La Chișinău s-au aflat zilele trecute miniștrii de externe din Marea Britanie, Polonia și Suedia. Fuseseră invitați cu mult înainte de declanșarea crizei politice moldovene, dar acum nu au putut evita chestiunea. Liliana Barbăroșie l-a întrebat pe Nicu Popescu, consilierul premierului Vlad Filat ce mesaj le-au trimis liderilor guvernării cei trei miniștri:
Nicu Popescu: „Evident că acest tip de vizite de înalt nivel sunt programate cu mult timp înainte, este vorba de câteva luni. Într-adevăr se cunoștea despre această vizită cu mult înainte de incidentul de la vânătoarea din pădurea Domnească care a adus la această criză politică din Republica Moldova. Vizita ar fi fost relevantă și în condițiile lipsei acestei crize, dar cu această criză a devenit și mai relevantă, și mai importantă prin mesajul de sprijin pe care l-a trimis UE Republicii Moldova. Mesajul celor trei miniștri s-a axat pe câteva direcții. În primul rând, s-a reiterat faptul că Republica Moldova are o perspectivă europeană, perspectiva de apropiere de UE prin semnarea și prin finalizarea negocierilor privind comerțul liber, prin finalizarea negocierilor asupra Acordului de Asociere, prin progresul pe care îl facem în dialogul pe vize. Miniștri de externe din UE au remarcat și faptul că apropierea de UE depinde și de calitatea reformelor. În acest sens, reforma sectorului justiției este extrem de important. În ultimele o lună și jumătate s-a demonstrat foarte clar că în Republica Moldova există probleme foarte serioase în acest domeniu, în condițiile în care anumite instituții s-au păstrat ca niște oaze sau rezervații naturale din regimul politic anterior din această țară. Este important ca în procesul de reforme Republica Moldova să meargă cu aceeași viteză inclusiv în aceste domenii ce țin de justiție. Un al treilea mesaj, unul nou apărut în discursul oficialilor europeni, ține de faptul că oficialii europeni și-au declarat îngrijorarea față de riscurile justiției selective din Republica Moldova. Cred că acest mesaj a venit foarte clar în lumina evenimentelor din ultima perioadă din Moldova. Iată că a mai apărut un subiect pe agenda relațiilor dintre Moldova și UE.”
Europa Liberă: Ceea ce oficialii europeni au numit justiție selectivă, unii pe plan intern numesc luptă cu corupția.
Nicu Popescu: „Fără doar și poate știm cu toții bine că corupția este una dintre cele mai importante probleme a Republicii Moldova. acest flagel trebuie combătut. Însă oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea față de faptul că această luptă poate fi instrumentalizată inclusiv pentru atingerea unor scopuri politice. Aceasta a fost rezerva declarată de către oficialii europeni.”
Europa Liberă: Într-o declarație dată publicității la Bruxelles, cu câteva zile înainte de venirea ambasadorilor europeni, se spune că UE va semna la toamnă Acordul de Asociere cu Ucraina și îl va finaliza pe acel cu Republica Moldova. S-a așteptat Moldova la ceva mai mult în legătură cu această declarație sau era exact ceea ce așteptau autoritățile de la Chișinău?
Nicu Popescu: „Ucraina a finalizat negocierile privind Acordul de Asociere cu UE un an și ceva în urmă. A parafat acest acord acum 10 luni, în luna martie anul trecut. Ucraina pur tehnic, nu politic se află în fața Republicii Moldova din cauza faptului că Ucraina a început mai devreme negocierile de asociere sub guvernările anterioare. Ucraina a început negocierile sub coaliția portocalie din Ucraina. Moldova nu a putut începe atunci negocierile de asociere din cauza situației politice. Această întârziere pur tehnică își are rădăcinile în situația de acum 4-5 ani atât din Ucraina, cât și din Moldova. detalii care parvin din dialogul UE șiUcraina este că UE i-a solicitat Ucrainei anumiți pași în luna decembrie, implementarea cărora ar duce la semnarea Acordului dintre UE și Ucraina la Vilnius. În cazul Republicii Moldova mesajul este foarte diferit. Nu este vorba de condiționări sau cerințe din partea Republicii Moldova, din contra se subliniază faptul că Republica Moldova se mișcă cu o viteză fenomenală în aceste negocieri. miza este să finalizăm negocierile dintre UE și Moldova în următoarele luni sau chiar poate săptămâni, astfel încât UE să lanseze procesele sale tehnice de traducere și de expertiză lingvistică.”
Europa Liberă: S-a așteptat sau nu Chișinăul ca să se vorbească despre semnare în acest document?
Nicu Popescu: „Până la urmă diferența dintre noțiunea de semnare și parafare este doar una legală, pentru că și într-un caz și în altul se presupune că părțile semnatare își pun o semnătură pe acest document. Însăși procesul de parafare presupune că un delegat, un responsabil a părții semnatare semnează cu inițialele sale fiecare pagină din acest acord. Sunt mai curând niște chițibușuri tehnico-legale care nu țin de substanța acestor acorduri.”
Europa Liberă: Și atunci când domnul Igor Corman președintele comisiei politică externă din parlament zicea că e dorită cel puțin ratificarea sau parafarea acestui acord la Vilnius avea în vedere tot același lucru?
Nicu Popescu: „Nu știu ce avea în vedere domnul Corman, dar etapele pentru Republica Moldova și UE sunt următoarele: în primul rând, trebuie să finalizăm negocierile pe substanța acestor acorduri; 2. Urmează parafarea acestor acorduri; 3. Semnarea formală a acestor acorduri. Din momentul semnării ele vor intra provizoriu în vigoare. în paralel este lansată procedura de ratificare a acestor acorduri în Parlamentul European și în parlamentele statelor membre a UE, dar și a Moldovei. Această ultimă procedură de ratificarea poate dura destul de mult, dar acest lucru nu contează atâta timp cât acordul se va implementa din data semnării.”
