Provocările de securitate generate de amenințările hibride se află pe agenda de securitate atât în Republica Moldova, cât și la nivel regional, iar în perioada procesului electoral, contextul hibrid a devenit unul real. O abordare necorespunzătoare a Republicii Moldova față de amenințările hibride rusești a creat condiții periculoase în care reducerea măsurilor duce, în cele din urmă, la imposibilitatea de a preveni aceste provocări. Moldova va rămâne într-o zonă numită „gri” pentru o lungă perioadă de timp din cauza neînțelegerii viziunii Rusiei asupra lumii și a utilizării sprijinului Rusiei în jocul politic dublu al concurenților electorali. În cele din urmă, politica internă a țării va depinde mult de felul cum va arăta viitoarea coaliție în Parlament.
Rolul factorului geopolitic în peisajul electoral
Pentru campaniile electorale desfășurate în Republica Moldova, subtextul geopolitic a devenit deja unul tradițional, care va rămâne și va juca un rol dominant cel puțin încă câteva cicluri electorale. Chiar și după semnarea Acordului de Asociere cu UE, pornirii procesului de implimentare a reformelor europene și după declarațiile privind solidaritatea regională cu Ucraina, România și Georgia, Republica Moldova din nou nu a fost pregătită pentru testul unor alegeri democratice.
Influența rusă, soft-power’ul, propaganda politică, dezinformarea și știrile false au fost pe larg utilizate în timpul campaniei pre-electorale. Contradicția intereselor geopolitice face ca situația politică din Republica Moldova să fie una extrem de dificilă. Declarațiile geopolitice provocatoare ale reprezentanților partidelor politice, manipulările, folosirea diverselor resurse administrative, folosirea tehnologiilor și tacticilor electorale, în particular a celor denigratoare și „PR’ul negru” au constituit instrumentele-cheie pentru lobby-ul intereselor candidaților care manevrează între ideile pro-ruse și interese pro-europene.
Cu toate acestea, principala problemă nu rezidă doar în subtextul geopolitic. Întregul proces este afectat de nivelul scăzut al democrației, de corupția din cele mai înalte nivele ale guvernării și de nivelul scăzut al culturii politice. Actuala verticalizare a puterii în Republica Moldova nu își concentrează eforturile asupra coeziunii populației, ci dimpotrivă, contribuie la disocierea acesteia, ceea ce agravează dificultățile dezvoltării politice interne a țării și împiedică procesele de modernizare.
Campania electorală din Republica Moldova a fost una murdară, în care actorii politici au folosit diverse strategii ilegale pentru a câștiga încrederea cetățenilor. Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor” sunt liderii din acest punct de vedere. Mai mult de 80% din mass-media din Moldova este concentrată în mâinile acestor partide și toate acestea au angajat resursele media în lupta electorală.
Pe lângă aceasta, resursele ideologice și informaționale ruse continuă să-și exercite influența manipulativă, în ciuda măsurilor active luate de autoritățile țării în vederea combaterii propagandei și dezinformării la nivel legislativ. Principalul motiv este că autoritățile moldovenești sunt dispuse să limiteze proporția propagandei ruse doar sporadic, atunci când partidul de guvernământ este afectat de interese politice.
Republica Moldova este un stat de-a dreptul excepțional, în care interesele personale a politicienilor sunt mai presus decât interesele naționale ale țării. Cel mai bun exemplu este participarea Partidului „Șor” și a „Partidului Nostru” în campania electorală. După scandalul cu frauda bancară și cazul cu “laundromatul rus”, orice devine posibil în țara noastră, iar scopul principal al acestei tehnologii constă în marginalizarea opoziției prin orice mijloace.
