Natalia STERCUL
Asociația pentru Politica Externă a Republicii Moldova
Instrumentele războiului hibrid, utilizate de către Rusia, au atins un diapazon destul de larg de aplicare, ce se extinde treptat tot mai mult. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat clar acest lucru. De rând cu acțiunile militare directe și atacurile, ce vizează distrugerea sistemică a infrastructurii Ucrainei și subminarea viabilității statului ucrainean, precum și cu amenințările hibride, retorica propagandistică rusă, refugiații și persoanele strămutate au devenit, și acestea, un gen de instrumente ale războiului hibrid dus de Rusia. Fiind stat vecin cu Ucraina, Republica Moldova face față extrem de greu consecințelor acestui război. În scopul protejării sistemului informațional și menținerii securității naționale a țării, autoritățile au intensificat măsurile de răspuns, menite să combată propaganda rusă, dezinformarea și reflectarea distorsionată a războiului în mass media. Într-o țară, în care în opoziția actualului guvern pro-european sunt concentrate partidele pro-ruse și în care trăiește un număr semnificativ de populație vorbitoare de limbă rusă, în special la nordul Moldovei, în UTA Găgăuzia și regiunea Transnistreană, aceste măsuri nu puteau să nu stârnească critici și acuzări la adresa autorităților. Însă, înțelegerea faptului că publicul vorbitor de limbă rusă – este grupul țintă principal al atacurilor informaționale și propagandistice ale Rusiei, menite să justifice agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și duc la destabilizarea în societate, a condus la adoptarea unor măsuri mai stricte pentru a combate amenințările hibride și pentru a menține securitatea informațională a statului.
Instrumentele războiului hibrid rus
Refugiații și persoanele strămutate ca urmare a războaielor și conflictelor devin, tot mai des, instrumente ale războiului hibrid, ale negocierilor politice și presiunii, de rând cu alte amenințări hibride, care combină un diapazon, destul de vast, de acțiuni și intenții ostile ale inamicului. Deseori, acest gen de instrumente este considerat din punctul de vedere al presiunii unei migrații pregătite în mod strategic, care, de regulă, este una pe termen lung. În același timp, nu numai statele vecine devin vulnerabile, dar și multe alte țări spre care se îndreaptă refugiații. Pentru Republica Moldova, care este o țară mică, invazia masivă a Ucrainei de către Rusia, ce a cauzat un val de refugiați, a devenit o provocare serioasă, care a necesitat găsirea soluțiilor la niște probleme fundamental noi. Printre acestea, problemele prioritare au fost: asigurarea securității și controlului circulației persoanelor la frontiere, declararea stării excepționale, deschiderea și dotarea centrelor de gestionare a crizei și de ședere temporară pentru refugiați, asigurarea acestora cu produse alimentare, cu produse de igienă personală și acordarea primului ajutor, precum și menținerea securității naționale și adoptarea unor măsuri speciale și suplimentare menite să consolideze stabilitatea sistemului informațional al statului.
În războiul împotriva Ucrainei, Rusia adoptă o combinație de acțiuni militare directe cu un război hibrid, folosind, în acest scop, atacuri ce vizează distrugerea sistemică a sistemului energetic ucrainean, ceea ce reprezintă o lovitură puternică asupra economiei, sferei sociale și populației țării. Aceasta este una din cele mai puternice dovezi că Rusia consideră folosirea migranților drept o armă. Primul val masiv de refugiați a început, practic, imediat după invazia rusă în Ucraina. Al doilea val a fost provocat de loviturile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, ce amenință direct populația civilă, duce la distrugerea infrastructurii, lăsând milioane de oameni fără lumină, apă și energie termică. Odată cu venirea frigului, situația din Ucraina s-a agravat considerabil, deoarece a apărut o amenințare reală pentru supraviețuirea oamenilor. Loviturile Rusiei asupra infrastructurii energetice ale Ucrainei continuă. Ca urmare a pagubelor semnificative aduse sistemului energetic al Ucrainei și a deconectărilor prelungite de curent, riscul unui blackout total a devenit destul de real. Rusia face tot posibilul pentru a submina definitiv viabilitatea statului ucrainean. Asistăm la un război de uzură, la extenuare. Plecarea populației oferă mai multe șanse pentru ocuparea teritoriilor pustiite ale Ucrainei.
