Din momentul obținerii independenței și până în prezent, dinamica relațiilor moldo-chineze a fost caracterizată prin respect reciproc, deschidere, consens, precum și de înțelegerea importanței menținerii și dezvoltării cooperării bilaterale. În contextul realităților actuale, Republica Moldova poate deveni un centru de investiții favorabil și o zonă de tranzit pentru mărfurile chinezești către piața UE. Extinderea comerțului și cifrei de afaceri economice, creșterea contactelor de afaceri și atragerea investițiilor continuă să fie de o importanță decisivă pentru cooperarea moldo-chineză.
Relațiile diplomatice între Republica Moldova și Republica Populară Chineză au fost stabilite la 30 ianuarie 1992[1]. La momentul actual, cadrul juridic bilateral include 63 acorduri semnate și 9 proiecte de acorduri care formează o rețea favorabilă pentru dezvoltarea cooperării între state, în domeniile care vizează colaborarea comercial-economică, protecţia reciprocă a investiţiilor, evitarea dublei impuneri pe impozitele pe venit şi pe capital, serviciile aeriene, domeniul consular, tineret, învăţământ, turism, sănătate, cultură ș.a.[2]
De la obținerea independenței și până în prezent, dinamica relațiilor moldo-chineze sunt descrise de ambele părți ca fiind unele pozitive, caracterizate prin respect reciproc și consens.
CREȘTEREA ECONOMICĂ A CHINEI: ANALIZĂ RETROSPECTIVĂ
Pe parcursul sec. XX, de la deschiderea către comerțul exterior și implementarea reformelor liberale de către Deng Xiaoping începute în 1978, China a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din lume. Potrivit economistului David Mann de la Standard Chartered Bank, în anii 1990 China a înregistrat o a doua mare creștere economică drept consecință a intrării în World Trade Organisation (WTO) și a alipirii Hong Kongului. În opinia lui Mann, China „a devenit atelierul lumii”[3].
Mai recent, media creșterii anuale a Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 9,5% până în 2018, un ritm descris de Banca Mondială drept „cea mai rapidă expansiune susținută de către o economie majoră din istorie”. O astfel de creștere a permis Chinei, în medie, să își dubleze PIB-ul în fiecare opt ani[4].
Potrivit datelor Eurostat din 2021, pentru Uniunea Europeană, China este a treia cea mai mare destinație de export a UE și cel mai mare partener de import[5], întrecând în acest sens SUA[6].
DIALOGUL MOLDO-CHINEZ
China, una dintre cele mai mari economii din lume, este un stat atractiv pentru cooperare, atrăgând interesul multor economii puternice din lume. Republica Moldova, fiind un stat mic care este pe calea integrării în Uniunea Europeană, interacționează cu China în baza unei abordări pragmatice, care aduce beneficii obiective pentru economia Republicii Moldova, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea climatului investițional.
Datorită amplasării sale, Republica Moldova ar putea deveni un hub investițional prielnic și o zonă de tranzit al mărfurilor chinezești spre piața UE. Pe lângă micii pași întreprinși la Portul Liber Internațional Giurgiulești prin intermediul Inițiativei Belt & Road, Chișinăul poate revitaliza transportul feroviar din țară, reconstrui drumuri publice dar și construi altele noi care ar permite interconectarea Republicii Moldova cu vecinii săi din imediată apropiere, aceasta contribuind și la conectarea mai strânsă cu piața europeană.
În perioada ce a urmat după victoria Maiei Sandu în cadrul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, discursul public din Republica Moldova abunda de opinii care accentuau necesitatea resetării politicii externe, inclusiv cu China, în sensul în care aceasta să fie bazată pe pragmatism. Atunci, doamna președinte afirmase că va deschide un nou capitol în politica externă a Republicii Moldova, subliniind: „Vom duce o politică externă deschisă, pozitivă și benefică pentru țară”[7]. În discursul oficial, autoritățile pro-europene de la Chișinău au atitudine pozitivă față de China, reiterând importanța parteneriatului sino-moldav și accentuând faptul că pentru Republica Moldova, China este un partener economic major.
