Republica Moldova și Ucraina demonstrează cei mai buni indicatori de progres dintre țările Parteneriatului Estic, arată un studiu comun al țărilor PaE: „Progresul regional al Parteneriatului Estic 2023”. Concluziile studiului au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă la IPN, organizate de Asociația pentru Politica Externă.
Natalia Stercul, director executiv APE, coordonator național al proiectului, a precizat că Parteneriatul Estic a fost dezvoltat și implementat de Uniunea Europeană pentru a apropia șase state: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Scopul principal fost progresul în calea integrării europene, dezvoltarea proiectelor de infrastructură și crearea condițiilor care ar corespunde standardelor europene în general. Natalia Stercul menționează că rolul sectorului civil în Parteneriatul Estic este semnificativ, deoarece marea majoritate a proiectelor realizate de Uniunea Europeană în țările Parteneriatului Estic sunt îndreptate spre creșterea eficienței și calității vieții populației.
Studiul privind progresul regional al Parteneriatului Estic se referă la politica externă, politica de securitate și sectorul apărării. De asemenea este vizat progresul economic, sfera socială, societatea civilă, dar și chestiuni care au impact asupra populației, precum sistemul de sănătate, îmbunătățirea ecosistemului statului și altele.
Cât privește aspectul politicii externe, directoarea executivă APE s-a referit la partea ce ține de lupta pentru democrație. Potrivit ei, în lume, în general, se atestă micșorarea tendințelor democratice, creșterea rolurilor regimurilor totalitare, manifestarea acestora inclusiv prin războiul în Ucraina și impactul asupra Moldovei. Dar, indiferent de toate greutățile, Guvernul Moldovei a demonstrat abilitatea de a guverna în asemenea condiții. În promovarea reformelor se evidențiază anumite progrese la final de an. Însă, la capitolul justiție, drepturile omului, mai ales în regiunea transnistreană, se mai întâmpină greutăți.
Natalia Stercul a remarcat că Strategia națională de dezvoltare 2030 este un document care va favoriza schimbarea internă și reformele ulterioare. E necesar de muncit mai mult la dezoligarhizare, de întărit instituțiile de stat. Cât privește economia, în 2023 comerțul extern cu Uniunea Europeană a atins ponderea de 52% din total. Natalia Stercul crede că este un rezultat foarte bun. Dar, chiar și cu așa rezultate, e nevoie de a extinde spectrul producției propuse și de a mări capacitatea de concurență pe piața europeană.
Potrivit Nataliei Stercul, director executiv APE, coordonator național al studiu comun al țărilor PaE, la fiecare compartiment sunt plusuri și minusuri pentru fiecare țară din Parteneriatul Estic. Cert este că este loc de mai bine. Indicatorii Moldovei privind progresul în Parteneriatul Estic pot fi apreciați ca fiind medii.
Sergiy Gerasymchuk, director executiv adjunct și director al Programului de inițiative regionale și al Programului de vecinătate al Consiliului pentru politică externă „Ukrainian Prism”, a precizat că proiectul care a măsurat progresul în cadrul Parteneriatului Estic durează de mai bine de trei ani. În această perioadă, două țări au primit statut de candidat pentru aderarea la UE și posibilitatea de a începe negocierile, Georgia a primit statut de candidat. Cât privește societatea civil, aceasta a fost activă în toate șase țări ale Pe. Chiar dacă în Belarus practic a fost nimicită, sunt multe inițiative civile care activează din afara Belarusului. În pofida dificultăților în Azerbaidjan, acolo tot lucrează societatea civilă. În Armenia societatea civilă mereu a fost un agent al schimbării și reformelor. Ar fi incorect ca aceste țări să fie lăsate într-o parte, să fie uitate eforturile societății civile doar pentru că Moldova, Ucraina și Georgia au mers înainte, dar Armenia, Azerbaidjan și Belarus au rămas pe loc în procesul de transformare. În opinia sa, Parteneriatul Estic nu este doar despre calitatea de membru a UE, dar a fost creat pentru îmbunătăți viața cetățenilor din țările care sunt în imediata apropiere a Uniunii Europene.
