Ministrul român de externe, Titus Corlățean, aflat la Chișinău, a avut în cursul zilei noi întrevederi cu liderii moldoveni, discutând despre proiectele comune energetice moldo-române și despre ultimele pregătiri ale summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius de peste 9 zile. Valentina Ursu relatează de la conferința de presă comună cu șefa diplomației moldovenești Natalia Gherman.
Moldova se află la ultima etapă a maratonului diplomatic, înainte de desfășurarea summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, de la sfârșitul acestei luni, a declarat șefa diplomației de la Chișinău, Natalia Gherman:
„La summit-ul Parteneriatului de la Vilnius, se va parafa în întregime Acordul de Asociere și prevederile Zonei de Comerț Liber între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Iar, în perioada post-Vilnius, obiectivul este de a semna Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb, pe parcursul mandatului actualei Comisii Europene.”
Natalia Gherman a apreciat și evoluția relațiilor dintre Chișinău și București:
„România ne-a oferit toată asistența, la toate etapele acestui proces important pentru Republica Moldova. Aceste relații excelente, care există pe toate planurile, sunt deja transformate în proiecte concrete, în curs de desfășurare. Și, în discuția de astăzi, am accentuat importanța strategică pentru Republica Moldova a implementării unor proiecte, mai ales, în domeniul infrastructurii și în cel al securității energetice, cum ar fi, de exemplu, construcția gazoductului Ungheni-Iași și alte proiecte importante. O direcție importantă a cooperării privilegiate dintre statele noastre reprezintă și comerțul bilateral care este în creștere constantă. România rămâne a fi un partener principal în comerțul exterior al Republicii Moldova din cadrul Uniunii Europene.”
Ministrul de Externe român, Titus Corlățean, a reconfirmat sprijinul pe care îl va acorda Bucureștiul Republicii Moldova în parcursul său european:
„În planul de măsuri privind liberalizarea regimului de vize, raportul Comisiei Europene și concluziile au fost prezentate la Bruxelles de președintele Barroso, spun foarte clar: Moldova și-a făcut treaba. Din acest punct de vedere, îndeplinește criteriile tehnice pentru liberalizarea regimului de vize. Urmează componenta de decizie politică, la nivelul Consiliului și Parlamentului European.
Suntem angajați foarte hotărât, din perspectiva României, și sunt convins că vor fi foarte mulți prieteni europeni ai Republicii Moldova care vor susține eliminarea vizelor, luarea deciziei politice, în cursul anului 2014. Moldova, Republica Moldova are dreptul legitim pentru cetățenii săi să beneficieze de libera circulație în spațiul european. Este un pas uriaș, aș spune, înainte, făcut de Republica Moldova pe calea sa europeană.”
Solicitat de Europa Liberă să spună cum a fost în România, atunci când urma să fie semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană și cum e acum, în cazul Republicii Moldova și dacă cumva s-a schimbat raportul de forțe în regiune, Titus Corlățean a spus:
„Vorbim de cicluri de istorie și de evoluții diferite. Vă aduc aminte prăbușirea sistemului comunist, în 1989, la tot sensul, a generat pentru statele central-sud-est-europene un anumit proces de apropiere de Uniunea Europeană și de NATO, în cazul nostru. Din acest punct de vedere, acordurile de asociere, de la acel moment, au fost construite într-o anumită logică.
Nu mai dezvolt acum toate aceste argumente. Îi spuneam domnului ministru, noi am semnat Acordul de Asociere, dar care avea anumiți pași foarte clari, la rândul nostru, la 1 februarie 1993, care a intrat în vigoare la 1 februarie 1995, după doi ani, fiind ratificat. În 1999, am obținut statutul de candidat, am fost invitați să începem negocierile concrete de aderare la Uniunea Europeană. În 2000, am început efectiv negocierile pe capitole de aderare. Acordul de Asociere este important.
Va fi importantă perspectiva post-Acord de Asociere și eforturile de reformă, de adoptare a standardelor europene legislative, instituționale, așa-numit-ul acquis comunitar. Deci contează foarte mult, în primul rând, efortul Republicii Moldova. Or, Republica Moldova astăzi este considerată elevul cel mai performant din Parteneriatul Esltic.
Deci premisele sunt pozitive. Odată cu adoptarea, sperăm, în 2014, a deciziei de liberă circulație, nu doar liberul schimb economic, mărfuri, servicii, care sunt importante, cu beneficii economice, dar și libera circulație a cetățeanului, aceasta înseamnă o racordare tot mai puternică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deci există premise pentru a accelera procesul de integrare.”
Solicitat de Europa Liberă să răspunsă dacă există un factor politic, din moment ce și România a îndeplinit, se pare, toate condițiile pentru a adera la Schengen, iar factorul politic totuși se face simțit și aceasta ar putea să se întâmple și în cazul Republicii Moldova, Titus Corlățean a declarat:
„Întotdeauna există un factor politic, în orice decizie este luată cu privire la orice temă în relațiile internaționale. Nu întâmplător, v-am menționat faptul că România co-prezidează grupul de prieteni ai Uniunii Europene. Și faptul că s-a intrat, în urmă cu mai puțin de un an de zile, în faza a doua și finală a planului de măsuri privind libera circulație, s-a datorat grupului de prieteni ai Republicii Moldova. Și acest lucru s-a făcut cum? Pin factor politic, pe lângă eforturile tehnice de reformă pe care guvernul le-a făcut aici, la Chișinău. Întotdeauna există o îmbinare între tehnic și politic și aceasta este viața internațională.”
De la 1 ianuarie 2014, Grecia va prelua președinția Uniunii Europene. Titus Corlățean a anunțat astăzi că, în cadrul întrevederii pe care a avut-o recent cu omologul său elen, a fost asigurat că autoritățile de la Atena vor include printre prioritățile lor rezolvarea problemei vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova, în primul semestru al anului viitor.”