În ianuarie 2021, în cadrul prezentării scrisorilor de acreditare a Ambasadorului chinez Yan Wenbin către președintele Republicii Moldova Maia Sandu, șefa statului a afirmat că Moldova dă curs intensificării schimburilor și cooperării cu China în diverse domenii pentru a promova în comun relațiile bilaterale la un nou nivel. De asemenea, dna președinte a mulțumit Chinei pentru asistența pe termen lung pentru dezvoltarea economică și socială a Moldovei[8].
EVOLUȚIA COMERȚULUI MOLDO-CHINEZ
Potrivit datelor actuale ale Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova[9], pe durata deceniului precedent, dinamica volumului schimburilor comerciale sunt într-o creștere constantă. Exporturile Moldovei în China au crescut de la 2,3 mln. USD în 2010 la 19 mln. USD în 2017, înregistrând o creștere de peste 8 ori, urmată de un regres spre 17 mln. USD în 2019, stabilizându-se la câte 12 mln. USD pentru 2020 și respectiv, 2021.
Importurile Chinei în Moldova au crescut de la 385,5 mln. USD în 2010 spre 717,7 mln. USD în 2021, atingând aproape o cifră dublă.
În perioada vizată, comerțul moldo-chinez nu a înregistrat o diversificare vizibilă a produselor exportate și importate, ele rămânând în fond aceleași. Principalele produse exportate de către Republica Moldova în China sunt băuturile alcoolice, îmbrăcămintea și articole textile, echipamente electrice și părți ale acestora, mobilă, legumele, materiale plastice sau articole din acestea, în timp ce mărfurile importate acoperă aproape toate categoriile de produse. Printre acestea o pondere sporită o au mașinile și aparatele tehnice, echipamentele electrice, jucăriile, metalele comune și articole din acestea, materiale textile și articole din acestea, materiale plastice.
Pe fundalul creșterii exporturilor moldovenești pe piața chineză, în 2018, la Chișinău a fost lansată Camera de Comerţ şi Industrie Republica Moldova-China, cu scopul de a crea o platformă care îşi propune să asigure o mai bună interacţiune dintre oamenii de afaceri din cele două ţări[10].
Fiind cea mai mare piață de consum din lume, în 2022, China a devenit al patrulea mare partener comercial al Republicii Moldova. Potrivit ambasadorului Chinei Yan Wenbin „China a aprobat intrarea pe piața sa a uleiului vegetal comestibil și a nucilor decojite din Moldova. Sunt foarte conștient de faptul că, din cauza conflictului din regiune, produsele agricole moldovenești și-au pierdut temporar unele piețe tradiționale de export”[11].
Într-un interviu acordat agenției Moldpres, șeful misiunii diplomatice chineze la Chișinău a afirmat că datorită activităților de promovare și vânzare a unor companii vitivinicole pe platforma Douyin din China, cererea pe piața chineză pentru produsele agricole și vinicole moldovenești crește, iar în acest context, acesta a avut două întâlniri cu Ministrul Agriculturii Vladimir Bolea. „În această perioadă, Ambasada Chinei a lucrat în mod activ cu departamentele guvernamentale de resort și cu întreprinderi din China și din Republica Moldova, pentru ca mai multe produse agricole de aici să intre pe piața chineză” a declarat Yan Wenbin[12]. Potrivit oficialului chinez, „China își menține piețele deschise pentru produsele agricole moldoveneşti, fiind interesată îndeosebi de cireșe, vișine, semințe de struguri, nuci, ulei, șrot, mere, vin, cereale ș.a. Este nevoie ca producătorii autohtoni să manifeste mai multă inițiativă pentru obținerea licenței de importator, fiind un moment-cheie pentru accelerarea exporturilor”. La rândul său, Vladimir Bolea a reiterat că piața chineză rămâne o piață țintă, care urmează să fie valorificată în continuare, exprimând recunoștința pentru sprijinirea demersului Republicii Moldova pentru dinamizarea exporturilor produselor agroalimentare pe piața chineză[13].