Sergiy Gerasymchuk a remarcat că Moldova nu are indicatori răi, și nici Ucraina, care a progresat în multe direcții. Cât privește reforma justiției, Moldova și Ucraina au progresat la nivel de acte normative. Puțin situația este mai proastă în Georgia, având în vedere faptul că partidul care conduce Georgia are relații destul de controversate cu Uniunea Europeană. Altceva este că urmează să se vadă cum aceste reforme se vor implementa.
Sergiy Gerasymchuk mai spune că în ceea ce vizează procesele economice nu se înregistrează mari succese, deoarece Ucraina înregistrează un deficit bugetar de circa 40 de miliarde de dolari. În mare parte Ucraina este dependentă de ajutorul Uniunii Europene și SUA. În cazul altor țări situația e mai bună.
La capitolul libertate de exprimare, pe de o parte, criteriile formale înaintate de Comisia Europeană au fost îndeplinite. Pe de altă parte, în Georgia are loc oprimarea mass-mediei de opoziție. În Moldova se atestă o împărțire a canalelor media în două grupuri. În Ucraina uneori se atestă autocenzura din partea jurnaliștilor, care evită discuțiile asupra unor teme mai importante.
Potrivit Elenei Mârzac, acest format de Parteneriat Estic a avut, în primul rând, obiectivul de a promova valorile democratice, europene, stabilitatea, securitatea și să coaguleze o zonă de securitate care să reziste pericolului care vine din partea Federației Ruse. Parteneriatul Estic a creat baza ca să se poată dezvolta țările în dezideratul de integrare europeană. Acest format a vizat și subiecte ce țin de securitate, chiar dacă nu erau direct stipulate.
Directoarea executivă a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare consideră că datorită vitejiei ucrainenilor, dar și asistenței Occidentului în a face față agresiunii ruse, Moldova acum nu se mai confruntă cu acest atac hibrid al Federației Ruse. Experta a evidențiat importanța colaborării între Uniunea Europeană și țările Parteneriatului Estic în contracararea amenințărilor hibride ale Federației Ruse, cărora sunt supuse toate țările, cu excepția Belarusului.
Elena Mârzac spune că Uniunea Europeană în ultimul an s-a manifestat ca un furnizor de securitate. Ea a remarcat succesul în avansarea managementului frontierelor cu ajutorul UE. Strategiile de dezvoltare în domeniul afacerilor interne au fost elaborate, s-a asigurat reziliența la criza refugiaților cu ajutorul UE.
În ceea ce privește politica de securitate, Republica Moldova s-a angajat și a înțeles importanța reformării sectorului. Se observă creșterea bugetului pentru apărare, avansarea diplomației militare, atragerea investițiilor în domeniu. De asemenea, a fost deschis un centru de comunicare strategică și dezinformare, activitatea căruia va fi susținută de misiunea Uniunii Europene, special creată pentru a ajuta Moldova în dezvoltarea rezilienței în domeniul securității.
Elena Mârzac a remarcat importanța aderării Republicii Moldova la Reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, ceea ce va însemna că Moldova va ajuta cu pași concreți la securitatea regională. Securitatea și apărarea este un domeniu important în ciuda evenimentelor care au loc. În Planul de aderare la UE aceste subiecte au un rol important, fapt care este lăudabil.
Mark Mazureanu, expert al asociației „ASIST Analytics”, a declarat că din anii 2000 până în prezent, în Moldova se atestă un continuu proces de tranzitare de la un stat fără societate civilă la un stat cu societate civilă avansată. De aceea, pe tot parcursul anilor UE a tins să fortifice organizațiile societății civile pe toate filierele, ca ele să fie apte să lucreze la nivel de partener cu statul pentru livrarea de anumite servicii și nu doar.
Expertul mai spune că în ultimii ani, vestul a intensificat relațiile cu societatea civilă. De mai mulți ani a fost creată o organizație care activează pe lângă structurile europene, Forumul Civic, din care fac parte toate organizațiile civice din alte state. Acestea sunt consultate de structurile europene direct.
Mark Mazureanu a mai spus că societatea civilă din Moldova este livratorul de elită politică, deoarece elita politică este în proporție de 80% produsul societății civile.
Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/moldova-si-ucraina-demonstreaza-cei-mai-buni-indicatori-de-7965_1101582.html
https://www.ipn.md/ro/anul-2022-a-fost-un-an-de-intorsatura-pentru-7965_1101584.html
https://www.ipn.md/ro/moldova-si-a-mobilizat-eforturile-de-securitate-si-aparare-7965_1101585.html
