Domnilor președinți de autorități și instituții,
Domnule vice-ministru Groza,
Domnilor directori executivi Cristian Ghinea și Victor Chirilă,
Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră la acest eveniment care pune în lumină unele dintre cele mai active parteneriate sectoriale dedicate susținerii concrete a procesului de integrare europeană a R. Moldova.
Mulțumesc organizatorilor și Centrul Român de Politici Europene și Asociația de Politică Externă și pentru eforturile de a pune noi pietre la temelia Parteneriatului strategic dintre cele două state.
Introducere
– Conferința de astăzi reprezintă și un exemplu de succes al parteneriatului pe care administrația centrală din România (dar și din R. Moldova) îl are cu societatea civilă.
– Parteneriatul dintre Centrul Român de Politici Europene și Asociația de Politică Externă este, de altfel, susținut în 2013 de MAE al României printr-un proiect separat care, sperăm, va răspunde așteptărilor noastre legate de:
o ridicarea profilului european al R. Moldova, atât la nivelul opiniei publice, dar și la nivel european;
o mai buna și și corecta și informare a opiniei publice din R. Moldova cu privire la beneficiile concrete, reale, ale integrării europene;
o o mai bună fundamentare și participare publică la procesul decizional derulat la nivelul autorităților guvernamentale, prin contribuții concrete (analize și dezbateri) ale experților neguvernamentali.
– Doresc să mulțumesc și partenerului nostru în acest proiect, USAID, care au contribuit atât la administrarea proiectului, cât și la suplimentarea bugetului, prin intermediul Challenge Fund for Emerging Donors. Ne bucură aprecierea și încrederea USAID în inițiativele noilor donatori, cum este și România. De altfel, în același cadru, dar cu partener de implementare Institutul de Politici Publice, va fi derulat un nou proiect în Republica Moldova, chiar în domeniul anti-discriminării și unul dintre subiectele care vor fi abordate astăzi.
– Evidențiez, în acest context, valențele Parteneriatului Strategic România-SUA în ce privește consolidarea spațiului de prosperitate democratică și bună guvernare în Vecinătatea Estică, așa cum prevede de altfel Declarația Comuna de Parteneriat Strategic între România și Statele Unite ale Americii pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, pe 13 septembrie 2011, al cărei negociator-șef am avut onoarea și responsabilitatea să fiu.
Cadrul strategic actual
– Ne aflăm acum cu două luni înainte de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, moment care poate reprezenta pentru R. Moldova, ca și pentru alte state din regiune, un moment istoric, de cotitură, de angajare ireversibilă pe un curs european sigur.
– Susținem R. Moldova pentru atingerea obiectivelor europene avute în vedere pentru summit, și anume:
o parafarea Acordului de Asociere, inclusiv a componentei de liberalizare a schimburilor;
o obținerea unei perspective clare privind semnarea documentelor;
o avansarea în procesul de liberalizare a vizelor.
– Vrem ca 2014 să marcheze încheierea acestei etape de consolidare a relației R. Moldova cu Uniunea, prin semnarea și ratificarea Acordului de Asociere, precum și prin vești bune privind liberalizarea vizelor.
– După Vilnius, intrăm într-o nouă logică a interacțiunii R. Moldova-UE, fondată pe un cadru contractual modernizat ce preia componente esențiale ale acquis-ului european.
– Odată cu finalizarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, vorbim de extinderea, în beneficiul Republicii Moldova, a uneia dintre libertățile fundamentale ale Uniunii și libertatea de circulație a mărfurilor și serviciilor.
– Progresele făcute de autoritățile de la Chișinău în ce privește aplicarea Planului de acțiune cu Uniunea Europeană pentru liberalizarea vizelor vor apropia clipa în care cetățenii Republicii Moldova se vor bucura de o libertate suplimentară și cea de circulație în spațiul european. Sperăm ca acest lucru să se împlinească cât mai curând.
– Sunt transformări care aduc beneficii directe și concrete cetățenilor R. Moldova, societății în ansamblul ei, care devine mai strâns și mai trainic racordată la spațiul european.