Potrivit rezultatelor alegerilor, componența viitorului parlament al Republicii Moldova depinde de posibilitatea de creare a diferitelor tipuri de coaliții între următoarele partide:
– Partidul Socialiștilor și liderul lor, Igor Dodon. Tactica populistă a președintelui pro-rus joacă un rol imens în consolidarea dependenței mentale față de Federația Rusă în societatea moldovenească. Vizitele sale în Federația Rusă și problemele pe care le-a discutat cu omologul său Vladimir Putin, întâlnirile cu reprezentanții Dumei de Stat a Adunării Federale a Federației Ruse în vederea îmbunătățirii relațiilor la nivel interparlamentar și interguvernamental, precum și cu politicieni, oameni de stat, mediul de afaceri, reprezentanți ai bisericii ortodoxe ruse sunt unul din pilonii acestuia. Toate acestea luate împreună și influența Rusiei au oferit Președintelui avantaje suplimentare și puncte suplimentare pentru Partidul Socialist. Mai mult decât atât, Transnistria a jucat rolul unei rezerve electorale pentru forțele pro-ruse, care a dat puncte suplimentare Partidului Socialiștilor, unde mult de jumătate dintre votanți au oferit votul pentru ei.
– Partidul Democrat – partidul de guvernământ, care în ultimul moment și-a schimbat programul politic spre așa-zisa „politică Pro-Moldova”, în pofida viziunilor geopolitice ale cetățenilor. Această mișcare a ridicat problema de ordinul gândirii strategice a partidului și a capacității acestuia de a supraviețui în contextul relațiilor politice dintre UE și Republica Moldova. Declarațiile Partidului Democrat potrivit cărora „Partidul Democrat este un partid al acțiunilor și nu a cuvintelor” în realitate nu au vreo implementare practică. Eficiența tehnologică a sistemului mixt, ca instrument de menținere a puterii de către partidul de guvernământ, a fost deosebit de utilă pentru interesele lor. Partidul Democrat a câștigat șansa de a rămâne la putere din cauza victoriilor candidaților lor în circumscripții cu mandat unic, prin corecta schițare a circumscripțiilor electorale, care au permis minimalizarea succesului Partidului Socialiștilor.
– Platforma „ACUM” – reprezintă opoziția extra-parlamentară, lipsită de pârghii politice, resurse administrative și sprijin financiar, a încercat să-și consolideze ideile și să devină auziți prin comunicarea intensă cu UE. ACUM au fost cei ce au declarat în mod deschis, lupta împotriva corupției și oligarhiei.
Rezultatul alegerilor de asemenea, a indicat retragerea de pe scena politică a unor astfel de forțe cum ar fi Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Liberal ceea ce este un eveniment curios al alegerilor parlamentare din 2019.
Aspecte de securitate ale campaniei electorale
De obicei, alegerilor se fac vulnerabile la o serie de amenințări la adresa securității participanților, infrastructurii, informațiilor și materialelor acestora. Un proces electoral este constituit dintr-o serie complexă de subprocese interdependente, care în linii majore includ: o educația civică și electorală, înregistrarea alegătorilor, înregistrarea partidelor, după care urmează perioada campaniei, numărarea și anunțarea oficială a rezultatelor. Fiecare dintre aceste subprocese poate fi caracterizat de diferite tipuri de amenințări, iar rezumând peisajul amenințărilor electorale în Republica Moldova, putem menționa următoarele:
– Influența provocărilor hibride asupra procesului electoral. Amenințările hibride reflectă o schimbare semnificativă a naturii securității regionale și internaționale și această schimbarea tinde să crească sentimentul de insecuritate. Aceasta înseamnă că imaginea mediului de securitate nu este una neagră sau alb, ci este una multidimensională. Moldova rămâne în zona gri deja de o lungă perioadă de timp dat fiind faptul neînțelegerii viziunii Federației Ruse asupra lumii, a crizelor politice interne profunde și a incapacității de a apăra interesul național al țării.
Răspunsul la provocările hibride ale Rusiei necesită acțiuni concrete. Ținând cont de specificul procesului electoral din Republica Moldova și de rezultatele alegerilor, condiții în care unele partide politice au avut sprijin financiar rus, nu putem vorbi despre vreo reacție de răspuns.
