Dimensiunea de gen în Republica Moldova: femeia, pacea și securitatea

 Egalitatea de gen este un concept care presupune atingerea egalității în drepturi între bărbați și femei în multitudinea de raporturi existente prin studierea și eliminarea tuturor barierelor sociale care vin să împiedice acest lucru.

 Pe parcursul istoriei, problema egalității de gen s-a făcut mereu auzită. Odată cu modernizarea societății europene și a Belle Epoque’ului de la sfârșitul sec. XIX, femeile încep tot mai des să conștientizeze faptul că acestea trebuie să aibă drepturi politice (și nu doar) egale cu cele ale bărbaților. Prima mișcare socială în acest sens, a avut loc în Anglia anilor 1905-1910, cunoscută drept “Mișcarea sufragetelor”[1], scopul major căreia era obținerea dreptului de vot pentru femei.[2]

 Odată cu dezvoltarea științelor umanistice și interdisciplinarizării acestora, în Occident, vis a vis de problema egalității de gen au apărut o mulțime de studii, care au și creat o disciplină nouă – gender studies, însă în Republica Moldova această este încă în starea sa incipientă și, momentan, nu dispunem de lucrări pe măsura așteptărilor noastre.

 Principalul izvor de studiere a tendințelor din Republica Moldova este constituit din datele furnizate de Biroul Național de Statistică, Barometrul Opiniei Publice și diverse materiale a organizațiilor internaționale cum ar fi UNDP (Moldova), UN Women (Moldova) sau organizații locale, precum Platforma pentru Egalitate de Gen, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” ș.a.

Actele normative sau cum este mimată aparența activității?

 Una din principalele disonanțe în ceea ce privește problema egalității de gen în Republica Moldova, este că avem o legislație bună și corespunzătoare tuturor normelor internaționale, însă ce folos că o avem… neimplimentată?

 Printre actele normative naționale includem: Legea nr. 5 din 09.02.2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați[3], legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalității[4] și legea nr. 298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării calității.[5]

 În 2016, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați pe anii 2017-2021 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia, un act complex, care descrie cu lux de amănunte situația actuală și propune măsuri spre executare.[6]

 De asemenea, Parteneriatul pentru Buna Guvernare a elaborat o Strategie de comunicare pentru prevenirea discriminării și asigurării egalității (care vizează perioada 2017-2018).[7]

Există trei tipuri de minciuni: mici, mari și… statistica.

 În vederea studierii oricărei probleme, este necesar de a ne baza pe date concrete și verificabile, pentru a putea da o apreciere obiectivă nivelului la care se află o chestiune sau alta. Cu toate acestea, suntem de părere că statisticile nu mereu oferă o asemenea imagine, dat fiind faptul că acestea prezintă informația cumva generalizată și omite particularități importante, care într-adevăr ar merita atenție.

 Statisticile oferă niște ancore, care cu siguranță trebuie luate în seamă – însă nu și interpretate drept adevăruri în ultimă instanță. Așadar, cifrele spun:

 Femeile reprezintă 20,79% din deputați, 20,6% dintre primari, 30,04% dintre consilierii locali și 18,55% din consilierii raionali, cu mult sub standardele internaționale și angajamentele țării în conformitate cu obiectivele convenite la nivel național și internațional. Ponderea femeilor antreprenori este de 27,5%, iar femeile care doresc să deschidă propria afacere se confruntă cu numeroase bariere.[8]

 În ceea ce privește ponderea femeilor în organele de luare a deciziilor, datele BNS[9] ne oferă cifre cum ar fi:

 În această logică de idei putem observa că datele respective nu sunt un indicator al egalității de gen, ci pur și simplu, relevă numărul femeilor încadrate în anumite conjuncturi politice, unde mai puțină importanță o are genul persoanelor implicate, dat fiind faptul că retorica proceselor politice din Moldova nu ține cont de gen, cum nu ține cont și de multe alte criterii.

 În acest sens, pentru a oferi un tablou apropiat de adevăr, ar fi fost binevenite prezența unor studii interdisciplinare, efectuate nu fără de ajutorul antropologiei și psihologiei sociale, care vor prezenta nu doar cifre, dar și contexte, cauze, premise și alte detalii ce țin de imaginea per ansamblu a problemei respective.

Ce avem în realitate?

 Deși situația egalității de gen nu a atins încă nivelul care îl dorim, ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015, valoarea Indexului Egalităţii de Gen[10], calculat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, s-a ȋmbunătăţit, însă această creştere este calificată drept una nesemnificativă. În 2016 doar un domeniu din cele șase care stau la baza calculării Indexului a trecut pragul de 70 de puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 și 2015.

 Directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, a afirmat că în 2016 creşterea Indexului Egalităţii de Gen de la 57 la 58 de puncte s-a datorat în mare parte ȋmbunătăţirii percepţiilor faţă de rolul femeii ȋn societate. Valoarea punctajului la capitolul percepțiilor și stereotipurilor de gen a crescut cu patru puncte, fapt care a determinat creșterea Indexului Egalităţii de Gen comparativ cu anul precedent. Astfel, se poate concluziona că, de fapt, nivelul egalității de gen în Republica Moldova s-a îmbunătățit datorită cetățenilor și mai puțin reformelor inițiate de autorități.

 Indexul Egalității de Gen este influenţat negativ de inegalităţile tot mai pronunţate din domeniul sănătăţii. Nivelul egalităţii de gen ȋn domeniul sănătăţii ȋnregistrează scăderi semnificative. Valorile Indexului pentru domeniul sănătății au scăzut concomitent în fiecare an în care acestea au fost calculate: de la 73 de puncte în 2009 la 71 în 2015 și 69 în 2016.

 Nivelul egalității de gen nu s-a îmbunătățit semnificativ în patru domenii. O creştere modestă de un punct se atestă ȋn domeniile Piaţa muncii (de la 62 la 63 de puncte) şi Accesul la resurse (de la 75 la 76 de puncte). Pe când în restul domeniilor indicele să rămână a fi aceleași.[11]

 În sensul percepțiilor, Barometrul Opiniei Publice, prezintă următoarele date, cu referire la ocuparea funcțiilor publice de câtre femei:

și

Femeile și sectorul de securitate

 În ceea ce vizează acest aspect, într-adevăr ponderea femeilor în domeniile respective este una mică. Acest fapt, parțial, îl datorăm bagajului sovietic, unde structurile care presupun forță erau mai mereu atribuite sexului puternic.

 În contextul realităților noastre, unde criteriile respective de selecție încep a se surpa (din lipsa unei logici viabile), domeniile date devin accesibile pentru oricine care este în măsură calificat și poate exercita funcția vizată, indiferent de gen.

 Moldova în acest sens tot nu bate pasul pe loc. La 21 martie 2018, Executivul a adoptat o hotărâre cu privire la aprobarea Programului național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea pentru anii 2018-2021 care are drept scop soluționarea problemelor cu care se confruntă femeile în sectorul de securitate și apărare, prin intermediul următoarelor obiective specifice: reducerea stereotipurilor legate de rolul femeilor, creșterea posibilităților pentru ca femeile și bărbații să combine viața profesională cu cea de familie, prevenirea și combaterea discriminării, hărțuirii și violenței de gen, sporirea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii și în cadrul misiunilor de menținere a păcii.

 Rezoluția 1325 privind Femeile, Pacea și Securitatea a fost adoptată unanim în anul 2000 și este primul document-cadru internațional care evidențiază impactul conflictelor asupra femeilor, recunoscând rolul important al femeilor în instaurarea păcii și asigurarea securității. Rezoluția are un caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale ONU, fără necesitatea de a fi ratificată suplimentar.[12]

 Totul ar suna bine, însă după cum afirma un personaj dintr-o renumită comedie semnată de regizorul Leonid Gaidai, „меня терзают смутные сомнения” că aceste intenții nobile vor fi și îndeplinite, iar dacă vor fi îndeplinite, întrebarea este: cum anume?

 Pentru a nu face concluzii pripite, vom apela la biblioteca Platformei pentru Egalitate de Gen, printre altele, una din ONG’urile locale care într-adevăr sunt activi în aceast domeniu. Aici găsim două documente care au tangențe directe cu subiectul nostru, și anume raportul legislativ “Analiza standardelor internaționale și cadrului legislativ național în domeniul egalității de gen în sectorul de securitate și apărare” (2016) și manualul “Dimensiunea de gen în sectorul de securitate și apărare” (2017).[13]

 În documentele sus-menționate, se oferă date importante cu referire la tabloul general, însă dacă vom atrage atenția la recomandări, se face prezentă ideea de parcă lucrurile sunt abordate mai mult la nivel teoretic decât practic.

 Autorii politicilor date, mai degrabă militează pentru cote feminine în cadrul multitudinii de instituții vizate, decât pentru o reală rezolvare a problemei. Se vor mai degrabă proporții rigide decât crearea unei armonii  în acest proces complicat.

 Precum Cato cel Bătrân, la finele oricărui discurs al său din Senatul roman adăuga „…și totuși Cartagina trebuie distrusă!”, la fel și noi vom concluziona: „…și totuși soluția constă în educație”.

 Efectuând o căutare rapidă în actele menționate mai sus și căutând cuvintele „școală”, „educație”  ori „învățământ”, nu am dat de nici un rezultat care să vorbească despre educarea generațiilor care vin, în conformitate cu principiile egalității și a libertății de a te realiza în orice domeniu dorești. Autoritățile, dar și mulți adepți ai acelor „cote”, luptă împotriva consecințelor în loc să se ocupe de cauzele acestora, iar poetic exprimându-ne, aceștia vor să vindece pomii, în timp ce ar trebui mai degrabă să vindece solul în care aceștia cresc.

