„Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, incontestabil, va contribui la stabilitatea regională. De asemenea, va duce la atenuarea problemei transnistrene, indiferent dacă la negocierile de aderare va participa doar malul drept al râului Nistru sau ambele maluri”. De această părere este Ion Tăbîrță, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO Chișinău. Analistul politic ne-a oferit un interviu în care a vorbit despre principalele amenințări la adresa securității Republicii Moldova și impactul pe care l-ar putea avea aderarea la UE asupra relațiilor cu Rusia. Interviu a fost realizat în cadrul proiectul “Avansarea în pregătirea Republicii Moldova pentru integrarea europeană”, realizat de către Asociația pentru Politica Externă (APE) și finanțat printr-un grant al USAID.
Cum influențează poziția geopolitică a Republicii Moldova între NATO (România) și Rusia preocupările sale de securitate, mai ales având în vedere războiul din Ucraina?
Republica Moldova este amplasată geopolitic într-o regiune geografică turbulentă, spațiul Nordic al Mării Negre fiind în momentul de față cel mai fierbinte punct al Europei. De fapt, amplasarea geopolitică a Republicii Moldova în toată perioada ei de independență a fost în „zona gri” a Europei – între spațiul occidental și Federația Rusă. Instituțiile spațiului occidental – NATO și UE – au fixat în anii 2004-2007 hotarele lor estice pe râul Nistru, fără intenții de a se extinde spre est. De cealaltă parte, Rusia niciodată nu și-a ascuns pretențiile sale geopolitice asupra pațiului ex-sovietic, în special, asupra Ucrainei. Amplasarea între spațiul occidental și Rusia a transformat estul Europei într-o zonă geografică vulnerabilă, cu multiple provocări la adresa securității statelor amplasate în această „zonă gri”.
În prezent, Republica Moldova se confruntă cu numeroase probleme legate de securitatea națională, majoritatea venind dinspre Moscova. Rusia în permanență, încă de la bun început, a subminat independența statului nostru, încercând să-și impună controlul asupra deciziilor politice luate la Chișinău. Acest lucru i-a reușit în linii mari, dovadă fiind menținerea divizării societății moldovenești pe criterii geopolitice. Republica Moldova trebuie să-și fortifice reziliența instituțiilor statului pentru a face față riscurilor și amenințărilor la adresa securității sale naționale. În contextul războiului din Ucraina, în sfârșit, autoritățile moldovenești au început să discute în termeni reali despre asigurarea securității naționale a Republicii Moldova. Mai exact – neutralitatea nu ne apără, iar Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității statului nostru.
Ce provocări și oportunități de securitate prezintă pentru Moldova aderarea deplină la UE?
Începem de la oportunități. Principala oportunitate se referă la dezvoltarea instituțiilor statului cu toate consecințele sale: reforma justiției, combaterea corupției, dezvoltarea social-economică, garantarea și respectarea drepturilor de orice tip și a libertăților civice. În cadrul Uniunii Europene, o serie de provocări la adresa securității naționale, cum ar fi vulnerabilitățile economice, energetice și problemele legate de dezinformare, vor fi diminuate, în consecință, crescând reziliența statală a Republicii Moldova.
Provocările vin și vor veni din partea Federației Ruse, care se opune prin orice mijloace procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Principalii factori prin care Rusia va încerca să influențeze apropierea Republicii Moldova de UE sunt actorii proruși din interior – partide politice și politicieni, elementele oligarhice, activiști publici, agentura rusă și propaganda rusă. Cele mai supuse influenței rusești categorii sociale sunt populația social-economic vulnerabilă și minoritățile etnice alolingve. Anume către aceste categorii sociale vor fi îndreptate acțiunile Rusiei, prin intermediul actorilor săi din interior și prin dezinformare, pentru a influența politic la următoarele scrutine electorale deturnarea parcursului european al Republicii Moldova.
Ați putea explica mai detaliat ce impact ar putea avea potențiala aderare a Moldovei la Uniunea Europeană asupra securității țării noastre și asupra relațiilor cu țările vecine?
O eventuală aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar însemna că Republica Moldova se rupe de „zona gri” a geopoliticii, spațiul exsovietic pe care râvnește să-l domine Federația Rusă, și că se integrează într-un alt spațiu geopolitic – cel occidental cu norme și valori democratice, axat pe prosperitate. La modul practic, asta ar însemna că, în sfârșit, Republica Moldova pune capăt tranziției politice și economice de la o republică din cadrul Uniunii Sovietice spre un stat european democratic cu o societate modernă.
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va însemna că ea în mod automat își va rezolva toate problemele legate de securitate. În acest context, o eventuală aderare a Republicii Moldova la NATO ar aduce, din punct de vedere geopolitic, o securitate mai mare statului nostru. Subiectul aderării la Alianța Nord-Atlantică însă este unul puțin discutat, chiar pe alocuri nepopular, din varii motive, în societatea moldovenească. Pe de altă parte, aderarea Republicii Moldova la UE, indiscutabil, va contribui la fortificarea securității naționale. Mai exact, va diminua amenințările hibride, cum ar fi cele: energetice, economice, sociale, informaționale, cibernetice, etc.
