Igor Boțan: „Dacă aș încerca să fac o caracteristică a anului 2014, mi-aș aminti de Dorin Tudoran, care a caracterizat revoluția română de acum 25 de ani, spunând că românii au ieșit din casă indignați, au intrat în piață revoluționari, iar apoi au intrat în istorie drept fraieri. Același lucru s-a întâmplat în 2014 cu cetățenii Republicii Moldova. Au intrat în campania electorală indignați, au mers la urnele de vot înfricoșați și au ieșit din campania electorală fraieri… Ceea ce s-a întâmplat după terminarea alegerilor nu poate fi calificat decât o tragere pe sfoară de către politicienii care au primit suportul cetățenilor într-o situație foarte-foarte specifică.”
Europa Liberă: De ce nu a avut curajul electoratul să dea votul unei forțe de alternativă: a treia, a șaptea, a nu știu câta?
Igor Boțan: „Pentru că fiind indignați, au fost și înfricoșați că se poate întâmpla în Republica Moldova exact ceea ce s-a întâmplat în estul Ucrainei, adică o așa-zisă „primăvară rusească”, cu implicarea Federației Ruse.”
Europa Liberă: Dar era sau nu la buza prăpastiei Republica Moldova, așa cum încearcă să ne convingă și SIS-ul, și organele de drept care îi cercetează pe membrii Antifa?
Igor Boțan: „Cu certitudine, da, atunci când Putin a lansat proiectul Novorosia. Deja în vară lucrurile au intrat într-o altă albie și cred că Federația Rusia nu mai are nici forța militară, dar nici suportul economic al acestei țări pentru a continua acest proiect.”
Europa Liberă: Deputatul Petrenco spune că este un bluf, că nu exista niciun pericol.
Igor Boțan: „Deputatul Petrenco trebuie să-și amintească de acțiunea pe care a organizat-o în preajma Ambasadei Ucrainei și trebuie să-și amintească de apelul fostului său președinte de partid, domnul Voronin, să nu se implice în probleme și evenimente al căror sens nu le înțelege până la urmă. Cred că pericolul a existat până în luna mai-iunie.”
Europa Liberă: Să rămânem în zona relațiilor internaționale. Cum au evoluat aceste relații pe direcția răsăriteană, dar și pe direcția vestică?
Igor Boțan: „Cel mai important eveniment al anului 2014, semnarea și ratificarea Acordului de Asociere, cred că este cel mai amplu document pe care l-a semnat Republica Moldova în calitate de subiect al dreptului internațional. Acest Acord de Asociere are în textul său, practic, schemele de reformare a Republicii Moldova pe toate domeniile pe care și le poate imagina un cetățean. Nu există domeniu al vieții publice care să nu fie reflectat în Acordul de Asociere și cu recomandările pe care Republica Moldova le are din partea Comisiei Europene, din partea Uniunii Europene pentru a le aduce la standardele Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Dar cetățeanul vrea halva, vrea efecte imediate.
Igor Boțan: „Este normal ca cetățeanul să vrea efecte imediate. De aceea, cetățeanul trebuie să se învețe să exercite presiuni de o manieră legală asupra autorităților, pentru ca ceea ce își dorește să poată fi implementat cât mai curând posibil. Și nu doar cetățenii vor halva, dar și partidele politice le promit halva. De exemplu, unul dintre partidele care negociază formarea unei noi alianțe a promis implementarea prevederilor Acordului de Asociere în doar trei ani, deși Acordul de Asociere prevede șapte până la opt, chiar până la zece ani implementarea acestui acord.”
Europa Liberă: În concluzie, cetățeanul trebuie să ceară de la politicieni îndeplinirea clauzelor și nu să blameze acest acord, care nu are nicio vină?
Igor Boțan: „Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că halva nu va fi, va fi muncă foarte grea. Și singura cerere față de autorități trebuie să fie următoarea: autoritățile trebuie să fie dedicate, oneste, să nu fure, să nu se dedea actelor de corupție. Și atunci perioada grea o vom trece împreună, autoritățile cu cetățenii. Iar dedicația și munca asiduă pentru implementarea prevederilor trebuie să fie lumina călăuzitoare pentru cetățenii noștri și Republica Moldova.”
Europa Liberă: A propos de furat, din Răsărit ori de câte ori au fost adresate invitații pentru aderarea la Uniunea Vamală, după care Uniunea Euroasiatică, niciodată nu s-a pus problema corupției. De ce partenerii răsăriteni sunt, să zicem așa, mai indulgenți cu factorii decizionali care se mai ling pe degete?
