Pe ce se axează cooperarea R. Moldova, un stat neutru, cu Alianța Nord-Atlantică? Ce proiecte concrete se derulează în Moldova cu sprijinul NATO? Un interviu cu viceministrul de externe Andrei Popov, realizat de Valentina Ursu, pe marginea unei recente vizite întreprinse de oficialul moldovean la cartierul general al NATO de la Bruxelles.
Andrei Popov: „Sunt două perspective pe care încercăm să le armonizăm. Republica Moldova, ca un stat suveran și independent, cu propriile sale interese naționale, devenite documente și în programe, și în strategii, își promovează, folosind propriul său instrumentariu disponibil, interesul acesta național, în plan extern. Acest lucru primează, ce este în interesul Republicii Moldova. Și aici, foarte hotărât, ferm și calm: intensificarea cooperării dintre țara noastră și Alianța Nord-Atlantică, ridicarea acestei cooperări chiar și la nivelul cooperării existente dintre statul vecin, Ucraina și Alianța Nord-Atlantică.
​​Bunăoară, Ucraina este un contribuitor foarte activ la mai multe misiuni de pacificare NATO, sub mandat ONU. Acuma am discutat și cu ambasadorul Ucrainei la NATO, colegul nostru, fostul viceministru, domnul Igor Dolgov, care îmi povestea cum acum Ucraina pregătește o flotilă, principala sa corabie, o trimite în regiunea Somaliei, pentru a participa în operațiuni NATO și UE de combatere a fenomenului piraterismului. Și pentru această operațiune, din bugetul statului, din propriii bani alocă 11 milioane de dolari. Sau, bunăoară, aceeași Ucraina, de mai mult de 10 ani, participă cu forțe de menținere a păcii, un întreg contingent în Balcani, bunăoară, în Kosovo. Ucraina este unul din participanții activi, în operațiunea KFOR, în prezent sunt 163 de soldați. Și acest lucru se întâmplă, în pofida statutului recent declarat al Ucrainei de stat în afara blocurilor militare.
Pe de altă parte, promovându-ne independent și, în funcție de propriile interese, politicile noastre, inclusiv în domeniul securității, nu putem face abstracție de modul cum suntem percepuți de alți parteneri atât la Est, cât și la Vest. Mă voi referi întâi la partenerii occidentali, și ei așteaptă o politică coerentă, o politică previzibilă și o politică responsabilă și capacitatea de a ne prioritiza acțiunile și nu a veni cu niște obiective declarative care poate ar suna frumos în anumite segmente, dar ar fi cu totul nerealiste. Niciodată nu am auzit din partea unui interlocutor la NATO nici măcar o aluzie că ar fi fost bine ca Moldova să își revadă statutul de neutralitate. Niciodată, în cei 3,5 ani, cât mă aflu în funcția de viceministru de externe și acționez cu nivelul decizional, aș spune, al acestei Alianțe, nu am auzit nici măcar o aluzie în acest sens.”
Europa Liberă: Deși sunt experți care spun că avantajele ar fi mari, în eventualitatea unei aderări la NATO. Dar Moldova a declarat tranșant că rămâne a fi neutră, din moment ce are și conflictul transnistrean, și în Constituție este consfințit acest lucru.
Andrei Popov: „E vorba de realități. Știți cât de bine e ca Republica Moldova să fie membru permanent în Consiliul de Securitate? Sau cât de bine e ca Republica Moldova să fie, să zicem, acum membru în Uniunea Europeană? Dar sunt unele obiective care sunt nerealizabile. Bunăoară, spre deosebire de obiectivul aderării la Uniunea Europeană și care ține de termen mediu și lung și este unul perfect realizabil, și este un obiectiv fundamental și obiectul transformării Republicii Moldova în membru permanent al Consiliului de Securitate ONU este unul irealizabil. Și încercarea de a-l promova, de dragul înțelegerii cât de bine ar fi fost ca să fim acolo va avea doar efecte contraproductive.
Același lucru, în opinia mea, se referă și la NATO. Pe de o parte, indiscutabil că exemplul țărilor din vecinătatea noastră și Polonia, Lituania, România și a demonstrat că în cadrul procesului de aderare la NATO, aceste state au reușit să își organizeze reformele în domeniul sectorului de securitate, care au susținut și reformele ce țin de integrarea europeană. Statutul de membru NATO pentru aceste state a adus un plus de securitate. Aceste state, prin aderarea la NATO, au devenit participanți nu doar la discuții, dar și la implementarea marilor decizii, – nu doar de pe continentul european sau din spațiul euro-atlantic, – și prin NATO contribuie la promovarea securității și sporesc credibilitatea statelor sale ca actori internaționali garanția umbrelei NATO pentru investiții.
Cunoaștem foarte bine care sunt avantajele, dar Republica Moldova nu doar cu conflictul transnistrean nesoluționat și prezența militară a Federației Ruse, dar și cu specificul structurii populației, opțiunilor divizate, predominării inerțiale a unor clișee vizavi de NATO și necesității de a ne concentra pe ceea ce unește societatea, în opinia mea, ar fi cu totul și cu totul nepotrivit să abordăm acest subiect în termenii unei politici ireale.
