Chișinău și Tiraspol mergând în întâmpinare, îndepărtându-se. Așa s-ar putea exprima – în vremurile bune de negocieri – cele întâmplate până acum în procesul de negocieri pentru o soluție a conflictului transnistrean. O convorbire pe această temă cu analistul Victor Chirilă, directorul Asociației pentru Politică Externă.
Europa Liberă: A îmbătrânit o generație, dacă nu mai multe, de negociatori ai soluției transnistrene. Eficiența întregului proces de negocieri pare să se fie redus doar la un singur progres: nu se mai face uz de arme. Ce altceva, credeți, că ar fi de remarcat ca realizare?
Victor Chirilă: „Eu mă întreb care este progresul? Cred că formula care caracterizează corect situația actuală este: avem mișcare, dar nu avem progres. S-au reluat negocierile în formatul 5+2, s-au reluat discuțiile sectoriale între autoritățile de la Chișinău și administrația de la Tiraspol, a fost reluată legătura feroviară… deci, există o mișcare, există anumite realizări, dar progres pe calea soluționării politice nu avem și Transnistria nu dorește progres pe această cale. Ea nu are interes să negocieze statului său pentru că, așa cum a declarat săptămânile trecute dl. Șevciuk și poziția sa este împărtășită și de dl Rogozin și Moscova în general: Transnistria are un statut, problema este că statutul actual al Transnistriei nu este recunoscut. Și ei vor recunoașterea acestui statut.
Europa Liberă: A propos de Moscova și oficialitățile ruse. Conferința cu genericul „Armonizarea legislației transnistrene cu cea rusă: calea de bază a dezvoltării statalității transnistrene”, iată acest forum l-a făcut pe domnul Filat, premierul Filat să ceară Ministerului de externe să intervină și să ceară explicații autorităților ruse pentru vizita neanunțată a unei serii de deputați, oficialități ruse la Tiraspol la această conferință, la acest forum care arată că Transnistria are alte preocupări decât cele scrise în agenda negocierilor. Cum s-ar explica iată acest tip de conferință, de reuniune care numai nu în spiritul negocierile care se poartă nu este?
Victor Chirilă: „Dar nimic nou sub soare nu s-a întâmplat. Astfel de situații au mai fost și în trecut. Chișinăul a solicitat, poate nu întotdeauna, explicații de la ambasadorul Rusiei la Chișinău. Bine, a solicitat acum probabil, pentru a luare de atitudine mai dură față de astfel de cazuri. Mă aștept să urmeze aceste explicații după care va fi probabil și un comunicat de presă prin care Chișinăul își va exprima nedumerirea și nemulțumirea față de astfel de situații. Dar nimic mai mult nu va urma, pentru că o luare mai dură de atitudine ar putea pune în pericol dialogul în formatul 5+2. Or, Chișinăul nu-și dorește acest lucru.
Europa Liberă: Dar există, dle Chirilă, mai multe elemente care ar putea complica acest dialog, mai ales acum în preajma unei noi runde de negocieri de la Lvov. La CEDO se pare că va începe, dacă nu a început cumva deja, examinarea a opt cereri ce cuprind plângerile unui număr de 1651 proprietari de terenuri agricole care nu au acces la aceste terenuri în raionul Dubăsari; o provocare, cum spune directorul Institutului de Politici Publice (IPP) din Chișinău, Arcadie Barbăroșie, este și faptul că niște angajați ai acestui institut de la Chișinău au fost reținuți, interogați la Tiraspol pentru niște interviuri nevinovate în stradă. Impresia este că se adună mai multe care ar putea compromite sau cel puțin înăspri procesul de negocieri…
Victor Chirilă: „El deja s-a înăsprit. A două jumătate a anului trecut a arătat că de fapt Tiraspolul joacă mult mai hotărât, mult mai dur față de Republica Moldova. Tiraspolul știe ce-ți dorește. Nu cred că negocierile în formatul 5+2 vor fi abandonate acum. A fost decizia CEDO în legătură cu școlile aflate sub jurisdicția Republicii Moldova și nu s-a complicat nimic. Situația a fost depășită, Rusia ignoră în continuare decizia CEDO, Republica Moldova nu insistă și nu cere de la federația Rusă să respecte respectiva decizie. Deci, nu mă aștept că negocierile vor fi abandonate pentru că nu există interes și din partea actorilor occidentali ca acest lucru să se întâmple.
Da, sunt mai multe semnale că lucrurile devin mai complicate. Dar devin complicate pentru Republica Moldova pentru că nu are o viziune mai clară pe termen lung, ce facem cu regiunea transnistreană. Conferința la care v-ați referit demonstrează clar că regiunea transnistreană se îndreaptă în cu totul altă direcție decât integrarea europeană.
Așteptările noastre că Republica Moldova, mergând pe calea integrării europene va deveni mai atractivă pentru regiunea transnistreană devin acum un bluf. Mai ales dacă te uiți la evoluțiile interne din Republica Moldova din ultimele săptămâni. De aceea cred că este nevoie să reanalizăm situația, să reanalizăm posibilitățile noastre. Pentru că, repet, așa cum arată și concepția politicii externe a regiunii transnistrene care a fost propusă de Șevciuk și aprobată pe parcursul anului trecut demonstrează că regiunea transnistreană își dorește integrarea în spațiul euro-asiatic, își dorește o apropiere mult mai nuanțată din toate punctele de vedere, instituțional, legal, cu Federația Rusă. Conferința respectivă arată că de fapt modelul de dezvoltare pentru regiunea transnistreană nu este Ungaria, Germania, Franța, nu este UE în general, ci este Rusia. Sunt realități politice, realități juridice.
