Chiar dacă suntem în sărbători, astăzi ne vom ocupa de căutatul… nodului în papură, cum ar veni, adică vom continua seria de bilanțuri pe care le practicăm în mod tradițional la finele anului. Or, un bilanț instructiv și relevant înseamnă, întâi de toate, să ne dumerim unde anume și de ce nu merg lucrurile așa cum își doresc cetățenii ori așa cum au promis cei care pretind că se pricep să le rânduiască mai bine, mai ales că nu o fac nici dezinteresat și nici pe cont propriu, ci recompensați din impozitele plătite de cetățeni și beneficiind de privilegiile pe care și le instituie cu zelul demn de o cauză mai bună… Cum nota cu ranchiună oarecum justificată un Andrei Popa din vremurile noastre, calitatea automobilelor folosite de înalții demnitari de stat este invers proporțională cu randamentul final al deciziilor adoptate de aceștia.
Deci, astăzi vă propun să ascultați bilanțul făcut de doi oameni care au fost prezenți mereu în programele noastre și sunt în măsură să tragă linia de total, înainte de a schimba calendarul. Despre anul care a trecut deja am stat mai întâi de vorbă cu comentatorul Europei Libere, Vitalie Ciobanu, cel care își publică în fiecare zi de miercuri note inspirate de evenimentele curente.
Vitalie Ciobanu: „Ne-am dori să intrăm în noul an, 2015, învățând lecțiile și trăgând concluziile cuvenite de pe urma unui parcurs destul de dificil în 2014, cu multe probleme, multe stânci subacvatice, cu numeroase pericole care au planat deasupra Republicii Moldova, deasupra democrației din Republica Moldova și a destinului său european. Am putea remarca și o serie de reușite incontestabile, dar și eșecurile, nu puține. Și ar fi bine să medităm asupra lor, ca să nu le repetăm. Îmi pare mie, reușita maximă este, vom fi cu toții de acord, semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană și, bineînțeles, eliminarea vizelor de călătorie pentru moldoveni în spațiul comunitar. Meritul este, indiscutabil, al clasei politice de la Chișinău, care a negociat, a depus eforturi pentru a corespunde unor standarde în ce privește legislația europeană în domeniu, ajustarea Moldovei la aceste criterii ale Bruxellesului. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că, în bună măsură, acest succes a fost determinat și de conjunctura geopolitică foarte dificilă, complicată în acest an și anume războiul Rusiei din Ucraina, anexarea Crimeii, amenințarea la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Ne amintim că mulți dintre noi ne-am pus întrebarea dramatică: oare vom reuși să evităm o invazie militară rusească via Transnistria?”
Europa Liberă: Sugerați cumva că într-o altă situație Republica Moldova nu ar fi „pupat” acordul și regimul de vize?
Vitalie Ciobanu: „Într-o anumită măsură ipoteza aceasta este corectă. Pentru că și acum, la sfârșit de an, după ce am lăsat în urmă scrutinul din 30 noiembrie, câștigat la limită, pe muchie de cuțit de forțele democratice pro-europene, aceleași care au guvernat în ultimii patru-cinci ani, vedem că acești politicieni pro-europeni n-au prea învățat lecția alegerilor din 30 noiembrie. Nu manifestă sensibilitate pentru balansul dramatic în care s-a aflat Republica Moldova în acea zi de 30 noiembrie, când priveam oripilați, mulți dintre noi, cum partida pro-estică, și vorbesc de socialiștii lui Dodon, partea radicală, virulentă, antieuropeană a scenei politice moldovenești, se plasa pe locul întâi, aduna cele mai multe sufragii. Și numai jocul fericit al procentelor în cele din urmă a făcut ca balanța, după o lungă vibrare, să se încline pentru un destin european.”
Europa Liberă: Dar europenii au spus, în repetate rânduri, că îndărătul deciziei privind scutirea moldovenilor de viză și Acordul de Asociere a avut o listă pe care s-au bifat, la sânge, niște măsuri drastice, care totuși s-au îndeplinit. De ce acolo s-a putut, mai ales la regimul de vize, și la lupta cu corupția, cu furăciunile nicidecum nu se poate?