Dimpotrivă, trebuie să facem totul, ca să facem din conceptul neutralității permanente a Republicii Moldova o politică credibilă și eficientă. Iar pentru aceasta ne consultăm foarte intens cu statele neutre membre ale Uniunii Europene și Suedia, Finlanda, Irlanda, Austria și cu Elveția care nu este membră UE și și care au demonstrat două lucruri, că, pe de o parte, calitatea de stat neutru nu intră în nicio contradicție cu obiectivul de a contribui activ la promovarea stabilității și securității inclusiv prin participarea la operațiuni de menținere a păcii conduse de NATO, sub mandat ONU. Austria, în prezent, are 1600 de soldați în asemenea operațiuni. Iar, pe de altă parte, categoric combat hotărât această greșită și nu avem timp acuma să aducem argumente poate, dar, cu altă ocazie, cu mare plăcere, nu există nicio contradicție, repet, dintre statutul de neutralitate și obiectivul de integrare europeană. Poți să te integrezi în Uniunea Europeană, fără să aderi la NATO.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, cu susținerea Alianței Nord-Atlantice au fost implementate mai multe proiecte de un real folos pentru cetățenii Republicii Moldova. Mă refer și la neutralizarea pesticidelor, foarte dăunătoare pentru sănătatea populației. A fost o asistență destul de consistentă financiară.
Andrei Popov: „NATO este unul din partenerii care în limita…”
Europa Liberă: … în limita a ceea ce prevede Planul Individual de Acțiuni.
​​Andrei Popov: „În limita a ceea ce prevede Planul de Acțiuni și ceea ce poate și obișnuiește să facă în partea nemilitară. Și NATO de mult nu mai este o organizație miliară, este, în primul rând, o organizație politică și după aceea militară.
Din 2001, după ce am semnat un memorandum cu Agenția NATO de menținere și aprovizionare tehnică, așa-numită NAMSA, am realizat două proiecte. În primul rând, am reușit să distrugem 11.000 de mine antipersonal. Potențial, fiecare din această mină era destinată pentru a ucide un om care ar fi călcat pe această mină. Și procesul de distrugere este foarte costisitor, și foarte important, tehnologic complex și complicat, nu avem tehnologia respectivă. Și doi: au fost lichidate 250 de metri cubi de combustibil rachetar de tip melanj care este extrem de toxic și, de asemenea, nu am avut capacități de a-l distruge. Costul proiectului a fost de circa un milion de dolari. Dar iată că am reușit să îl finalizăm.
În prezent, realizăm un alt proiect cu NATO, unul care prevede lichidarea și distrugerea a circa 1300 de tone de pesticide periculoase, acumulate încă din perioada sovietică, stocate la câteva depozite și care putrezesc și amenință securitatea, să se infiltreze în soluri. Or, cu ajutorul NATO, aceste pesticide au fost adunate din toată Republica Moldova, practic din fiecare raion, stocate și reambalate în ambalaj potrivit, în câteva depozite și acuma colectăm bani, cu ajutorul statelor membre, pentru a lichida aceste pesticide. Statele membre au contribuit deja cu peste o jumătate de milion de dolari, Republica Moldova are și ea angajamente și, în următoarele luni, urmează să demareze acțiunea de distrugere a acestor pesticide și este o expresie a susținerii acordate de NATO în domeniul non-militar, în interesul și în înțelesul cetățenilor.
Un alt exemplu grăitor și în cadrul vizitei mele la NATO am discutat cu doi adjuncți ai secretarului general NATO, – cu adjunctul pentru probleme politice Dirk Brengelmann și cu adjunctul pentru noile amenințări Gábor Iklódy, – despre cooperarea în domeniul securității cibernetice. Este un nou fenomen, un nou risc și o amenințare în creștere. Mai multe state, nu doar companii private sunt amenințate și actualele tehnologii, pe de o parte, dependența de computere și de rețele informaționale ușurează viața, pe de altă parte, faptul că noi depindem tot mai mult de calculatoare și de rețele de comunicare ne face mai vulnerabili. Nu voi da denumirea țării, dar anul trecut, printr-un virus infiltrat, 30.000 de calculatoare, care asigurau sistemul de extragere și transportare a țițeiului, într-o țară mare, producător de țiței, a fost paralizat, computerele au fost distruse și respectiva țară a suferit daune în valoare de câteva miliarde de dolari. Or, există infrastructură critică, asigurarea cu apă potabilă, asigurarea cu energie electrică și altele care depind de funcționarea sistemului informațional. Protecția acestui sistem devine o prioritate. Republica Moldova are capacități limitate, NATO are experiență și tehnologii dezvoltate, cooperăm și în acest domeniu.
Până la sfârșitul anului și am discutat și acesta a fost un rezultat concret al discuțiilor cu Gábor Iklódy, asistentul secretarului general pentru probleme de amenințări moderne, am convenit să organizăm, unu: o vizită de documentare a experților NATO în Republica Moldova, care să facă o evaluare a ceea ce avem noi la ora actuală; doi: să organizăm, până la sfârșitul anului, un seminar internațional, care să aducă cele mai bune practici; și trei: să lansăm un mecanism de consultări și interacțiuni în domeniul sporirii securității cibernetice în Moldova, parteneri fiind Centrul de Securitate Cibernetică creat acum 2 ani.”