Europa Liberă: Dar de fapt ce ar oferi această regândire a politicii față de conflictul transnistrean la Chișinău? Transnistria va privi cu nepăsare această schimbare și va merge în continuare înainte. Ce se poate face cu efect în acest sens?
Victor Chirilă: „Trebuie să realizăm că regiunea transnistreană este la fel de interesată ca Republica Moldova, poate chiar mai mult, ca negocierile în formatul 5+2 să continue. Șevciuk este interesat ca aceste negocieri să-i aducă niște rezultate concrete în rezolvarea problemelor socio-economice. Și acest lucru își dorește și Rusia. Ei de fapt realizează, așa cum a și declarat Rogozin anul trecut, că din punct de vedere politic Transnistria s-a realizat ca entitate separată. Ea este eficientă, uitați-vă, ei au instituții care funcționează, politici administrative care oferă servicii cetățenilor, au alegeri, Șevciuk a fost ales în urma unor alegeri în care a existat elementul concurenței. Acest lucru îl face mai uman, mai acceptabil în fața occidentalilor.
Europa Liberă: Deci dvs. sugerați că Chișinăul trebuie să profite de acest interes?
Victor Chirilă: „Și de interesul regiunii transnistrene, și de faptul că regiunea transnistreană nu este independentă din punct de vedere economic. Ei s-au realizat ca entitate politică, dar această entitate politică are la bază un fundament de nisip, pentru că nu este sustenabilă din punct de vedere economic. Ea depinde de piața UE, de piața Republicii Moldova. Dacă vă uitați la exporturile de anul trecut ale regiunii transnistrene, veți vedea că din cele 690 de milioane de dolari, 250 revin Republicii Moldova, 205 revin UE, printre care și România cu 104 mln. de dolari, și doar 150 milioane din exporturi au fost realizate pe piața rusă. Hidrocentrala de la Kuciurgan nu este eficientă dacă nu exportă energie electrică în Republica Moldova, dacă noi, cetățenii de pe malul drept nu o consumăm. Sau dacă această hidrocentrală nu exportă energia sa în țările balcanice. Dar ea făcea acest lucru datorită faptului că Republica Moldova îi permitea să facă acest lucru.
Europa Liberă: Pe de altă parte, vicepremierul pentru Integrare, Eugen Carpov, a declarat recent se pare că în formatul negocierilor 5+2 ar fi necesar să se treacă de la aspectele economice, sociale, ale drepturilor omului, umanitare, la cele legate de reglementarea politică a conflictului transnistrean, așa cum prevede coșul trei din agenda negocierilor. Partea transnistreană și Rusia, după cum și dvs. spuneți, nu dorește această schimbare de tematică. Ce se va întâmpla dacă se va insista doar pe aspectele pe care le-am enumerat, economice și așa mai departe, și va exista un refuz pentru abordarea problemelor politice?
Victor Chirilă: „Ce se va întâmpla? Republica Moldova, dacă nu va avea o atitudine pro-activă, nu va veni cu propuneri care să determine regiunea transnistreană să accepte aceste negocieri, pentru că pentru Republica Moldova este important să aibă în față clar obiectivul politic: unde ne îndreptăm? Rezolvăm problemele social-economice, dar care este finalitatea politică? Care este direcția în care atât Chișinăul, cât și Tiraspolul se îndreaptă?
Ne îndreptăm spre separare, ne îndreptăm spre o confederalizare a Republicii Moldova sau ne îndreptăm spre o reintegrare pe care și-o dorește Republica Moldova, spre un statut special pentru regiunea transnistreană în cadrul Republicii Moldova?
Deocamdată nu avem acest răspuns și lipsa acestui răspuns complică soluționarea problemelor socio-economice. Dar, repet, Republica Moldova trebuie să aibă o atitudine mai pro-activă pentru a face față acestei „ofensive” din partea Tiraspolului, pentru că am văzut anul trecut, mai ales în a doua jumătate, că mereu vin cu propuneri noi. Să pornim transportul fluvial, să demarăm transportul aerian, să rezolvăm problema transportului rutier astfel încât Transnistria să aibă acces la transportul internațional. Toate aceste lucruri sunt bune, dar Chișinăul și instituțiile de resort trebuie să vină cu contrapropuneri care să reflecte și interesele noastre. Pentru că dânșii intenționat insistă pe aceste lucruri pentru a obține independența economică față de Republica Moldova.
De transport fluvial au nevoie pentru a ajunge la Marea Neagră, iar de la Marea Neagră să transporte în Federația Rusă, și astfel să aibă o cale de acces spre Uniunea euroasiatică. De transport aerian au nevoie pentru a avea o cale de transport aerian cu federația Rusă. Acestea sunt intențiile lor. Soluționăm aceste probleme și ne pomenim în cu totul altă situație: au independență politică, obțin independență economică și atunci dânșii nu vor avea nici un interes să discute statutul politic.