– Sunt, totodată, transformări care vor pune în mișcare evoluții pe termen lung, multe aflate dincolo de spectrul palpabilului, însă în egală măsură importante pentru cetățenii R. Moldova:
o modernizarea de ansamblu a statului și instituțiilor;
o o nouă relație între Stat și Cetățean, ghidată de standarde democratice și instituționale europene;
o un nou mod de gestionare a problemelor de interes public;
o afirmarea spiritului democratic, respectarea libertăților și drepturilor fundamentale, consolidarea pluralismului în spațiul public.
– Pe acest drum, rămâne esențial angajamentul autorităților de a parcurge cu curaj reformele interne necesare. Societatea civilă trebuie să își asume responsabilități clare în acest efort general:
o de partener și deschizător de drumuri, în susținerea reformelor;
o de catalizator și de monitor, pentru corectarea întârzierilor sau șovăielilor care pot apărea;
o de comunicator și pentru informarea onestă, avizată și imparțială a opiniei publice.
– Este un efort de lungă durată, care implică și reformarea/schimbarea mentalităților, nu doar la nivelul clasei politice sau al administrației publice, ci la nivelul întregii societăți. Societatea civilă din R. Moldova a arătat că poate contribui constructiv și pragmatic la procesul decizional, prin dezbateri publice și prin mecanismele de consultare existente. Acesta este și unul dintre motivele pentru care România sprijină anual, prin intermediul programului național de cooperare pentru dezvoltare, o serie de proiecte la nivelul societății civile, pe teme legate de parteneriatul nostru în context european (cum este și manifestarea de față).
– Este nevoie, în continuare, de o largă dezbatere internă și de un mai mare interes și implicare pentru asocierea palierului local la agenda europeană a administrației centrale. Credem că integrarea europeană trebuie asumată și la Chișinău, dar și la Ungheni, Bălți, Comrat, Cahul și, în perspectivă, și la Tiraspol. În general vorbind, asumarea agendei europene și a obiectivului european trebuie să aibă loc la nivelul întregii societăți, pe toate nivelele acesteia. În România a existat un astfel de moment în 1995, când a fost adoptată Declarația de la Snagov, însușită de toate forțele politice, de societatea civilă, de mediul academic, de toate elementele componente ale societății românești și cred că un astfel de „moment Snagov” este necesar și în R. Moldova.
– Nu este un drum ușor: știm din propria noastră experiență. Știm însă la fel de bine că nu există nicio altă opțiune care să poată oferi cetățenilor R. Moldova șansa libertății, demnității și prosperității.
– Suntem conștienți de provocările și presiunile resimțite în ultima vreme nu doar de Guvernul R. Moldova, dar și de societate și de cetățeni. Ați remarcat deja răspunsul clar al UE și al statelor membre și salut aici din nou propunerea Comisiei Europene de liberalizare completă a importurilor de vinuri din R. Moldova în UE. Dar cel mai clar și puternic răspuns pe care îl poate da în acest context R. Moldova este de consolidare a orientării europene și de aprofundare a reformelor interne, în toate domeniile.
Angajamentul României
– Pe acest drum al reformelor, R. Moldova poate găsi inspirație în procesele de transformare din ultimele două decenii din România. Trebuie să avem grijă, la București și la Chișinău, să fie alese acele modele, tipare și realități care pot ajuta cel mai bine la atingerea obiectivelor de ansamblu ale R. Moldova. Se pot folosi atât experiențele pozitive (am menționat mai devreme „momentul Snagov”), cât și lecțiile învățate din cele mai puțin reușite și uneori înveți mai bine din acestea din urmă, ca să știi ce să eviți.
– Din aceste considerente, credem că Parteneriatul Strategic dintre România și R. Moldova este integral adaptat și adecvat pentru a răspunde problemelor concrete cărora Chișinăul trebuie să le găsească astăzi răspunsuri, pe drumul său european. Văd în prezența, astăzi, la această conferință, a reprezentanților conducerilor unor importante agenții guvernamentale de la București o confirmare a acestui fapt.
