitului Coș III, Coș convențional III, care ar însemna aspecte instituționale politice și de securitate ale reglementării conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Dar Tiraspolul e pregătit să accepte aceste condiții care se includ în Coșul III?
Eugen Carpov: „Deocamdată anume Tiraspolul pune anumite obstacole pentru ca acest subiect să fie discutat, dar în această direcție vom continua eforturile.”
Europa Liberă: Atâta timp cât există acest sprijin masiv pentru Tiraspol, care vine din partea Moscovei, va fi imposibil să porniți carul din loc.
Eugen Carpov: „Avem un dialog cu Federația Rusă, un dialog care nu este ușor, este complex, sunt multe elemente care fac parte a acestei agende pentru relațiile moldo-ruse. Reglementarea conflictului transnistrean este un element important. Avem o înțelegere că Federația Rusă își va aduce o contribuție reală pentru ca procesele din cadrul formatului „5+2” să devină constructive și să ajute la reglementarea conflictului.”
Europa Liberă: Dar contribuția reală din partea Moscovei în ce ar consta?
Eugen Carpov: „Noi așteptăm ca pozițiile Federației Ruse să fie apropiate pozițiilor celorlalți mediatori și observatori. Nu neapărat Federația Rusă să își schimbe opiniile, dar să fie pe aceeași undă cu ceilalți actori internaționali, astfel ca să ajute părțile care sunt negociatori în cadrul acestui proces, să găsim soluția.”
Europa Liberă: Un alt subiect asupra căruia insistă Chișinăul cu mai multe ocazii: transformarea forțelor de menținere a păcii într-o misiune civilă. Iată că avem un an de la tragicul accident care s-a produs la Vadul lui Vodă, când un pacificator rus a împușcat un tânăr nevinovat. Până unde s-a ajuns cu elucidarea acestui caz, domnule Carpov?
Eugen Carpov: „Da, am fost martorii informațiilor care au venit de la Moscova privind finalizarea anchetei de către autoritățile rusești, dar noi ne conducem de ancheta care a fost demarată de către organele Procuraturii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deci se face în paralel?
Eugen Carpov: „Ancheta respectivă nu a fost finalizată. Trebuie să fie intensificate relațiile dintre Procuratura Republicii Moldova cu cea din Federația Rusă, pentru a completa reciproc cu informațiile, pe care le dețin aceste instituții, procesele de anchetă, astfel ca să nu existe întrebări sau elemente nedescoperite, sau elemente care ar trezi suspiciuni, pe de o parte sau pe de alta. Și doar atunci vom avea imaginea completă a faptului ce s-a întâmplat în acea dimineață tragică pentru cetățeanul și familia cetățeanului care a decedat, Vadim Pisari, și care este responsabilitatea atât a pacificatorului care a tras, cât și a conducerii acestei misiuni.”
Europa Liberă: Mai este prioritară schimbarea statutului forțelor de menținere a păcii în zona de securitate?
Eugen Carpov: „Pentru noi și pentru mulți alți actori internaționali subiectul respectiv este important. Noi trebuie să căutăm căile de eficientizare a acestei misiuni, astfel ca ea să reprezinte o contribuție reală pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean.”