ACORD DE COMERȚ LIBER SCHIMB MOLDO-CHINEZ
Începând cu 2017, Chișinăul se află în negocieri cu Beijingul referitor la un Acord de Comerț Liber. În cadrul lansării oficiale a negocierilor, Secretara de Stat la Ministerul Economiei Republicii Moldova, Iuliana Drăgălin, a menționat că lansarea negocierilor constituie un pas esențial în vederea semnării Acordului de Comerț Liber între Republica Moldova și China. Acest acord care va deschide noi oportunități pentru producătorii autohtoni, va extinde exportul și importul pe piața moldovenească și chineză, precum și va intensifica cooperarea economică și comercială între state.[14]
Potrivit unui studiu din 2019 realizat de Expert-Group, inițiativa survine în condițiile în care este înregistrat un dezechilibru în comerțul bilateral. Dacă importurile sunt foarte diversificate, atunci exporturile au o concentrare excesivă pe un singur produs – vinul de struguri. Conform prognozelor enunțate de către autorități, în urma semnării unui Acord de Comerț Liber cu Beijingul, exporturile Republicii Moldova în China s-ar putea majora cu 39,85%, iar PIB-ul Republicii Moldova ar putea crește cu 0,42%.[15]
Pentru moment, singurele țări europene care au încheiat un Acord de Comerț Liber cu China sunt Elveția și Georgia, iar la nivel de negocieri se află Norvegia și Islanda[16].
Dacă Chișinăul va ajunge la un numitor comun cu Beijingul, aceasta poate deveni un precedent în regiune, și anume unul de caracter nu doar politic ci și economic. China poate contribui la crearea unei imagini de flagman regional prin intermediul unei asemenea strategii. O abordare prin intermediul unui Acord de Comerț Liber, poate apropia Chișinăul și Beijingul în plan economic, contribuind la înclinarea balanței comerciale spre Republica Moldova[17].
Odată abordată pragmatic, cooperarea moldo-chineză, prin investițiile de capital, pot contribui considerabil la dezvoltarea mai multor sectoare cheie a Republicii Moldova, cum ar fi cel al turismului, al ocrotirii sănătății, al educației, a infrastructurii, a energiei regenerabile ș.a. Relațiile comerciale moldo-chineze sunt caracterizate de o deschidere reciprocă și o creștere constantă pe parcursul ultimilor ani, iar perspectiva dezvoltării acestora pare a fi cât se poate de reală. Piața chineză nu trebuie percepută ca o variantă alternativă a pieței ruse sau a celei europene, ci ca una separată, care va permite Republicii Moldova să aibă o politică economică echilibrată și să evite dependența de un stat sau altul.
Despre autor:
Sorin Șclearuc – absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, magistru în istorie, coordonator de proiecte în cadrul Asociației Pentru Politica Externă (APE). În prezent își continua studiile la doctorat în cadrul Școlii Doctorale Științe Umanistice a Universității de Stat din Moldova. A beneficiat de un stagiu de cercetare Erasmus+ în cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Sorin Șclearuc este autor a mai multor articole științifice și note analitice.
Despre Asociația pentru Politica Externă din Republica Moldova:
Asociația de Politica Externă (APE) este unul dintre principalele think-tankuri din Moldova în domeniul politicii externe. APE își propune să susțină procesul de europenizare și integrare europeană a Republicii Moldova, precum și soluționarea transnistreană. APE a fost înființată în toamna anului 2003 de un grup de experți cunoscuți, personalități publice și foști oficiali și diplomați de rang înalt care au decis astfel să contribuie prin expertiza și experiența lor la o analiză cuprinzătoare a politicii externe a Republicii Moldova, precum și la formularea unei politici externe eficiente.
Articolul respectiv a fost realizat în decembrie 2022. Informația și opiniile exprimate în acest material analitic aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Asociației pentru Politica Externă din Moldova.
