Noua Politică Europeană de Vecinătate (PEV): elemente esențiale
La 18 noiembrie 2015, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Relații Externe și Politica de Securitate, și Johannes Hahn, Comisar European pentru Vecinătatea Europeană și Negocierile de Extindere, au prezentat Comunicarea Comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la Revizuirea Politicii Europene de Vecinătate.
Revizuirea politicii europene de vecinătate a fost propusă de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și cerută de statele membre ale UE. Ea a făcut obiectul unei consultări publice care a reunit peste 250 de contribuții din partea statelor membre, a guvernelor partenere, a instituțiilor UE, a organizațiilor internaționale, a partenerilor sociali, a societății civile, a mediului de afaceri, a grupurilor de reflecție, a mediului academic și a publicului larg.
Necesitatea revizuirii a fost determinată, în particular, de conștientizarea faptului că UE nu poate rezolva singură numeroasele probleme cu care se confruntă regiunea, că influența sa este limitată, iar noua PEV ar urma să contribuie la crearea condițiilor necesare pentru o dezvoltare pozitivă a relațiilor cu statele PEV.
Scopul actualei revizuiri a PEV este de a propune modalități prin care UE și vecinii săi să poată construi parteneriate mai eficiente în spațiul de vecinătate. În opinia dnei Federica Mogherini, UE ar trebui să treacă de la ideea că se află în centru, înconjurată de țări vecine, la ideea unui nou parteneriat bazat pe cooperare.
Consultarea publică a demonstrat că, deși UE a oferit posibilitatea unei cooperări mai strânse țărilor care au întreprins reforme în materie de guvernanță, iar acest lucru a susținut procesul de transformare din țările PEV, alți parteneri au considerat această practică și politică ca fiind prea prescriptivă ce nu reflectă suficient aspirațiile acestor țări.
De asemenea, a fost evidențiată necesitatea unei implicări și responsabilități sporite a țărilor partenere și a statelor membre ale UE, precum și a unei orientări mai clare și mai relevante a cooperării. Totodată, a fost recomandată o mai mare flexibilitate, astfel încât UE și partenerii săi să poată elabora un răspuns care să țină cont de evoluția nevoilor interne și a circumstanțelor regionale.
Principala prioritate politică a noii PEV va fi stabilizarea. UE își propune să vizeze în mod cuprinzător sursele instabilității pentru fiecare sector. Sărăcia, inegalitatea, sentimentul de nedreptate, corupția, slaba dezvoltare economică și socială și lipsa de oportunități, în special pentru tineri, sunt considerate surse ale instabilității care sporesc vulnerabilitatea la radicalizare.
Diferențierea și responsabilitatea reciprocă sporită vor fi devizele noii PEV, care va admite faptul că nu toate țările partenere aspiră să respecte normele și standardele UE și care va reflecta dorințele fiecărei țări cu privire la natura și prioritățile parteneriatului său cu UE. Astfel, UE propune să inițieze în 2016 o nouă etapă de cooperare cu țările partenere, care să includă consultări cu privire la natura și prioritățile parteneriatului în viitor. În consecință, se vor cristaliza diferite configurații în relațiile dintre UE și vecinătate, astfel încât să existe de ambele părți un sentiment mai puternic de implicare și responsabilitate.
UE va continua să insiste pe asigurarea statului de drept, a independenței și eficacității sistemelor judiciare. Accentul va fi pus pe 1) crearea unui sistem judiciar independent, transparent și imparțial, liber de orice influențe politice, care să garanteze accesul egal la justiție, protecția drepturilor omului, egalitatea de gen și nediscriminarea, precum și deplina aplicare a legii; 2) dezvoltarea unei administrații publice la nivel central și local care își asumă responsabilitatea pentru acțiunile sale este esențială pentru guvernanța democratică și dezvoltarea economică; 3) combaterea corupției, în special prin măsuri preventive, și, inclusiv, prin sprijinirea rolului-cheie jucat în acest context de societatea civilă.
UE va intensifica cooperarea cu actorii civili, economici și sociali pentru a promova reforme esențiale. Abordarea bazată pe stimulente („mai mult pentru mai mult”) a reușit să sprijine reformele în domeniile bunei guvernanțe, democrației, statului de drept și drepturilor omului, în măsura în care a existat un angajament din partea țărilor partenere în sensul acestor reforme. Cu toate acestea, acolo unde nu a existat voință politică, abordarea respectivă nu s-a dovedit suficient de puternică pentru a permite asumarea de angajamente în favoarea reformelor. În aceste cazuri, UE va încerca să identifice modalități mai eficace de a susține în dialogul cu partenerii săi oportunitatea inițierii unor reforme fundamentale, inclusiv prin cooperarea cu reprezentanții societății civile, economici și sociali.
Noua PEV va oferi posibilitatea unei cooperări personalizate în domeniul securității. Accentul va fi pus, în special, pe prevenirea conflictelor prin avertizări timpurii și consolidarea capacității țărilor partenere în acest sens. Scopul major urmărit este de a consolida rezistența partenerilor UE în fața presiunilor/amenințărilor externe, precum și capacitatea acestora de a face propriile alegeri.