Toate acesta sunt însoțite de folosirea masivă, din partea Rusiei, a propagande sale și dezinformării în planul informațional extern. În condițiile actualului război, problema contracarării și luptei cu amenințările hibride devine extrem de acută nu doar în Republica Moldova, unde trăiește o parte semnificativă a populației vorbitoare de limbă rusă, dar și în țările Uniunii Europene, unde s-a revărsat fluxul de refugiați și unde sunt concentrate mari comunități de vorbitori de limbă rusă. Aceasta este una din căile ce duc la destabilizare și scindare în societate. Publicul vorbitor de limbă rusă este principalul grup țintă al atacurilor informaționale ale Rusiei și principalul său instrument în războiul hibrid. Iată de ce, este important ca ideile și stările de spirit înrădăcinate în societate să fie alimentate constant, prin umplerea informațională pro-rusă, cu o retorică propagandistică adecvată, menită să susțină regimul putinist și să justifice agresiunea rusă.
Măsurile de menținere a securității informaționale în Republica Moldova
Moldova este cel mai mult expusă, în acest sens, influenței dăunătoare a propagandei și dezinformării ruse. Conștientizând complexitatea situației în care se află spațiul informațional al țării în condițiile unui război în țara vecină, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la 2 iunie 2022, un proiect de lege ce prevede sancționarea și pedeapsa pentru răspândirea dezinformării legate de securitatea statului. Acest document prevede unele modificări în Codul Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova și are drept scop prevenirea și combaterea tentativelor de dezinformare prin difuzarea de informații false în spațiul public. De asemenea, Codul a fost completat cu prevederi, conform cărora furnizorii de servicii media nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media nu vor retransmite programe audiovizuale de televiziune și radio cu conținut informativ, informațional-analitic, militar-politic produse în alte state, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canada și statelor ce au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor și emisiunilor de divertisment, care nu au un conținut militarist. De asemenea, nu vor putea fi difuzate sau retransmise programe audiovizuale care, indiferent de originea lor, justifică războaie de agresiune, neagă crimele de război și crimele împotriva umanității sau incită la ură.
În condițiile în care la hotarele Moldovei există un război în desfășurare, iar în țară sunt refugiați ucraineni, problema protecției spațiului informațional național se bucură de mult mai multă atenție, în scopul prevenirii destabilizării situației în țară și pentru a menține stabilitatea. A început să fie suprimată reflectarea incorectă a războiului din Ucraina și promovarea retoricei propagandistice ruse.
Un exemplu în acest sens este decizia luată de Comisia Guvernului Republicii Moldova pentru Situații Excepționale care a intrat în vigoare la 19 decembrie 2022. În baza acestei decizii, în Moldova a fost sistată difuzarea a șase posturi TV pe întreaga perioadă a situației excepționale. În special, această decizie a afectat suspendarea licenței pentru TV6, Orhei TV, Primul în Moldova, Accent TV, NTV Moldova (toate deținute sau afiliate liderului partidului Șor, oligarhul fugar Ilan Șor), și RTR Moldova, care reflecta activ activitatea partidului Șor, iar grila de emisie este bazată pe retransmiterea filmelor și programelor canalului RTR-Planeta, care, după cum se știe, are o orientare exclusiv pro-rusă și folosește masiv retorica propagandistică pro-rusă.