 În loc de concluzii

 Care va fi sensul dacă vom institui proporții de gen dacă acestea vor fi impuse și nu vor veni de la sine? Care va fi sensul acestor proporții dacă sistemul, în care se dorește aceasta este, la direct vorbind, lasă de dorit? Or are vreo importanță că (spre exemplu) decizia de invalidare a alegerilor locale din Chișinău din 2018, a fost emisă de o judecătoare-femeie și nu un judecător-bărbat? Nu prea cred.

 Realele schimbări, cele cu adevărat importante trebuie să vină de jos, prin intermediul educației și a învățământului, care utilizate corect, vor furniza generații de fete și băieți conștienți de abilitățile lor, crescuți în cheia gândirii critice și a spiritului de inițiativă. Acest lucru este și posibil, atâta timp cât vor exista profesori cu vocație, va fi creat un mediu competitiv, vor exista condiții bune și resurse suficiente pentru aceștia.

 În așa mod, va fi creată o dorință naturală a fetelor de a accede în diverse funcții de conducere ci nu o legiferare a unei tendințe copy-paste din Occident. Nu va fi nevoie de acele cote pentru că implicarea femeilor în procesele de decizie va veni de la sine, și considerăm asta cea mai bună rezolvare a problemei.

 Dacă ar fi de imaginat că intenția Strategiei 2030[14], spre exemplu, mâine va fi realizată la noi în țară, cum va arăta ea în condițiile „moldovenești”?

 Știind cum la noi funcționează legile, aceasta mai degrabă va servi drept un instrument de înlăturare a oamenilor incomozi.

 Astfel, putem obține situații în care statul poate beneficia de un instrument eficient cu ajutorul căruia acesta poate foarte ușor elimina anumite persoane, în cazul în care în organizațiile unde aceștia activează, spre exemplu, raportul dintre femei și bărbați ar fi de 9-10, sau poate că și invers. (iar undeva pe fundal George Orwell râzând ironic ne-ar transmite salutări).

 Desigur că acesta prezintă un scenariu puțin fantasmagoric, dar dacă așa ceva ar avea loc, nu m-ar mira.

 De menționat este faptul că Occident are un mod de a gândi diferit de al nostru.[15] Pentru a implimenta în Republica Moldova practici care acolo s-au dovedit a fi bune, este nevoie de o adaptare la realitățile locale, căci în multe cazuri, copierea mot à mot nu este o soluție.

 Concluzionând cele spuse, contăm pe faptul că cei ce se sunt implicați activ în rezolvarea acestei probleme, își vor îndrepta vizorul spre educație și vor aborda subiectul respectiv și din această perspectivă pentru a putea găsi soluții reale în vederea echilibrării balanței de gen din Republica Moldova.

[1] Termen provenit din latinescul “suffragium” – vot, plus suffixul francez “-ette” foarte popular în epocă pentru a denota, în special, lucrurile dedicate femeilor.

[2] Mai multe despre originea și sensul termenului “Suffragette” vezi în http://time.com/4079176/suffragette-word-history-film/

[3] http://lex.justice.md/md/315674/

[4] http://lex.justice.md/md/343361/

[5] http://lex.justice.md/md/346943/

[6] https://gov.md/sites/default/files/document/…/intr16_85.pdf

[7] https://rm.coe.int/moldova-national…strategy…/1680730298

[8] Ce facem noi? Egalitatea de gen (http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/gender-equality.html accesat la 03.10.2018)

[9]http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/50%20Statistica%20gender/50%20Statistica%20gender__GEN03/GEN030200soc.px/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802

[10] Indexul Egalităţii de Gen este calculat în baza a 31 de indicatori, pe o scară de la 0 la 100, unde  0 – indică o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen este mai înalt.

[11] Egalitatea de gen în Republica Moldova se menține la un nivel scăzut, (http://egalitatedegen.md/egalitatea-de-gen-republica-moldova-se-mentine-la-un-nivel-scazut/  accesat la 03.10.2018)

[12] R. Moldova va pune în aplicare Rezoluţia 1325 A ONU Privind Femeile, Pacea Şi Securitatea, (https://gov.md/ro/content/r-moldova-va-pune-aplicare-rezolutia-1325-onu-privind-femeile-pacea-si-securitatea accesat la 04.10.2018)

[13] Versiunile pdf pot fi salvate accesând biblioteca egalitatedegen.md (http://egalitatedegen.md/biblioteca/femeile-pacea-si-securitatea/ accesat la 04.10.2018)

[14] de a obține către acel an o proporție de 50/50  în orice instituție.

[15] iar în acest sens, Max Webber și lucrarea sa “Etica protestantă” vine să explice unele lucruri.