La sfârșitul lunii trecute, Federația Rusă și-a făcut public noul său Concept de politică externă, prin care se anunță modificări esențiale în relația acestei țări cu lumea înconjurătoare. Semnalele pe care le lansează Rusia prin acest concept sunt cât se poate de îngrijorătoare, inclusiv pentru Republica Moldova, dar nu numai. Despre efectele pe care le poate produce noua poziționare internațională a Rusiei asupra Republicii Moldova și asupra spațiul geografic și geopolitic în care se află țara au discutat participanții la dezbaterea publică „Noul Concept de politică externă rus și impactul asupra Republicii Moldova”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, conceptul de politică externă este un document de planificare strategică și reprezintă un sistem de opinii privind interesele naționale ale statelor în sfera politicii externe. La asta se adaugă principiile de bază, obiectivele strategice, sarcinile principale și domeniile prioritare ale politicii externe. „Temeiurile juridice pentru adoptarea unor documente de acest fel, care sunt un fel de documente cadru, sunt constituțiile statelor, principiile și normele general recunoscute de dreptul internațional, tratatele internaționale, la care statele fac parte, legile statului respectiv și alte acte juridice pe care le adoptă guvernele statelor”, a notat expertul.
Potrivit lui, conceptele de politică externă specifică anumite prevederi ale strategiilor de securitate națională, iau în considerare principalele prevederi ale altor documente de planificare strategică ce afectează sfera relațiilor internaționale. „Am putea spune că aceste două feluri de documente – conceptele și strategiile – sunt oarecum complementare. De fapt, o strategie este adesea privită ca un plan precedat de o anumită viziune. Aceste două documente complementare la care m-am referit sunt foarte strâns legate între ele”, explică Igor Boțan.
Cât ține de Republica Moldova, expertul a precizat că, de-a lungul istoriei sale relativ scurte, după Independență, a adoptat sute de concepte, strategii în diferite domenii. În domeniul abordat în dezbateri, primele documente în acest sens au fost adoptate de către Republica Moldova în 1995. Este vorba despre Concepția politicii externe a țării și Concepția privind securitatea statului. Ulterior, în anul 2006, în Parlament au fost create comisii speciale pentru elaborarea noilor concepte de politică externă și de securitate națională. Și deși aceste concepte urmau să fie pregătite în câteva luni, acestea așa și nu au fost adoptate sau date publicității. Următorul document privind Strategia securității naționale a fost adoptat abia în iulie 2011, iar o nouă Concepție sau Strategie de politică externe așa și nu a mai fost adoptată. Potrivit lui Igor Boțan, pe pagina Președinției există un document foarte scurt care trasează scopurile politicii externe – integrarea europeană.
Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Victor Juc, membru corespondent al AȘM, consideră că un concept nou al politicii externe a Federației Ruse a fost oportun și necesar, din punctul de vedere al acestui stat. Și aceasta pentru că s-a transformat contextul internațional. Caracterul anarhic al mediului internațional s-a aprofundat, iar Federația Rusă se regăsește cu totul într-o altă situație. De asemenea, potrivit academicianului, a fost oportună și abolirea decretului din 2011 cu privire la politica externă și a decretului privind conceptul de politică externă din 2016. „Însă de data aceasta, spre deosebire de 2016, Federația Rusă se poziționează ca un actor cu o istorie milenară, ca un centru cultural civilizațional de putere. De fapt, se reiau ideile „slaveanofile” din secolul al XIX-lea cu arealul eurasiatic pe care îl ocupa Imperiul Rus. Dar sunt și anumite aspecte ce țin de concepția cultural civilizațională a lui Huntington. Federația Rusă se declară un `stat-civilizație~ și deci, potrivit Concepției, are dreptul să gestioneze aspectele ce vizează sistemul cultural civilizațional de pe un anumit teritoriu. Aceste aspecte se numesc „lumea rusă”, susține Victor Juc.
În opinia sa, Federația Rusă urmărește să devină un centrul mondial de putere, încercând să consolideze capacitățile sale statale, dar și o rețea de aliați și parteneri. „Nu este deloc întâmplător că Federația Rusă își asumă în mod unilateral ideea de a recunoaște și de a promova interesele unor formațiuni, care încă nu au fost recunoscute la nivel internațional. Și chiar două republici nerecunoscute din Caucaz și-au găsit reliefare în acest concept”, a notat directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.
Făcând o comparație a noului concept cu precedentele, Victor Juc a declara că în cel din anul 2016, dar mai ales din 2011, Rusia se declara ca un actor care participă la sistemele colective de integrare, ca un actor care însuși este promotor de pace, stabilitate și securitate. Acum Federația Rusă se declară în mod unilateral ca un centru de putere. Au fost reluate unele idei privind mișcarea anti-colonială și finalizarea sistemului mondial al colonialismului, dat fiind că un rol important este rezervat promovării intereselor sale în Africa și în America de Sud. „Federația Rusă se declară continuator al Uniunii Sovietice. Prin 1991, Federația Rusă a fost recunoscută, tacit de către celelalte republice care au format Comunitatea Statelor Independente, ca moștenitor al URSS. Federația Rusă se poziționează pe o nouă coordonată geopolitică. Dacă în trecut direcția prioritară era Europa, acum rolul determinant revine mediului eurasiatic și euro-pacific”, mai spune Directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă, Natalia Stercul, a menționat că Federația Rusă își revizuiește cu regularitate actele sale cu privire la politica externă și aici nu este vorba doar despre Conceptul de politică externă, cel mai recent fiind al șaselea la număr. Potrivit ei, orientarea acestei politici externe poate fi dedusă analizând toate documentele Rusiei în acest sens – de la extinderea Federației Rusiei pentru a-și păstra influența în lume până la ceea ce este astăzi – o retorică dură în raport cu SUA, statele anglo-saxone.