​Vitalie Ciobanu: „Întrebarea este justificată. Eu presupun că în primul caz, în chestiunea eliminării vizelor, erau mai mult niște standarde tehnice de îndeplinit, anume paza și securizarea frontierei, chestiunea pașapoartelor, au fost introduse pașapoartele biometrice cu un grad înalt de siguranță și era, presupun, și un anumit context mai entuziast cumva, o stare de spirit mai benefică în raport cu Republica Moldova. Ne amintim bine de lungul șirag de vizite ale unor înalți oaspeți occidentali la Chișinău, care transmiteau semnale foarte clare de încurajare și de promisiuni ferme în ce privește eliminarea vizelor pentru Republica Moldova. În cealaltă chestiune pe care ați abordat-o, combaterea corupției, aici lucrurile se complică, întrucât guvernanții noștri, într-un fel, trebuie să-și taie craca de sub ei, așa consideră mulți. Pentru că scandalurile de corupție la care am asistat de-a lungul acestor patru ani de zile, războaiele care s-au purtat între diferiți membri ai coaliției, presa a dat în vileag foarte multe asemenea derapaje, ne dăm seama că e mult mai greu chiar să îndeplinești niște standarde cu privire la combaterea corupției.”
Europa Liberă: Rezultă că politicienii una spun și alta fumează, cică i-ar aparține lui Arghezi expresia aceasta plastică… Dar politicienii nu diferă prea mult de omul de rând, care una predică la biserică și altceva face acasă cu copilul, când îi dă cu vărguța peste mâini sau aruncă gunoiul alături de coș…
Vitalie Ciobanu: „Da, ați observat foarte bine. Pentru că moldovenii noștri, am văzut și cu ocazia ultimelor alegeri, am rămas uimit, presa a scris despre aceasta, că localități în care s-au cheltuit mulți bani europeni pentru reparații de drumuri, grădinițe, șosele, apeducte, oamenii au votat masiv pentru Uniunea Vamală, pentru forțele politice care promiteau paradisul putinist.”
Europa Liberă: Și mai nou, au doborât indicatoarele, aceasta e culmea barbariei, după mine.
Vitalie Ciobanu: „E uluitor. Efectiv mi-a fost rușine, pentru că eu trec pe acolo când plec spre baștina mea, la Florești, trec pe acest traseu și inima mea tresălta de fiecare dată de bucurie când vedeam că drumarii au mai înaintat cu câțiva kilometri construcția noului drum. Iar acum știrile acestea cu privire la gesturile de barbarie de la Căprești, Prodănești m-au oripilat. Mă întreb în ce lume trăim, chiar sunt atât de decerebrați unii concetățeni ai noștri încât să nu-și dea seama că a venit poporul american, e vorba de un grant plătit nu de președintele Obama, nu de secretarul de stat John Kerry, ci sunt banii contribuabililor americani. Și am văzut acolo panouri mari de-a lungul traseului Sărăteni-Soroca: „Reparația drumului asigurată din banii poporului american”, nu ai URSS-ului.”
Europa Liberă: Și nu sunt miliardarii cei care pun mână de la mână, sunt oameni simpli. Cunoaștem experiența de la Carolina de Nord, unde niște pensionari, care nu se lăfăie în bani, pun mână de la mână ca să aducă aici niște stomatologi, să aducă niște militari care să repare școlile.
Vitalie Ciobanu: „Sunt mulți voluntari care vin de peste ocean.”
Europa Liberă: La ruși există expresia aceasta, nu știu dacă avem un echivalent moldovenesc sau românesc: назло маме отморожу уши. Cam așa se întâmplă, ne facem nouă rău ca să ne răzbunăm pentru ce, de fapt?
Vitalie Ciobanu: „Nu știu. Pe proasta plasare geografică, că suntem situați, vezi Doamne, în calea tuturor răutăților. O fi având dreptate cronicarul, dar cred că relele acestea ni le mai cășunăm și cu propria mână. Până nu vom cultiva totuși o mentalitate de cetățeni, de oameni responsabili care să înțeleagă că felul în care arată localitatea lor, familiile lor, bunăstarea de care dispun sau nu dispun depinde în mare măsură de ei, de activismul lor, de dorința lor de a se implica și a schimba situația din țară și începând cu propria localitate. Așteptând mereu doar ca guvernanții să coboare și să ne aducă binele pe care ni-l dorim, așteptarea va dura foarte mult. Și cum spuneam mai devreme în dialogul nostru, îi vedem pe bravii noștri conducători pro-europeni revalidați la scrutinul din 30 noiembrie că nu se grăbesc nici măcar să închege coaliția promisă și cabinetul de miniștri dorit, că iată și europenii, partenerii, prietenii noștri din Occident sunt mirați, nedumeriți și indignați că durează atât de mult. Ce să mai discuți atâta, când e foarte clar: caută oamenii potriviți pentru fotoliile importante… Avem nevoie de o infuzie de creiere, de valoare, întrucât criza aceasta de competență și de valoare este devastatoare în Republica Moldova.”
