Reprezentanți ai Guvernului și ai societății civile au prezentat la 15 decembrie 2014 recomandări privind Integrarea Europeană. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței de închidere a celei de-a patra ediții a Proiectului Convenția Națională pentru Integrarea Europeană”. Tema acestei întruniri a fost „Vectorul European al Republicii Moldova: provocări și perspective după alegerile parlamentare din 30 noiembrie”.
La începutul Conferinței, Liubomir Chiriac, Director IDIS ”Viitorul” a trecut în revistă principalele realizări obținute în cadrul Convenției. „Grupul de lucru pe vize, frontieră și Transnistria au pus în dezbatere subiecte ce țin de procesul de obținere a regimului liberalizat de vize, dar și de forma instituțională a Centrului Național Anticorupție. Grupul de lucru pe agricultură a supus discuțiilor procesul de atragere a fondurilor pentru agricultură și problemele cu care se confruntă fermierii în urma impunerii sancțiunilor de către Rusia. Un subiect aparte la constituit modul în care agricultura moldovenească se va adapta la noile cerințe ale zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător. Totodată, Convenția a elaborat recomandări pentru Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, ce ține de acordarea subvențiilor agricultorilor”, a declarat directorul executiv IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, în cadrul conferinței.
Expertul a mai menționat că grupul de lucru pe dezvoltare regională a supus discuției subiecte precum dezvoltarea Parcurilor Industriale. „Prin intermediul Convenției s-a reușit consolidarea poziției unei părți importante a societății civile în raport cu necesitatea accelerării implementării reformelor în agricultură, antreprenoriat, domeniul energetic, concurenței și serviciilor dezvoltării regionale. Experiența Slovaciei ne demonstrează că stă în puterea noastră reușita acestor reforme. Prin intermediul Convenției s-a reușit apropierea viziunilor și opiniilor experților din sectorul asociativ cu cei ai reprezentanților guvernamentali vizavi de subiectele discutate”, a conchis Chiriac.
La rândul său, ambasadorul Slovaciei în RM, Robert Kirnag a specificat că această Convenție este foarte importantă pentru țara noastră, dar a venit și cu câteva recomandări în urma cărora Slovacia a atins mai repede obiectivele propuse pentru integrarea în UE. „În pofida formării noului Guvern reformele vor continua să fie implementate. Este foarte mult lucru care trebuie de îndeplinit. Noul Guvern va trebui să abordeze cât mai rapid posibilele reforme, iar pentru asta au nevoie de multă determinare. Pentru că asta se vrea-oameni fericiți într-o țară securizată, stabilă și dezvoltată. Slovacia va fi alături și va da o mână de ajutor oricând, mai ales să împărtășim experiența”, a declarat Kirnag.
„Sper că aceste alegeri au fost ultimele când cetățenii au fost invitați să se expună asupra opțiunilor geopolitice că suntem cu estul sau cu vestul. Parcursul Moldovei e cel european și punctum. Comparativ cu anul trecut lucrurile se schimbă. Prioritățile sunt continuarea integrării europene. Avem un plan de acțiuni detaliat pentru implementarea obiectivelor trasate odată cu semnarea acordului. De aceea în următorii ani principala agendă de lucru este agenda de asociere cu UE”, a opinat vice ministrul MAE, Iulian Groza. Totodată, oficialul a menționat că în următorii trei ani se va depune o cerere de aderare în UE, chiar dacă mai este mult de lucru. „Acesta nu este un moft, deoarece momentul depunerii cererii de aderare nu înseamnă că UE va începe imediat și negocierile, dar pentru asta trebuie să știm exact de ce este nevoie pentru eligibilitate. Un obiectiv prioritar este finalitatea reformei justiției. Avem nevoie de puțină structurare și efort ca până în 2016 să avem rezultate vizibile. Un alt obiectiv este și prezența RM în parteneriatul estic, adică cu Georgia și Ucraina. Trebuie să revizuim politica de vecinătate”, a explicat Groza.
Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE la Chișinău, speră că noul Guvern va continua reformele pe toate segmentele populației și va soluționa conflictul transnistrean. Ambasadorul European consideră că în Republica Moldova ”trebuie să se joace potrivit regulilor și nu cu regulile”, fiind necesare întreprinderea de acțiuni în trei domenii majore: 1) responsabilizarea guvernării prin supunerea unui control mult mai riguros a marilor businessmani (”vor alege ei propria țară sau se vor alege pe ei înșiși”); 2) integrarea cît mai largă prin antrenarea în dialog a tuturor minorităților și anularea efectelor polarizării multiple și 3) punerea în prim plan a conflictului Transnistrean.