„Aș vrea să menționez că acea regularitate cu care Rusia își revizuiește concepțiile de politică externă este specifică și Strategiei cu privire la securitatea națională. Ultimul document a fost reînnoit în anul 2021. Multe poziții cheie care sunt stipulate în acel document le-am putut vedea pe parcursul anului 2022 și din păcate, continuăm să le urmărim și în 2023, în raport cu Ucraina mai ales. Dar și în raport cu politica, pe care Rusia o consideră contrară, și anume cea de extindere a NATO și apropierea acesteia de hotarele sale”, explică Natalia Stercul. Potrivit ei, în anul 2022 a fost revizuită și Doctrina maritimă a Rusiei. Și în acest document, regiunea Mării Negre se regăsește în zona intereselor prioritare ale Federației Ruse. În aceste condiții riscurile continuă să persiste, or, Rusia mizează să dețină un rol dominant. De asemenea, se evidențiază formularea că Rusia se poziționează ca un stat care vrea să domine în Oceanul Pacific.
Directoarea APE a făcut trimitere și la Doctrina militară a Rusiei care a fost adoptat încă în anul 2014. Și chiar dacă a trecut ceva timp, acolo sunt descrise politicile de apărare, care pot fi urmărite astăzi. „Se aștepta că acest document va avea o nouă formă în 2022. Însă se pare că aceasta se va întâmpla mai târziu. Chiar și așa, pozițiile ce se refereau la extinderea NATO în Est, relațiile cu Ucraina și politicile de apărare sunt stipulate foarte clar și pot fi urmărite în prezent. Acest fapt ne vorbește că acele poziții conceptuale privind politica externă, care se stipulează într-un document sau altul dovedesc direcțiile prioritare și prioritățile dominante pentru care un stat este gata să lupte pe plan internațional”, a mai spus Natalia Stercul.
Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia s-au înrăutățit, iar acest lucru poate fi observat și din retorica neprietenoasă a Ministerului rus de Externe în raport cu autoritățile de la Chișinău. Potrivit expertei în politică externă, decizia Republicii Moldova de a părăsi treptat Comunitatea Statelor Independente trebuie să fie una pragmatică, bazată pe o analiză minuțioasă a impactului asupra economiei țării.
Natalia Stercul spune că în domeniul politicii externe, Rusia nu va înceta să poarte un război pentru supremație cu Occidentul. Totuși, acțiunile administrației de la Kremlin pot fi influențate de atitudinea populației din Rusia care ar tolera cu greu un nou val de mobilizare sau o izolare totală a țării pe plan internațional.
„Toți s-au așteptat la mai mult din partea Federației Ruse, dar asta nu reduce din riscurile existente. În primul rând, pentru că Rusia nu și-a folosit încă tot potențialul militar în Ucraina. Subiectul unui nou val de mobilizare în Rusia influențează atitudinea populației față de acest război. Dacă ne referim la opinia publică, mulți intelectuali, oameni instruiți, au părăsit Rusia, e vorba de oameni care reprezentau o valoare pentru această țară. Prioritățile politicii externe a Rusiei în raport cu Occidentul vor continua prin prisma luptei dintre Vest și Est”, a spus directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă, Natalia Stercul.
Potrivit șefei APE, relațiile Chișinău-Moscova s-au înrăutățit vizibil de la declanșarea războiului din Ucraina. Kremlinul folosește în continuare o retorică agresivă în raport cu Republica Moldova, invocând aceeași falsă problemă persistentă și în Ucraina privind nerespectarea drepturilor cetățenilor rusofoni.
„Atitudinea Rusiei în raport cu Republica Moldova poate fi observată din retorica reprezentanților Ministerului rus de Externe. Pentru nimeni nu este un secret că această retorică nu este una prietenoasă. S-au redus contactele cu Federația Rusă, nu au loc întrevederi la nivel înalt. Vedem o intensificare a subiectelor ce vizează securitatea națională, o înăsprire a controalelor la graniță, interdicții de a traversa frontiera de stat pentru categorii întregi de cetățeni, printre care jurnaliști ruși, angajați diplomatici. Se intensifică retorica din partea Rusiei, atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova privind presupusa îngrădire a drepturilor cetățenilor vorbitori de limba rusă. Fapt ce nu corespunde realității, pentru că drepturile vorbitorilor de rusă, la fel ca și drepturile vorbitorilor altor limbi, sunt respectate. Sub acest paravan a început și războiul din Ucraina”, a spus Natalia Stercul.
Natalia Stercul mai spune că ar trebui identificate noi modalități de reglementare a diferendului transnistrean, întrucât războiul din Ucraina a redus la zero șansele formatului 5+2. Potrivit expertei, decizia Chișinăului de a denunța unele acorduri semnate cu CSI ar trebui să fie una pragmatică, bazată pe interesele economice ale țării.
„Funcționalitatea formatului 5+2 este pusă pe pauză. Este greu de crezut că Rusia și Ucraina, state aflate în război, se vor așeza la aceeași masă. În privința apartenenței la Comunitatea Statelor Independente este clar că vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova este îndreptat spre Uniunea Europeană. Autoritățile spun clar că toate eforturile sunt concentrate spre eurointegrare, iar o serie de acorduri cu CSI urmează a fi denunțate sau revizuite, sunt documente care nu mai corespund realității și intereselor Republicii Moldova. Cred că ar trebui să există o abordare pragmatică, echilibrată în privința ieșirii treptate din CSI. Trebuie să se analizeze care acorduri sunt importante și care și-au pierdut actualitatea”, a mai spus Natalia Stercul.
Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/noul-concept-de-politica-externa-rus-si-impactul-asupra-republicii-moldova-dezba-8004_1096341.html