– Nu exagerez spunând că România se află astăzi în prima linie a definirii noilor reguli de interacțiune UE și R. Moldova. Avem la dispoziție:
o Resurse:
 resurse proprii (cum ar fi asistența pentru dezvoltare, sau fondurile alocate de diverse instituții guvernamentale pentru cooperări concrete cu parteneri din R. Moldova);
 fonduri europene (pentru cooperare transfrontalieră, dar și cele disponibile pentru proiecte de twinning, cum este cel derulat de Consiliul Concurenței);
 beneficiile se văd deja în marile proiecte cu finanțare (chiar și parțială) europeană, precum gazoductul Iași-Ungheni, în extinderea proiectului SMURD (tot cu sprijin european), precum și în proiecte transfrontaliere în domeniul vamal și al mediului (finanțate din Programul Operațional Comun 2007-2013).
o Priorități comune:
 prin marile proiecte de inter-conectare în transporturi și energie;
 dar mai ales prin obiectivul asumat de integrare europeană, care face ca prioritățile de reformă internă ale R. Moldova să fie asumate și sprijinite și de către România.
o Voința politică și cadrul stabil de interacțiune, bilateral și la nivel european.
 în plan bilateral și Parteneriatul Strategic pentru integrare europeană convenit în 2010 și cadrul subsecvent creat: Planuri de acțiune la nivelul guvernelor și a unor ministere, ședințe comune de guvern, Comisiile inter-guvernamentale și inter-parlamentare de integrare europeană. În curând va fi organizată cea de-a doua reuniune a Comisiei inter-guvernamentale de integrare europeană, la Chișinău.
 în plan european: (a) viitorul Acord de liber schimb UE-R. Moldova va asigura, de exemplu, un cadru îmbunătățit pentru comerțul bilateral și pentru parteneriate economice îndreptate către piața europeană, o piață dezvoltată, cu reguli și parametri de funcționare clari și de înalt nivel; (b) Programul Operațional Comun România – R. Moldova 2014-2020 reprezintă, de asemenea, o oportunitate extrem de importantă în plan bilateral, atât pentru autoritățile locale și societatea civilă, cât și pentru lansarea de proiecte de anvergură la nivelul instituțiilor guvernamentale.
– Sprijinul nostru pentru R. Moldova a fost întotdeauna deplin și necondiționat. Ultimii ani au adus un salt calitativ important în relația bilaterală. Ne bucurăm să constatăm și la Chișinău un angajament real în dezvoltarea cooperării cu România.
– Am alocat dintotdeauna resurse importante din bugetul României pentru dezvoltarea cooperării cu R. Moldova:
o multe proiecte sunt intrate într-o normalitate care nu mai iese în evidență (bursele de studiu și efort echivalent cu 13 milioane euro în 2012).
o altele sunt mai puțin cunoscute publicului (contribuția la eliminarea deșeurilor de pesticide din R. Moldova și 200.000 euro).
o în fine și sunt altele, cele mai numeroase și diverse, pe linia autorităților locale, a organizațiilor neguvernamentale sau a mediilor academice care nu pot fi cu ușurință cuantificabile.
o R. Moldova este stat prioritar partener în politica de asistență pentru dezvoltare a României, cu alocări anuale de 30% din totalul bugetelor pentru perioada 2012-2015.
 începând cu 2010 și accent pe sprijinirea integrării europene a R. Moldova; sume alocate în intervalul 2010-2013: 4,22 milioane euro.
 în prezent: 14 proiecte în derulare, în valoare de cca. 2,7 milioane euro în domeniile: agricultură, sănătate, modernizarea serviciilor publice locale, sprijin pentru integrarea europeană (armonizarea legislativă, capacități instituționale), afaceri interne, sănătate, cercetare și inovare, sprijinirea societății civile.
 doar în 2013 au fost lansate 8 proiecte în valoare de 620.000 euro.
o consular: acordarea gratuită a vizele pentru cetățenii R. Moldova. Doar suportarea costului colantului de viză reprezintă aproximativ 900.000 euro pentru perioada 2009-2012.
o programe bilaterale de cooperare anuală ale instituțiilor guvernamentale (ex. Ministerul Justiției, Ministerul Public și Ministerul Afacerilor Interne).
o pregătire profesională: afaceri interne, apărare, justiție (penitenciare), funcționari publici.