Desigur că reprezentanții acestor șase posturi TV au condamnat decizia, susținând cu nu are temei legal, că a fost luată din interes politic și că este un atac la libertatea de exprimare. Criticile din partea opoziției au fost, la fel, destul de dure și au fost însoțite de un val de acuzări la adresa autorităților. În special, în adresarea Partidului Socialist se subliniază că guvernul face o curățare a mijloacelor de mass media de stat și instituie o cenzură politică totală în interesul partidului de guvernare. Nu mai puțin de gravă a fost și critica Bașcanului UTA Găgăuzia, Irina Vlah, care nu doar că a numit această decizie ilegală și netransparentă, dar s-a adresat și instituțiilor internaționale cu apelul de a reacționa la decizia autorităților moldovenești.
Într-o atmosferă de tot mai multe critici, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, a vorbit despre motivele suspendării licențelor a șese posturi TV, menționând că această decizie nu este un act de cenzură, ci rezultatul unei analize ample, efectuate de către Consiliul Audiovizualului și SIS, în urma căreia s-a constatat o încălcare sistematică și deliberată, din partea acestor canale TV, a legislației naționale. În plus, directorul SIS a explicat că măsurile adoptate au drept scop, în primul rând, protejarea cetățenilor de denaturarea evenimentelor ce au loc în țară și în regiune, precum și protejarea spațiului informațional al țării.
Trebuie să menționăm că puțin mai devreme, Consiliul Audiovizualului a sancționat 11 posturi TV pentru volumul insuficient de programe audiovizuale locale în limba română. Printre acestea se numără: „Canal 5”, „Canal 2”, „Canal 3”, „Publika TV”, „Mega”, „Familia”, „Primul în Moldova”, „Accent TV”, „TV 6”, „Orhei TV” și „Pro TV Chișinău”. Suma totală a amenzilor aplicate a constituit 332 mii lei.
O abordare mai aprofundată a problemei menținerii securității informaționale și respectării legislației naționale în ceea ce privește regulile de funcționare ale pieței mass media nu numai că vor permite să fie consolidată securitatea informațională, ci vor contribui la realizarea unor schimbări structurale în acest domeniu. Spațiul informațional moldovenesc ar trebui transformat și dezvoltat progresiv, cu mărirea volumului de conținut în limba română. Suprimarea distribuirii informațiilor false, propagandei ruse și justificării războaielor și violenței sunt considerate pe deplin întemeiate și necesare. Critica, însă, privind cenzura și încălcarea libertății de exprimare, în acest caz, nu își are locul, deoarece diferența între libertatea cuvântului și propagandă este destul de vizibilă. Astfel, gama de folosire, de către Rusia, a instrumentelor războiului hibrid devine din ce în ce tot mai larg și necesită răspunsuri mai radicale, mai dure și cât se poate de urgente. Întârzierea acestora răspunsuri amenință să submineze securitatea informațională a Republicii Moldova și a țărilor Uniunii Europene, în care s-au stabilit refugiații și persoanele strămutate.
Natalia Stercul, Director Executiv al Asociației pentru Politica Externă a Republicii Moldova (APE), expert, analist. Timp de mai bine de cinci ani, Natalia Stercul a condus Departamentul de Studii Estice al APE: Ucraina și Rusia. A obținut titlul de Doctor în Științe Politice în cadrul Academiei de Științe a Republicii Moldova, conferențiar la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Politice și Administrative la Universitate de Stat din Moldova. Autoare a numeroase lucrări științifice și studii politice și analitice. Se dedică activității didactice și implicării tinerilor în viața social-politică a statului. În cadrul activității sale, Natalia Stercul colaborează cu organizații nonguvernamentale locale și internaționale, contribuind astfel la pregătirea tinerilor și promovarea unei noi generații de tineri lideri.
Articolul este disponibil și pe pagina Nord News: https://nordnews.md/despre-instrumentele-razboiului-hibrid-rus-si-masurile-de-mentinere-a-securitatii-informationale-in-r-moldova/
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Contribuția societății civile la combaterea noilor amenințări hibride ca răspuns la afluxul de refugiați: abordarea rezilienței active a Republicii Moldova” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Opiniile, constatările și concluziile menționate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea IWPR și Guvernului Britanic.