Europa Liberă: A propos, de acest aspect, tinerii de astăzi au devenit mai disponibili și mai motivați să se implice, să pună umărul, astfel încât să dezlocuiască oamenii care au încremenit în rele?
Vitalie Ciobanu: „Sunt tineri și tineri. Parte dintre ei chiar reprezintă crema intelectualității și a societății civile, oameni care au făcut studii bune în țările civilizate.”
Europa Liberă: Dar vorbind anume despre 2014, ați observat dumneavoastră, care semnați săptămână de săptămână comentariile politice și sunteți un observator foarte atent, există o masă critică de tineri care pot veni să facă un guvern, o guvernare?
Vitalie Ciobanu: „Încă nu, din păcate. Aici ar trebui să privim realist lucrurile, pentru că sloganul „să schimbăm guvernanții sau generațiile acestea prăfuite, învechite în rele cu oameni neprihăniți, pregătiți și foarte competitivi” nu s-a prea confirmat. Eu cred că oameni de valoare am putea găsi în toate promoțiile, la toate etajele de vârstă și sociale, numai ei trebuie stimulați, trebuie încurajați să apară, să se manifeste. De aceasta e important ca cineva să dea tonul.
Vorbeam mai devreme de lupta împotriva corupției, ne învârtim în acest cerc vicios: cei care trebuie să aplice reforma, de fapt, sunt primii afectați de o eventuală serie de arestări în genul DNA-ului din România, care s-ar putea declanșa ca urmare a acestei reforme. Atâta timp cât cineva nu va face un pas înainte, nu va spune, din interiorul sistemului, vreau să zic, oameni care cunosc bine stările de lucruri de acolo, care au un dram de conștiință, care ar primi și încurajări din partea partenerilor occidentali, din partea cel puțin a unei zone de pe scena politică să lupte, să se manifeste, să vorbească deschis despre problemele din sistemul judecătoresc, lucrurile nu se vor schimba. Adică, nu că aș avansa ideea oarecum romantică a unui comisar Corrado Cattani, care să înceapă de unul singur lupta împotriva balaurului, ci fără a dramatiza atât de mult și a încondeia în culori lirice, cred că asemenea buni profesioniști se găsesc, oameni și mai tineri, și de vârstă mijlocie, și încărunțiți la masa de lucru.”
Europa Liberă: Președintele Saakașvili a dovedit că se poate, dintr-o lovitură, decapita balaurul despre care vorbiți și a dat rezultate recunoscute de toată lumea, poliția a sărit în topul încrederii. Deci, s-ar putea, dacă există voință politică. Înțeleg că în Republica Moldova încă nu e cazul, întreg spectrul de organe de forță de executare a justiției nu s-a reabilitat întru totul după criticile pe care le-a suportat pe parcursul mai multor ani, critici justificate. Unde este un domeniu în care credeți că cel puțin s-a virusat, a intrat picătura de drojdie sau de cerneală în paharul cu apă, astfel încât să se vadă o schimbare de mediu? Există în 2014 un exemplu care v-ar da speranțe?
Vitalie Ciobanu: „Nu am speranțe prea mari, nu propovăduiesc nici căderea într-un scepticism feroce și în ipohondrie, dar deocamdată nu se văd aceste semne. Ce s-a încercat până acuma? Au fost triplate salariile judecătorilor. S-a spus că oamenii trebuie stimulați, că așa este în Europa…”
Europa Liberă: Aceasta după ce și-au făcut plinul, a propos.
​Vitalie Ciobanu: „Da, exact. Înainte de a pleca la pensie primesc, bieții de ei, niște salarii sociale, niște bonusuri la care să tot visezi. Și aici s-a cam oprit reforma. Vă aduceți aminte cât de mult au durat discuțiile cu privire la setul de sancțiuni pe care ar trebui să-l suporte judecătorii corupți, clasa politică nu se putea înțelege, magistrații opuneau o rezistență acerbă, președintele Timofti a avut și el ezitări psihanalizabile, ca fiind un om din această tagmă, chiar dacă animat de bune intenții, dar, evident, înțelegând bine ce-i așteaptă pe foștii săi colegi din domeniu. Probabil, soluția ar fi undeva la mijloc, într-un punct de întretăiere între presiunile partenerilor occidentali, care să spună: „Gata, fraților, povestea de succes s-a cam dezumflat. De acum încolo nu vrem vorbe, ci fapte. Demonstrați că chiar luptați cu acest cancer al corupției”. Și de cealaltă parte ar trebui să vină totuși o anumită voință și a celor care guvernează, și a magistraților cinstiți.”