Igor Boțan: „Este o metodă, o manieră de camuflare a ceea ce ei numesc neimplicarea în drepturile interne ale țărilor.”
Europa Liberă: Deci, ei consideră că acesta e un subiect intern?
Igor Boțan: „Absolut, lucru pe care l-au subliniat cu diferite ocazii. Chiar și drepturile omului, problema drepturilor omului, este o problemă internă.”
Europa Liberă: Nu cumva pentru că au și ei probleme de genul acesta cu Navalnîi?
Igor Boțan: „Exact acest lucru vroiam să-l menționez. Aici, în Republica Moldova, avem acum probleme legate de modul în care s-a desfășurat campania electorală și vedem semnalele care vin de la Moscova, nemulțumirile. Pe când noi, cei din Republica Moldova, am putea să-i aducem Federației Ruse o listă de nemulțumiri, modul cum a fost scos din campania electorală, de exemplu, Aleksandr Ruțkoi în 2003, pentru simplul motiv că nu a indicat în declarație faptul că era un fel de prorector la o universitate nu se știe care din Moscova. Deci, a fost un subiect pentru a-l exclude din campania electorală.”
Europa Liberă: Privit anul în totalitate, cum au evoluat relațiile cu Federația Rusă?
Igor Boțan: „Relațiile noastre cu Federația Rusă au evoluat deopotrivă dramatic și comic. Comic pentru că Federația Rusă invocă încălcarea dreptului internațional, a regulilor OMC atunci când i s-au impus sancțiuni, uitând că exact Federația Rusă cu un an înainte a introdus Republicii Moldova și Ucrainei sancțiuni pentru faptul că intenționau doar să semneze Acordul de Asociere. Federația Rusă a fost cea care a tratat de o manieră discriminatorie partenerii din cadrul CSI.”
Europa Liberă: Republica Moldova a obținut o relație mai bună, mai proastă, mai echilibrată? Ați putea spune în câteva cuvinte ce s-a întâmplat pe parcursul anului?
Igor Boțan: „Eu cred că relațiile cu Federația Rusă au devenit mai complicate, pentru că la embargourile pe care le-am avut în 2013 s-au adăugat acum și probleme legate de migranții moldoveni, dar există și nuanțe legate de problema transnistreană. Federația Rusă trebuie să se conformeze, într-un fel, noilor realități, că nu mai poate să-și schimbe militarii în regiunea transnistreană fără acordul corelat al Republicii Moldova și al Transnistriei.
Liderii din Transnistria care sunt, de fapt, la cheremul Moscovei nu se pot deplasa decât după ce au acceptul Kievului și al Chișinăului. Deci, relațiile intră într-o albie foarte-foarte specifică. Mă tem că Republica Moldova încă nu are elaborate toate schemele de comportament. Părerea mea este că Republica Moldova, Chișinăul trebuie să tindă spre conservarea acestui conflict pentru o perioadă până când se clarifică noua arhitectură de securitate în regiune.”
Europa Liberă: După scrutinul din 2014, Republica Moldova a devenit cumva mai divizată sau s-a păstrat starea de fapt, divizare pe care o constatau sondajele de opinie?
Igor Boțan: „După alegerile din 2014 Republica Moldova, de fapt, a rămas previzibilă, cu aceeași clasă politică la guvernare, cu aceiași actori, cu aceleași partide. Singura deosebire este că aceiași actori politici vor trebui să facă un extraefort pentru a implementa Acordul de Asociere.”
Europa Liberă: Și care e atunci luminița în capătul tunelului sau perna de oxigen care ar putea să determine autoritățile, populația să facă acest efort?
Igor Boțan: „Există speranța că Acordul de Asociere, fiind obligatoriu, va forța Comisia Europeană, pe de o parte, și cetățenii Republicii Moldova, pe de altă parte, să ia guvernarea în clește, noi, cetățenii, în baza Constituției țării noastre, iar Comisia Europeană în baza Acordului de Asociere. A propos, valorile care stau la baza Constituției Republicii Moldova și a Acordului de Asociere sunt aceleași, iar luarea în clește, exercitarea unei presiuni asupra guvernării din Republica Moldova pentru implementarea adecvată și rapidă a Acordului de Asociere este luminița care licărește la capătul tunelului. Dacă nu facem acest efort în următorii patru-șapte, poate, opt ani de zile, două cicluri electorale, mă tem că Republica Moldova nu are șanse.”