Arcadie Barbăroșie, director executiv la Institutul pentru Politici Publice, consideră că noul Guvern va trebui să-și onoreze promisiunile care sunt niște restanțe încă din 2010. Corupția deteriorează mediul antreprenorial și lovește în afacerile mici și mijlocii. Businessul mare reușește să se mențină pentru că controlează politica. Fiscul, vama nu face decât să paraziteze pe spatele micului antreprenoriat. Așteptăm de la reforma justiției cazuri duse până la capăt. Sunt și cazuri mai puțin cunoscute: tăierea masivă a stejarilor din locuri permisibile, legea despre navigația pe râul Nistru, care a trecut în Parlament doar pentru a exploata nemilos nisipul și prundișul, care se fură de fapt. La fel, avem legi bune, dar nefuncționabile. Organizarea administrativ teritorială trebuie schimbată. Nu putem continua cu raioanele acestea pitice și impotente din punct de vedere economic. Legea tutunului trebuie adoptată și care a fost ignorată din motive știute. Motorul noului Guvern trebuie să se pornească din loc, nu mai este timp pentru a încălzi pornirea lui. Nici nu mai putem acorda credit de încredere pentru 100 sau 200 de zile de lucru viitorului Guvern. Trebuie de criticat dur și de scuturat mai bine noua guvernare.
Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), susține că după alegeri, cu siguranță, vor fi probleme la constituirea alianței și deja s-a văzut că se exercită presiuni din partea grupurile societății civile și acestea vor crește. „Părerea mea e că guvernarea trebuie luată în clește de către Comisia Europeană, pe de o parte, și de către societatea moldovenească, pe de altă parte, pentru a-i elimina din guvernare pe cei care folosesc de ea ca și rentă politică, rentă administrativă, din care pur și simplu se îmbogățesc prin scheme corupționale”, a declarat Igor Boțan. Analistul a mai spus că avem elite politice foarte specifice, care au interesul de a se îmbogăți și aici este locul unde se câștigă bani. „Eu nu vreau să zic că ei nu au sentimente patriotice, probabil le au, dar sentimentele lor patriotice sunt derivate din interesul de a se îmbogăți”, a notat Igor Boțan.
Anatol Țăranu, director al Institutului de Analiză și Consultanță Politică „Politicon”, a remarcat că până la alegeri a existat o alianță pro-europeană cu 54 de mandate, iar acum va fi o alianță pro-europeană cu 55 de mandate. „La acest capitol nicio schimbare. Această victorie a fost pentru pro-europeni, a fost una chinuită, știm cum a fost obținută, dar în politică contează rezultatul și rezultatul este cela pe care îl avem”, a menționat Anatolie Țăranu.
Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev, a subliniat importanța unei dozări corecte între rapiditatea cu care se desfășoară reformele și stabilitatea politică din țară. În opinia expertului, menținerea stabilității este crucială și în acest sens ar fi indicată crearea unei coaliții cît mai largi, fiind preluat în acest sens modelul Ucrainei.
Lilia Snegureac, Secretar al Platformei ”Pentru Europa” a evidențiat problemele societății civile care fac ca activitățile acestor organizații să nu fie suficient de eficiente. Printre ele au fost menționate lipsa capacității de lucru în echipe și existența unei societăți civile, cu anumite excepții, slabe dar și utilizarea la maximum de către liderii societății civile a relațiilor personale fără a exista o conexiune dintre ei și public. Experta a subliniat și existența unei crize de legitimitate politică în Republica Moldova.
Alexander Duleba, Director al Asociației pentru Politică Externă a Slovaciei, s-a referit la sarcinile pe care UE trebuie să și le asume în raport cu Republica Moldova. Au fost menționate următoarele:
1) Perspectivele pentru modernizarea Parteneriatului estic ar trebui să fie identificate în același mod în care a fost făcut în trecut, prin intermediul resetării aranjamentelor contractuale sau unui set de acorduri cu vecinii din est, care va facilita extinderea pieței unice a UE în Europa de Est. În același timp, Republicii Moldova trebuie să i se ofere o perspectivă Europeană
2) Includerea Republicii Moldova în diferite formate ale UE (potrivit exemplului Norvegiei) pentru a i se asigura participarea la procesul de adoptare a deciziilor în UE cu statut de observator.
3) încheierea unor acorduri sectoriale cu Republica Moldova care ar permite aprofundarea integrării în anumite domenii mai avansate pe perioada cât RM nu întrunește toate condițiile pentru accelerarea integrării politice.
4) consolidarea dimensiunii de securitate prin extinderea Uniunii Energetice și apărarea frontierelor statelor aspirante.
În ultima parte a conferinței, coordonatorii Convenției Naționale pentru Integrarea Europeană au prezentat recomandările elaborate în cadrul Grupurilor de Lucru și felul în care ele au fost puse în aplicare.
Proiectul „Convenția Națională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Asociația pentru Politică Externă și Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul inițiativei este de a stimula dezbateri ample și de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societății civile, în vederea adoptării și implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.