Europa Liberă: Adică fermitatea lui Saakașvili?
Vitalie Ciobanu: „Da, așa este. E nevoie de un neamț, aș zice.”
Europa Liberă: A propos, de Iohannis, da?
Vitalie Ciobanu: „A propos, de Iohannis. Ar fi bine să reflecteze și basarabenii la scrutinul din 16 noiembrie din România. De altfel, mulți concetățeni ai noștri cu pașaport românesc au și participant entuziast la alegerea noului președinte român și, așa cum știm, majoritatea au votat pentru Klaus Iohannis. Din discuțiile mele private cu diverși concetățeni ai noștri, toți mi-au spus: „Ah, ce bine dacă am avea și noi un neamț aici președinte sau primi-ministru. Sau, în orice caz, un om care să ia decizii și să fie și gospodar, și hotărât, și să aibă voință, putere de caracter, și capacitate de a duce lucrurile până la capăt. Să vorbească mai puțin și să facă mai mult”. Iată mitul acesta al neamțului salvator pe care România modernă s-a cam construit, ca urmare a unei dinastii germane, ne-ar trebui. Uitați-vă și la buna imagine pe care o are Germania în Republica Moldova, cancelarul Angela Merkel.”
Europa Liberă: Există o parte a populației care vede colacul salvator în altă parte și mitul Putin, mâna Moscovei care ar face aici ordine și ar stăvili degringolada furăciunilor și a sărăciei etc., etc. Ce răspuns aveți pentru oamenii aceștia, care se uită spre lucoarea pe care o văd acolo?
Vitalie Ciobanu: „Răspunsul meu e previzibil. Și una din nedumeririle și dezamăgirile mele rezidă în faptul că mulți concetățeni ai noștri într-adevăr îl consideră pe Putin un politician profetic, salvator și nu înțeleg nimic din ce se întâmplă la Est de noi și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, regimul de mână forte, strivirea libertăților democratice în Federația Rusă de către regimul Putin. Aceasta demonstrează că e o mare confuzie în capul moldovenilor. Ei și-a dori ordine, și-ar dori să nu mai vadă atâta corupție și hoție în țara lor, dar nu prea înțeleg cum se poate face lucrul acesta. Și nu-și dau seama că o justiție cu adevărat independentă nu poate fi instituită în Republica Moldova decât adoptând modelul de civilizație occidental, legi europene, rigoare, exigențe de tip european. Deci, doar într-un stat de drept se pot realiza aceste deziderate.”
Europa Liberă: Paradoxul este că oamenii care vin mandatați de Putin să îl reprezinte aici, în Republica Moldova, promit sus și tare că vor curma corupția, dar, de fapt, în Rusia vedem că oamenii din anturajul lui Putin, bine mersi, își fac palate, își fac averi. Este un fapt cunoscut. Navalnîi și-a făcut rechizitoriu pe aceste fapte, după care a și fost condamnat pentru îndrăzneala de care a dat dovadă. Deci, oamenii care vin cu modelul răsăritean nu se uită în spate.
Vitalie Ciobanu: „Da. Eu cred că oamenii aceștia, sigur fiind și bine plătiți, sponsorizați de Moscova, misiunea lor este să filtreze realitățile rusești, să ne servească aici, în Republica Moldova, o imagine atractivă, edulcorată a Rusiei de astăzi. Ori ce fac ei? Ei militează pentru înlocuirea oligarhiei locale cu mafia rusă. Că aceasta înseamnă, în cele din urmă, aderarea Moldovei la Uniune Vamală.”
Europa Liberă: Dar și în Uniunea Europeană pe parcursul anului 2014 am auzit scandaluri de corupție, am auzit despre mișmașuri care s-au făcut de guvernanți. Acestea cum trebuie privite?
