Deși în ultima perioadă relațiile moldo-ucrainene s-au intensificat la nivel guvernamental, la nivel prezidențial deocamdată acestea stagnează. Acest lucru este provocat inclusiv de declarațiile președintelui Igor Dodon, lansate în campania electorală prezidențială, cu privire la anexarea Crimeii și apartenența acestui teritoriu, dar și declarațiile duplicitare cu privire la vectorul extern al Republicii Moldova. Concluziile au fost prezentate în cadrul unui club de presă desfășurat la IPN de către Asociația pentru Politică Externă.
Natalia Stercul, directore de programe APE, a declarat că anul acesta, după o pauză de mai mulți ani, premierul ucrainean Volodimir Groisman a efectuat o vizită în Republica Moldova, semnând mai multe acorduri, inclusiv Foia de parcurs privind dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene pentru 2018. Împreună cu premierul moldovean, au abordat subiecte ce țin de demarcarea și gestionarea frontierei, schimbul de terenuri între Republica Moldova și Ucraina, dezvoltarea unor proiecte de infrastructură și impactul acestora asupra ecologiei, dar și situația minorităților etnice.
Însă deocamdată această interacțiune bilaterală nu se produce și la nivel prezidențial, crede Natalia Stercul, și acest lucru este generat de mai mulți factori. „În primul rând, putem menționa aici declarațiile președintelui Republicii Moldova în timpul campaniei electorale prezidențiale cu privire la anexarea Crimeii și, în general, cu privire la apartenența teritoriului Crimeii. Cu siguranță, partea ucraineană a perceput aceste declarații ca pe o lipsă de respect față de integritatea și suveranitatea Ucrainei. Totodată, este vorba despre poziția duplicitară și orientarea pro-rusă a președintelui nostru, dar și acele declarații cu privire la anularea Acordului de Asociere cu UE și schimbarea vectorului extern de dezvoltare”, a opinat experta APE. Natalia Stercul a menționat că toate declarații ale șefului statului au fost întărite de acțiunile sale care au urmat în cadrul vizitei în Federația Rusă. Or, Ucraina își dorește să se debaraseze de implicarea factorului rusesc.
Directoarea executivă a APE, Victoria Bucătaru, a spus că, bineînțeles, relația pe care o are președintele cu statele din vecinătate reiese din declarațiile pe care le-a făcut în timpul campaniei electorale. În opinia sa, această situație este totuși una nefericită, pentru că, deja fiind în postura de președinte al țării, una dintre cele mai importante relații pe care urma să le stabilească este cea cu vecinii. „Cu Ucraina, pentru că ea este acea țară care, vrem sau nu vrem, ne asigură securitatea regională, fiind acel stâlp al securității care ne protejează de anumiți vecini din estul Europei. Și cu România, care este primul aliat al Republicii Moldova în parcursul său de dezvoltare”, a notat Victoria Bucătaru.
Directoarea Asociației a mai spus că una dintre prioritățile pe care trebuie să le aibă președintele Dodon, pe lângă stabilirea relațiilor cu Federația Rusă, este să stabilească relații cu vecinii apropiați, în mâinile cărora se află securitatea Republicii Moldova ca stat în regiunea estică, dar și cu parteneri care ar putea să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova din punct de vedere economic și infrastructural.
În opinia reprezentantelor APE, este extrem de important ca dialogul dintre cele două părți, la toate nivelurile, să fie menținut și aprofundat. În aceste condiții, se atestă necesitatea unei strategii și a unui parteneriat strategic mai avansat și valorificarea oportunităților pentru a dezvolta mai mult regiunea, ca să devină una mai puternică și să reprezinte un partener credibil pentru partenerii de dezvoltarea euroatlantici.
Clubul de presă este susținut financiar de Foundation Open Society Institute.