[1] Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, https://mfa.gov.md/ro/content/republica-populara-chineza (accesat 20.10.2022)
[2] Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Ambasada Republicii Moldova în Republica Populară Chineză, Cadru juridic bilateral, https://china.mfa.gov.md/ro/content/cadrul-juridic-bilateral (accesat 20.10.2022)
[3] Harrison Virginia, Daniele Palumbo, China anniversary: How the country became the worlds ‘economic miracle’, BBC News (https://www.bbc.com/news/business-49806247 accesat la 20.10.2022)
[4] Voinea Mădălina, Ascensiunea hegemoniei economice chineze, True Story Project
(https://truestoryproject.ro/ascensiunea-hegemoniei-economice-chineze/ accesat la 20.10.2022)
[5] Significant increase in EU imports from China, Eurostat, 01.04.2022 (https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/edn-20220401-1 accesat la 20.10.2022)
[6] China a depășit Statele Unite, devenint cel mai mare partener comercial al Uniunii Europene, Agerpres, 08.09.2021 (https://www.agerpres.ro/economic-extern/2021/09/08/china-a-depasit-statele-unite-devenind-cel-mai-mare-partener-comercial-al-uniunii-europene–776258 accesat la 20.10.2022)
[7] Maia Sandu promite o politică externă „deschisă, pozitivă”, Radio Europa Liberă, 18 noiembrie 2020, (https://moldova.europalibera.org/a/maia-sandu-promite-o-politic%C4%83-extern%C4%83-deschis%C4%83-pozitiv%C4%83-/30956418.html accesat 20.10.2022).
[8] Global Times, Moldova to work with China to push bilateral relations to new level: president, by Xinhua (https://www.globaltimes.cn/page/202201/1250058.shtml accesat la 20.10.2022)
[9] Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova, Banca de statistică (https://statistica.gov.md/ro accesat la 20.10.2022)
[10] A fost lansată Camera de Comerţ şi Industrie Republica Moldova-China, Agenția de Dezvoltare Regională Sud, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a Republicii Moldova, 06.12.2018 (http://www.adrsud.md/libview.php?l=ro&idc=340&id=3895&t=/Presa/Noutati/A-fost-lansata-Camera-de-Comert-si-Industrie-Republica-Moldova-China accesat la 01.11.2022)
[11] China a devenit al patrulea mare partener comercial al Republicii Moldova, Moldpres, 12.07.2022, (https://www.moldpres.md/news/2022/07/12/22005169 la accesat 01.11.2022)
[12] Ambasadorul Chinei la Chișinău susține că vinul moldovenesc este tot mai apreciat de consumatorii din țara sa, Moldpres, 11.10.2022 (https://www.moldpres.md/news/2022/10/11/22007606 accesat la 01.11.2022)
[13] Valoarea comerțului exterior cu produse agricole din Republica Moldova spre Republica Populară Chineză ar putea crește, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova, 16.08.2022 (https://www.madrm.gov.md/ro/content/4118 accesat la 22.10.2022)
[14] Preașcă Diana, Moldova și China au lansat oficial negocierile privind Acordul de Comerț Liber, Moldova org , 29.12.2017, (https://www.moldova.org/moldova-si-china-au-lansat-oficial-negocierile-privind-acordul-de-comert-liber/ accesat la 20.10.2022)
[15] Gumene Vadim, Poate fi un Acord de comerț liber cu China oportun pentru Moldova?, Expert-Grup, 04.04.2019, (https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1763-poate-fi-un-acord-de-comer%C8%9B-liber-cu-china-oportun-pentru-moldova?&category=7 accesat 12.10.2022)
[16] Ministry of Commerce of People’s Republic of China, China FTA Network: China’s Free Trade Agreements, Free Trade Agreements under Negotiation, Free Trade Agreements under Consideration (http://fta.mofcom.gov.cn/english/fta_tanpan.shtml accesat la 25.10.2022)
[17] Davi Eugénie, Moldova’s Unexpected Opening to China, China Observers in Central and Eastern Europe (CHOICE), (https://chinaobservers.eu/moldovas-unexpected-opening-to-china/ accesat 24.10.2022)