Vitalie Ciobanu: „Să vedem care a fost soarta politicienilor europeni acuzați de corupție. Toți, dar absolut toți și-au dat demisia, s-au pus la dispoziția justiției sau au fost obligați să o facă. Unii, care au comis, bunăoară, niște plagiate, ne
amintim de fostul președinte al Germaniei sau președintele demisionar al Ungariei, s-au pus la dispoziția justiției. Cu alte cuvinte, corupția sigur că este un rău generalizat și reflectă într-un fel slăbiciunea naturii umane, dar într-un stat de drept, unde avem și o presă independentă, foarte puternică, unde există o societate civilă dezvoltată, un climat în care acești infractori, să zicem, dovediți sau doar potențiali, nu-și pot găsi liniștea și confortul, acolo lucrurile funcționează. Și este clar, Uniunea Europeană, Statele Unite nu sunt o lume perfectă, dar e o lume perfectibilă, o lume în care libertatea individului este garantată și în care guvernanții sunt responsabili față de cei care îi aleg. Aceasta ar trebui făcut și în Republica Moldova: să construim o societate a responsabilității reciproce. Nu se poate o viață mai bună, dacă nu pui umărul și tu, ca cetățean sau ca ministru, în egală măsură la schimbarea lucrurilor.”
*
Iată și opiniile omului de afaceri și fost premier al R. Moldova Ion Sturza.
Europa Liberă: Domnule Sturza, dacă ar fi să vă referiți la anul care s-a călătorit, s-a epuizat, ce adjective credeți că i s-ar potrivit mai bine? Cum l-ați descrie în câteva epitete?
Ion Sturza: „În câteva este foarte complicat, pentru că a fost una cred că dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare a Republicii Moldova. Pe de o parte, am avut evenimentele legate de Ucraina, care au avut impact asupra noastră, evenimentele legate de integrarea europeană, un pas foarte important și sesizat de către populație, cum ar fi liberalizarea regimului de vize, am început implementarea Acordului de Asociere. Multe lucruri s-au întâmplat în acest an, cu conotații pozitive, este greu astăzi, la acest moment, să înțelegem importanța lor istorică pentru țară. Și în același timp au avut loc și lucruri mai puțin plăcute, dar până la urmă traiectoria rămâne destul de clară.”
Europa Liberă: Domnule Sturza, unii spun că în vremea de astăzi a conduce un stat, chiar și minuscul, cum este Republica Moldova, e o meserie mult prea complicată.
Ion Sturza: „Chiar dacă nu vorbim despre un stat, vorbim doar de o companie care are câțiva angajați, este o sarcină destul de complicată. În afară de cifre, în afară de activitate birocratică, ai de a face cu oamenii. Este foarte complicat, atunci când gestionezi oamenii, mai ales când vorbim totuși de o țară. Calificarea de management e necesară, cunoștințe elementare economice, cunoștințe în domeniul legislației, dar și niște calități umane, bun simț, patriotism, respect față de populație, față de oameni. Aceasta este foarte important.”
Europa Liberă: Partidele pregătesc asemenea oameni? Este școala de partid o forjerie de cadre?
Ion Sturza: „Nu cred că este. Pentru că ei nici nu ajung să gândească strategic, activează mai mult tactic, de la alegeri la alegeri, de la o criză la alta. Din păcate nu putem spune, cel puțin ultimii ani, că partidele au avut posibilitatea sau răgazul să se concentreze pe construcția de partid clasică, inclusiv să se gândească la o rezervă de cadre.”
Europa Liberă: Dar există Academia care pregătește cadre de administrare.
​Ion Sturza: „Da. Noi aici totuși trebuie să facem o diferențiere între funcțiile politice și care au specificul lor, funcțiile de miniștri, de activiști de partid, funcțiile din Parlament și și cele de funcționari de stat. Sunt de acord cu dumneavoastră că funcționarii de stat, calificarea lor lasă mult de dorit din simplul motiv că ei sunt foarte influențați de schimbările politice. Ei ar trebui să aibă grijă de țară și să rămână permanent în funcție și unicul criteriu de apreciere a lor să fie profesionalismul.”
Europa Liberă: Domnule Sturza, haideți să facem o ceată de urători imaginară. Cu cine ați merge la urat, la semănat? Nu neapărat din Chișinău, nu neapărat din Republica Moldova.
Ion Sturza: „Marea revelație a anului care se scurge este că am descoperit foarte mulți tineri de calitate din Republica Moldova și în interiorul țării, și în afara țării. Nu aș fi vrut să fac acum public o listă, o fac pentru mine, vreau să o lansez în lunile următoare, sunt speranțele Republicii Moldova. Cu ei aș merge nu numai la urat, aș merge și la orice provocare de orice gen.”