– Incapacitatea de a obține o transparență aprofundată și incluziunea proceselor electorale. De această dată, alegerile parlamentare au avut loc într-un sistem electoral mixt (50 de deputați pe listele de partid și 51 pe circumscripții uninominale). În pofida faptului că au fost prezenți observatori internaționali: Delegația Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, observatori din cadrul Adunărilor Parlamentare OSCE ș.a., Republica Moldova nu a atins în totalitate transparența în procesul electoral. Nu numai interesele geopolitice fac extrem de dificilă situația politică internă din Republica Moldova ci nu în ultimul rând politicienii noștri au creat situații și condiții speculative. Acuzațiile mutuale în declarațiile publice, inclusiv împotriva liderilor politici, a partidelor politice din mass-media, au constituit un element important în campania pre-electorală.
Acțiunile electorale au fost promovate prin panouri, întâlniri cu alegătorii, prin rețele sociale și presă. În acest context, observatorii au monitorizat acoperirea calitativă și cantitativă a campaniei electorale, inclusiv a instituțiilor mass-media. Comisia Electorală Centrală a elaborat Codul de conduită, document care a avut menirea de a chema partidele și presa pentru a respecta reciproc drepturile, libertatățile și demnitate, însă această inovație a avut caracter formal.
– Nivel scăzut al culturii politice și al educației electorale. CEC a primit numeroase plângeri, dintre care cele mai multe au fost legate de refuzul înregistrării candidaților, cazuri de intimidare și presiune, cazurile în care partidele au implicat persoane care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova în activitățile electorale ș.a. Reieșind din acestea, există o necesitate evidentă de a dezvolta educația electorală, și mai cu seamă în rândurile tinerei generații din motiv că de data aceasta, tinerii au fost mai puțin activi decât în perioadele electorale anterioare.
Luând în considerare toate aceste aspecte, putem concluziona că au avut loc cele puțin democratice alegeri din istoria Republicii Moldova. Partidele politice sunt principalele părți interesate în sistemul electoral mixt, iar lupta politică s-a confruntat în mod inevitabil în termeni de interese pro-europene sau pro-rusești. Așa-numita „democrație de vitrină” inerentă dinamicii politice interne, complică foarte mult parcursul european al Republicii Moldova.
Scenariile post-electorale în Moldova
Coaliția multi-vectorială – pentru a rămâne la putere și fără de a construi o coaliție care va intra în contradicție cu ideile pro-UE, Partidul Democrat ar putea accepta construirea unei „coaliții multi-vectoriale” cu Partidul Sociaștilor. Acest tandem împotriva ACUM va duce la relații politice complexe, însoțite de blocarea deciziilor și a scenariului status quo.
Coaliția Pro-UE – un tandem între Partidul Democrat și Platforma ACUM. Acest scenariu pare aproape imposibil de realizat pentru a crea un sistem efectiv. Dificultățile constau în a găsi viziuni comune, iar în consecință, stagnarea ar fi principala caracteristică a unei asemenea cooperări.
Trebuie remarcat faptul că anume rezultatele alegerilor pe un sistem mixt, îi permit Partidului Democrat să rămână la putere.
Alegeri anticipate – sunt mai benefice pentru socialiști.
Viitorul dialogului cu UE va depinde de varietatea alianțelor politice post-electorale. Se face evident că monopolizarea internă a puterii de către Partidul Democrat poate ajuta la crearea unei majorități parlamentare, însă aceasta nu va schimba situația politică din Republica Moldova.
În ciuda încercărilor de a face față presiunii Rusiei, problemele legate de responsabilitatea autorităților pentru dezvoltarea statului, lipsa unității și coeziunii naționale, corupția elitei politice și nivelul scăzut de trai al populației rămân a fi extrem de sensibile în Republica Moldova. Reducerea influenței ruse este posibilă prin implementarea reformelor planificate, dezvoltarea economică a țării, implicarea practică activă și pe scară largă a proceselor de integrare europeană. Partidele pro-europene trebuie să-și concentreze eforturile asupra creșterii ratingurilor și a muncii fructuoase în vederea modernizării statului.