– Avem conturat un pachet de proiecte strategice prioritare, vizând conectarea fizică a Republicii Moldova la Europa și implicit, la România. Gazoductul Iași-Ungheni este cel mai important dintre proiectele prezente în derulare, dar nu și singurul și sunt și alte proiecte importante în domeniul interconectărilor electrice, infrastructurii, serviciilor medicale de urgență, agriculturii. Revenirea TVR in R. Moldova este un alt proiect la care s-a lucrat intens în ultima perioadă. Dincolo de faptul că este repararea unui abuz comis de guvernarea comunistă în 2007, acesta este un alt proiect de conectare europeană a R. Moldova și sperăm ca revenirea concretă a programelor SRTv, dedicate R. Moldova, să aibă loc înainte de finalul anului.
– Sunt în derulare schimburi și proiecte concrete la nivelul majorității agențiilor guvernamentale, de la statistică la justiție, de la afaceri interne la agricultură. Educația rămâne, cum am arătat mai devreme, unul dintre elementele cheie ale asistenței noastre. Încercăm să fim creativi și să venim în întâmpinarea așteptărilor cu noi formule de sprijin (pe lângă bursele oferite), inclusiv de sprijinire a corpului profesoral, de consolidare a capacităților de formare și administrare în educație, precum și pe linia schimburilor academice.
– Au fost inițiate, recent, cooperări în domenii de primă importanță pentru avansarea dosarului european al R. Moldova – precum lupta anti-corupție și integritate, anti-discriminare și egalitatea de șanse. Doresc să vă încurajez în eforturile în aceste domenii, care sunt menite nu doar să răspundă unor cerințe europene, ci sunt vitale pentru viitorul democratic al R. Moldova și al cetățenilor ei.
– Contribuim din 2010 la armonizarea standardelor din domeniul siguranței alimentare cu cele ale UE, inclusiv dotarea cu echipamentele necesare în acest sens. Efortul nostru a fost concentrat pe domeniul detectării pesticidelor din produsele non-animaliere, dar și pe reforma întregului sector împreună cu partenerii internaționali. Sunt proiecte esențiale pentru ca produsele agricole din R. Moldova să poată pătrunde competitiv pe piețele Uniunii Europene.
– Am lansat, în 2013, două Fonduri de mobilitate – pentru experții neguvernamentali, respectiv neguvernamentali, pentru a răspunde nevoilor de asistență, câteodată urgente, ale actorilor guvernamentali și neguvernamentali din R. Moldova. Vă transmit un îndemn de a folosi aceste instrumente și de a ne comunica modalitățile de îmbunătățire a lor.
– Avem un nivel de ambiție ridicat. Încurajăm liderii de opinie să își asume rolul de „câine de pază” și să ne atragă atenția asupra rămânerilor în urmă, să evalueze și să analizeze natura obstacolelor, să ne ajute să gândim și să acționăm creativ având în vedere resursele, limitate totuși, la îndemână. Este necesară o mobilizare de amploare a elitelor guvernamentale și din societatea civilă în efortul de precizare a priorităților pentru viitorul imediat (2014-2020), precum și, ulterior, în faza de implementare a marilor proiecte bilaterale de integrare europeană.
Încheiere
– Prezența la Chișinău a numeroase agenții/instituții guvernamentale românești care au derulat sau derulează programe de asistență, precum și a organizațiilor societății civile, este tocmai indicatorul faptului că Parteneriatul nostru nu este limitat la nivelul unor proiecte de vizibilitate imediată, ci are o bază solidă formată din activitatea experților guvernamentali și neguvernamentali angrenați în proiecte bilaterale.
– Sunt înclinat, în final, să subliniez efectele pe care le așteptăm pe termen lung și și anume susținerea procesului de modernizare de ansamblu a R. Moldova, integrarea sa în Uniunea Europeană, consolidarea cooperării bilaterale pe proiecte concrete, de interes pentru cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului.
– Aștept cu interes expunerile colegilor noștri implicați în proiecte de cooperare, cărora le adresez, încă o dată, aprecierea mea și a Ministerului Afacerilor Externe al României pentru efortul lor dedicat.
– Vă mulțumesc!