Europa Liberă: Dar vă simțiți suficient de tânăr ca să faceți echipă cu ei?
Ion Sturza: „Nu e importantă vârsta biologică. E important cum te simți. Cred că nu e un secret, chiar aici, la oficiul central al companiei mele, am peste 200 de tineri până în 30 de ani care fac lucruri formidabile, care ne aduc foarte multă energie și de la care eu mă inspir foarte mult în ceea ce fac zi de zi. Deci, o combinație între o experiența ca a mea, de 30 și ceva de ani, cu cea a entuziasmului tânăr este o rețetă de succes.”
Europa Liberă: Este un Silicon Valley românesc?
​Ion Sturza: „Nu aș folosi așa terminologie tare, dar sunt lucruri inspirate din Silicon Valley, pe care, după cum am spus nu o dată, de câteva ori le-am trecut deal-vale, Est-Vest, la pas.”
Europa Liberă: Întrebarea tranșantă: vă implicați mai mult în politică decât v-ați implicat până acum, în anul care vine?
Ion Sturza: „În politică, nu. În activitatea societății civile, da.”
Europa Liberă: Deci, vă așteptăm pe post de Moș Crăciun.
Ion Sturza: „Moș Crăciun este din domeniul basmului, eu voi veni în realitate.”
*
Și pe final vocea străzii, opinii adunate de stagiara Europei Libere Corina Morozan despre anul care a trecut.
-„A fost un an trist, din cauza tragediei din Ucraina. Acasă, în Moldova, a fost un an al schimbărilor, avem o nouă guvernare. Eu mă bucur că avem aici oameni deștepți, tineri talentați care nu au lăsat țara de izbeliște.”
-„2014 și ceva istoric pentru Moldova, ne debarasăm de Rusia, unde e haos, anarhie, dictatură și războaie.”
-„Eu l-aș compara cu o portocală, de obicei coaja portocalei nu este netedă și nu este perfectă, dar dacă ajungi la miez, e dulce și suculent.”
-„Eu am fost foarte dezamăgită de aleșii noștri, de comportamentul lor. Mi se dă așa o senzație că lor nu le pasă ce se face uite aici, în stradă. Și aceasta e foarte rău.”
-„Eu cred că a fost un an productiv. Din punct de vedere economic, cineva mult a câștigat, alții foarte mult au pierdut. În prezent poporul mult pierde, foarte mult pierde poporul. Din cauza că salariile le plătește bugetul, dacă se compensează din dolari, practic, ei cum plăteau 100 de dolari, așa și plătesc 100 de dolari, măcar că le transformă în mii de lei. Poporul a pierdut și statul a câștigat.”
-„Probabil că a fost un an de perspectivă, un an care a însemnat foarte multe schimbări radicale, dar care urmează a avea un viitor. Pentru ca să faci ceva diferit, trebuie să mergi spre schimbări neobișnuite și la nivel personal în carieră, în relații, în familie, și la nivel de țară.”
-„Socot că un an benefic a fost, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, eliberarea de vize. Eu cred că pozitiv, pozitiv. Negativ că se păstrează încă pe viitor oligarhii la putere, dar eu cred, cu ajutorul Uniunii Europene, îi vom da jos, justiția va funcționa.”
-„Cea mai mare emoție pe care am simțit-o în plan social a fost stresul pentru că mă așteptam la rezultatele alegerilor. Și aceasta probabil că a fost pentru toți cetățenii ceva diferit și neobișnuit și uneori, să zicem așa, comic, pentru că niciodată nu m-am așteptat la anume așa rezultate. Tocmai de aceasta a fost stresant.”
-„2014 a fost un an sângeros care din start a pășit cu stângul, aici mă refer la evenimentele din Ucraina. Mulți dintre noi au prieteni, rude sau cel puțin cunoștințe care locuiesc acolo. Am și eu oameni dragi care deja au pierdut pe cineva în acest război. E dureros și faptul că oamenii care s-au adunat, care știau unde merg și ce își doresc, pentru ce sunt gata să lupte, astăzi, sunt debusolați și deziluzionați. Noua guvernare, practic, nu a schimbat absolut nimic. Toate așteptările lor au rămas plutind în aer.”
-„Acum 2014 ne creează senzația de nedumerire și mare confuzie pentru că simt că suntem la răscruce.”
-„Anul 2014 l-aș compara cu o muzică indiană din filmele Bollywood.”
