Dumitru PELIN
NORD NEWS
Republica Moldova de la începutul războiului ruso-ucrainean s-a confruntat cu cea mai mare criză de refugiați din istoria sa modernă. Unele victime ale ororii declanșate de Vladimir Putin în țara vecină și-au găsit adăpost și alinare în orașele și satele noastre. Orașul Bălți în această perioadă a reușit să adăpostească peste 2000 de refugiați ucraineni, care au fost ajutați, din primele zile până în prezent, atât de reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale, autorităților publice locale, cât și simpli cetățeni. Un suport considerabil pentru depășirea acestei crize a fost acordat de partenerii externi ai Republicii Moldova, dar și Guvern.
De precizat că în această perioadă refugiații ucraineni au trecut prin diferite provocări: de la discriminare, incitare la ură, empatie, până la cursuri de instruire și angajarea în câmpul muncii a primilor ucraineni, care vor să contribuie la bunăstarea urbei. Din păcate a fi refugiat ucrainean în municipiul Bălți este complicat. Începând cu primele luni de război, ușile comunității ucrainenilor din capiatala de nord a țării au fost și sunt închise pentru pribegi. Mai mult ca atât, la mijlocul lunii aprilie, litera „Z”- un simbol al agresiuni ruse a fost desenată pe o blindată militară și pe fațada clădirii comunității ucrainenilor.
Potrivit oamenilor legii, făptașul a fost reținut, însă sursele portalului de știri nordnews.md au confirmat că ar fi vorba de un simpatizant al mișcării Garda tânără a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Aceste acțiuni au bulversat comunitatea și potrivit activiștilor civici, peste 20 de refugiația au fost nevoiți să părăsescă nu doar orașul, dar și R.Moldova. Considerăm că această provocare psihologică și discriminatorie la adresa ucrainenilor a avut un impact major. „Noi am fugit de război și de hoardele lui Putin, dar văd că la voi cultul lui este în vogă. Opriți acum această nevoie, pe urmă va fi târziu”.
În primele zile de război mai mulți activiști civici din Balți, printre care Diana Grosu (Asociația Pentru Drepturile Omului LEX 21) și Mihai Verhovețchi (Asociația pentru Conservarea Patrimoniului Cultural) s-au mobilizat pentru a acorda ajutor nevoiașilor ucraneni loviți de urgia războiului. În urma unor discuții cu reprezentanții societății civile din Bălți am aflat despre ajutorul oferit refugiaților, dar și problemele cu care se confruntă ambele părți. Diana Gorsu, reprezentanta Asociației Obștești Asociația pentru Drepturile Omului LEX 21, ne-a mărturisit că la Bălți sunt adăpostiți apoximativ 2000 de refugiați, iar în nordul R.Moldova în jur de 5000. Principalele probleme cu care se confruntă sunt: alimentația, cazarea, posibilitatea de a învăța o nouă meseria și limba română. „La moment, la tabara de vară Dumbrava albă din Bălți, 100 de refugiați (femei și copii), nu au căldura, apă caldă și mănâncă doar o dată pe zi”, a spus Diana Gorsu.
De asemnea, a precizat că în spațiul amenajat pentru adăpostirea refugiaților lipsește agentul termic și din acest motiv trebuie să cumpere cămine electrice, care vor genera facturi mari la energia electrică. Din păcate, asociația nu are o linie de buget pentru a face față acestor cheltuieli. Primăria de Bălți abia după o săptămână de la începutul crizei a identificat resurse financiare pentru a ajuta ucraineni pătimași.
O altă problemă este imposibilitatea refugiaților de a se încadra în câmpul muncii. Se întâmplă din lipsa foii/plasticului din care se emite actul de identitate la Consulatul Ucrainei la Bălți. Putem menționa și lipsa instituțiilor de învățământ cu predare în limba ucraineană. Deși,la Bălți este cea mai mare comunitate a ucrainenilor, ei constituie peste 18%, aici nu există nici o instituție de învățământ cu predare în limba ucraineană. Ca soluție, reprezentanții societății civile au identificat printre refugiați câțiva profesori și i-au angajat în câmpul muncii pentru a preda copiilor materia școlară. Dacă ONG-urile s-au implicat la maxim pentru a ajuta refugiații, primăria a dat dovată de indiferență.
În primele 6 luni de război, când Moldova a înregistrat cel mai mare val de refugiați, primarul de Bălți, Nicolai Grigorişin nu a vizitat niciodată centrele de ajutor pentru refugiați atât de la Palatul de Cultură, cât și de la hotelul Bălți și de pe strada Burebista 17/1. Ba mai mult, când reprezentanții societății civile din Bălți au cerut ajutor de la Primăria Bălți, în special de la șefa secției Asistență Socială și Protecția Familiei, Veronica Munteanu a spus că acesta nu este un război, dar o operațiune specială a Rusiei în Ucraina: „Cine va spus că este război, n-ați văzut că este o operațiune militară specială?”.
În discuțiile pe care le-am avut atât cu refugiații din Bălți, cât și cu cei care și-au găsit pacea în alte raioane din nordul R.Moldova, am constatat că prezența acestora deranjează anumite APL-uri(primari). Exemplu: În satul Brătușeni, raionul Edineț Primarul a refuzat inițial să ajute perimele familii de refugiați care și-au gasit adăpost în sat. Vecinii acestor familii au dat dovadă de lipsă de solidaritate și empatie, sugerându-le acestora să plece din sat. Paradoxal, dar comunitatea ucrainenilor constituie majoritea în această localitate.
Este de remarcat faptul că nu toți refugiații acceptă ajutorul oferit atât de stat, cât și de donatori. Unii nu cunosc despre centrele de ajutor altii văd în oferirea de suport o jignire. În acest context autoritățile locale și centrale trebuie să depună mai mult efort pentru a ajuta și informa persoanele care au avut de suferit pe seama războiului, pentru că odată cu venirea iernii am putea să ne trezim cu un nou val de refugiați.
Dumitru Pelin, absolvent al Facultății de Litere al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți și al Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. De mai bine de 8 ani profesează jurnalismul. Pe parcursul activității sale a fost reporter la posturile de televiziune: „PublikaTV”, „Prime”, „RealitateaTV” și la portalul de știri „Deschide.md”, editor și prezentator la postul de televiziune BTV, Bălți. În prezent este Directorul Executiv al A.O. Asociația Reporterilor „NORD-MEDIA”, fondatoarea portalului de știri nordnews.md din Bălți.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Contribuția societății civile la combaterea noilor amenințări hibride ca răspuns la afluxul de refugiați: abordarea rezilienței active a Republicii Moldova” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Opiniile, constatările și concluziile menționate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea IWPR și Guvernului Britanic.
Articolul este disponibil și pe pagina portalului de știri Nord News din Bălți: https://nordnews.md/refugiatii-ucraineni-din-nordul-republicii-moldova-intre-discriminare-si-compasiune/
