În Republica Moldova practic nu există condiții pentru o informare corectă și pluralistă. Autoritățile, în loc să îmbunătățească lucrurile, ca să apară mai multe instituții media puternice, cară să răspundă rolului esențial al presei, au înrăutățit aceste condiții. Este nevoie ca presa să fie mult mai independentă financiar decât acum, pentru o democrație eficientă, pentru capacitatea societății de a fi informată, de a alege și a face alegeri corecte. Concluzia se regăsește într-un studiu al Asociației pentru Politică Externă (APE): „Starea presei și între independență editorială și dependență financiară”, prezentat la o conferință de presă la IPN.
Jurnalista Liliana Barbăroșie, autoare a studiului, s-a referit la o decizie a Parlamentului din 2013, prin care unei persoane i s-au permis să dețină licențe pentru mai multe frecvențe. Din lipsă de bani, sursele media existente au gravitat către oameni de afaceri cu interese netransparente politice și economice care, prin mass-media pe care o finanțează, își propun să-și crească propria influență și credibilitate în societate. Liliana Barbăroșie spune că această monopolizare este foarte periculoasă deoarece atunci când toate instituțiile media vorbesc în aceeași voce, la un moment dat s-ar putea ca populația să creadă că așa este cum relatează aceste posturi de televiziune.
O altă problemă evidențiată este și dezechilibrul în favoarea surselor media rusești. Odată cu criza din Ucraina, această problemă a devenit mai evidentă ca niciodată în Republica Moldova. Pericolul nu ar fi atât în prezența acestor surse media, cât în dezechilibrul fragrant în favoarea lor. Periculoasă este mai ales percepția că marea majoritate a cetățenilor își creează viziunile asupra evenimentelor din țară și din lume anume în baza acestor surse media. Prin intermediul acestor posturi, sunt transmise mesaje de instigare la ură interetnică și separatism în favoarea Rusiei, propagandă anti-europeană. Chișinăul nu are niciun mecanism de protecție și contracarare a acestor mesaje instigatoare, lucru care este extrem de periculos în condițiile în care Republica Moldova este un stat multietnic și cu multiple potențiale focare de separatism.
În acest context, autoarele studiului, Liliana Barbăroșie și Lina Grâu, recomandă deconspirarea patronilor de media. De asemenea, sugerează lansarea unor dezbateri publice pe marginea amendamentului la Codul Audiovizualului care obligă posturile să-și declare patronii.