UE intenționează să intensifice contactele cu autoritățile țărilor partenere care se ocupă de aspectele legate de securitate. Țările partenere interesate vor fi sprijinite în eforturile lor de reformare a securității civile și militare. O astfel de cooperare ar putea include consilierea strategică și în materie de politici, consolidarea capacităților și a instituțiilor, dialogul cu societatea civilă și sprijin pentru programele de securitate la nivelul comunităților.
UE va încerca să stabilească dialoguri în materie de securitate și apărare cu țările partenere și să faciliteze participarea funcționarilor și a ofițerilor din țările partenere la cursurile oferite de colegiile de apărare relevante. De la caz la caz, va fi încurajată participarea țărilor partenere în cadrul misiunilor și operațiunilor PSAC, în grupurile tactice de luptă ale UE, precum și asocierea acestora la programele și agențiile relevante, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare și Colegiul European de Securitate și Apărare.
UE își va întări colaborarea cu țările partenere în ceea ce privește combaterea terorismului, inclusiv prevenirea radicalizării, contracararea extremismului violent, sprijinirea rolului justiției penale în combaterea terorismului și descurajarea și eliminarea finanțării terorismului prin programe adecvate de combatere a spălării banilor. Implicarea societății civile, în special a organizațiilor de tineret, în prevenirea radicalizării este considerată ca fiind crucială.
UE va explora noi alternative de a promova integrarea și relațiile comerciale și de investiții pentru țările care nu doresc să lanseze negocieri în vederea încheierii unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător. De exemplu, Acordurile de Asociere și DCFTA prevăd posibilitatea de a semna acorduri privind evaluarea conformității și acceptarea, care permit libera circulație a produselor industriale în sectoare specifice. Astfel de acorduri ar putea fi încheiate și cu alte țări din cadrul PEV, ale căror relații contractuale cu UE prevăd în prezent apropierea legislativă în domeniul reglementărilor tehnice, al standardelor și al procedurilor de evaluare a conformității.
UE va dezvolta parteneriate intersectoriale pentru a sprijini creșterea economică, ocuparea forței de muncă și modernizarea economică. În acest fel se vor crea legături între sectorul public și cel privat, între UE și statele membre interesate, între IFI și alți parteneri care pot ajuta țara în cauză să se dezvolte în conformitate cu o strategie de specializare inteligentă.
UE își propune să extindă rețeaua transeuropeană de transport TEN-T pentru a include și partenerii estici, iar împreună cu instituțiile financiare internaționale (IFI) și cu alți parteneri să promoveze investițiile necesare în această rețea extinsă.
UE va promova integrarea deplină a piețelor energiei cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia în cadrul Comunității Energetice Europene, care va spori oportunitățile pentru investiții și schimburi comerciale.
UE va lărgi semnificativ posibilitățile de participare a partenerilor din vecinătate în cadrul Erasmus+, inclusiv prin oferirea unui nivel sporit de finanțare. O atenție deosebită ar urma să fie acordată, de asemenea, facilitării participării la programul Erasmus + a instituțiilor de învățământ superior din regiunile aflate în conflict (ex. Transnistria). De asemenea, UE va încuraja mobilitatea stagiarilor din țările europene și învecinate care doresc să aibă o experiență de muncă în străinătate, precum și va promova programe de stimulare a persoanelor care au studiat sau au dobândit competențe în UE să se întoarcă în țara lor de origine.
UE a angajat resurse semnificative pentru stabilizarea țărilor din vecinătate, punând la dispoziție peste 15 de miliarde EUR prin Instrumentul european de vecinătate (IEV) în perioada 2014-2020. În perioada respectivă, UE va aloca Republicii Moldova 746 milioane EUR. În vederea maximizării impactului acțiunilor sale, UE va încerca să mobilizeze fonduri suplimentare substanțiale, prin intensificarea cooperării cu principalele instituții financiare internaționale și prin intermediul Facilității de investiții pentru vecinătate (FIV).
UE va colabora cu partenerii săi pentru a denunța dezinformarea și a lua măsuri decisive atunci când aceasta este îndreptată împotriva UE. Sprijinul va fi axat pe promovarea unei mass-media independente, fiabile și credibile. De asemenea, va fi dezvoltată capacitatea de comunicare strategică în cadrul administrațiilor centrale și regionale pentru o mai bună înțelegere a opiniei publice, precum și pentru a planifica și a adapta campaniile de comunicare care prezintă beneficiile reformelor implementate cu susținerea UE.
UE va iniția un nou stil de evaluare. Noua evaluare se va concentra în mod specific pe îndeplinirea obiectivelor convenite cu țările partenere. Transmiterea acestor rapoarte va fi programată în așa fel încât să ofere un punct de plecare pentru un schimb de opinii politice în cadrul reuniunilor la nivel înalt cu țările partenere, de exemplu în cadrul consiliilor de asociere/ de cooperare. În plus față de rapoartele specifice fiecărei țări, raportarea periodică va urmări evoluțiile din vecinătate.
APE, Chișinău, 7 decembrie 2015