Cum ar putea aderarea la UE să atenueze sau să intensifice aceste amenințări hibride?
Să le luăm pe rând:
- Securitate energetică a Republicii Moldova a reprezentat una dintre cele mai mari vulnerabilități a securității naționale, ea fiind în totalitate la cheremul Federației Ruse, atât direct, dacă ne referim la gazele naturale, cât și indirect, via regiunea transnistreană, cu privire la energia electrică. În ultimii ani, Republica Moldova, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare, și-a sporit securitatea energetică diminuând din influența rusească. Totuși, securitatea energetică a Republicii Moldova va fi deplină când ea nu va mai depinde de resursele energetice rusești și se va integra în spațiul energetic european.
- Amenințările economice: „Furtul miliardului” este un element de crestomație în demonstrarea vulnerabilității economice a Republicii Moldova, mai exact cât de inexistente au fost instituțiile statului în timpul acestei fraude financiar-bancare de proporții. Pe lângă impactul economic negativ al „furtului miliardului”, frauda bancară a avut drept urmare și stagnarea vectorului european al Republici Moldova, deoarece partidele proeuropene de atunci de la guvernare s-au prăbușit politic prin pierderea susținerii alegătorilor. Un nou episod de genul „furtul miliardului” este puțin probabil că va mai putea fi realizat dacă Republica Moldova va fi parte a Uniunii Europene, întrucât acolo există reguli financiar- bancare stricte.
- Vulnerabilitățile sociale ale unor categorii ale populației sunt folosite din plin de către anumiți actori politici din interior contra parcursului european al Republicii Moldova. Totodată, categoriile social-vulnerabile sunt cele mai supuse dezinformării. În cadrul Uniunii Europene, inechitățile social-economice vor fi nivelate prin creșterea bunăstării întregii populații, cu precădere ridicarea nivelului de trai a celor mai săraci din societate.
Astfel, va scădea numărul celor care sunt folosiți, în mod cinic, cu sume derizorii, de către actori politici contra securității naționale a Republicii Moldova. Cum evaluați impactul problemei transnistrene asupra dinamicii de securitate a Republicii Moldova, în special în contextul aspirațiilor sale de aderare la UE?
Problema transnistreană nu mai este un impediment pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Separatismul transnistrean, folosit de către Federația Rusă în scopurile sale geopolitice, nu a putut împiedica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu UE în 2014 și nu va putea bara procesul de negocieri pentru aderarea statului nostru la spațiul comunitar. Acest lucru au început să-l spună în mod direct înalți oficiali europeni. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE pot avea loc atât împreună cu malul stâng, cât și fără, în funcție de poziția așa-numitelor autorități de la Tiraspol. Regiunea transnistreană a avut de câștigat mult economic de la faptul că ia parte la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), însă fără a implementa prevederile Acordului de Asociere.
Acest tip de abordare, adică de derogare a regiunii transnistrene față de restul teritoriului Republicii Moldova în relația juridică cu UE, nu va mai fi valabil și în cazul negocierilor de aderare. Dacă totuși regiunea transnistreană va accepta să fie parte a procesului de negocieri de aderare la UE, asta va însemna întoarcerea ei graduală în câmpul juridic și economic al Republicii Moldova. În acest caz, o serie de probleme pe care regiunea transnistreană le generează asupra securității regionale, cum ar fi contrabanda, comerțul ilicit, traficul de persoane, vor fi diluate în procesul de aderare la UE. Desigur, odată cu apropierea Republicii Moldova de UE, va fi nevoie de identificat soluții juridice pentru chestiunea armatei ruse care staționează pe teritoriul Republicii Moldova și a depozitului de arme și muniții dislocate în stânga Nistrului, la Cobasna.
Dacă regimul separatist din stânga Nistrului nu va accepta participarea regiunii transnistrene împreună cu restul teritoriului Republicii Moldova la negocierile de aderare la UE, atunci această regiune va continua să fie o sursă de insecuritate în regiune. Consider totuși că eurointegrarea Republicii Moldova va fi un pol de atracție pentru populația din stânga Nistrului, care cu timpul va pune presiune asupra așa-numitelor autorități de la Tiraspol ca să accepte apropierea politică de Chișinău.
Având în vedere pozițiile diferite din cadrul societății moldovenești față de integrarea în UE, cum ar putea aceste diviziuni interne să afecteze traiectoria de securitate a țării dacă aderarea la UE devine o realitate?
Marea problemă a Republicii Moldova în dezvoltarea ei ca și stat a fost că nu a avut „un proiect de țară” acceptat de către întreaga clasă politică, de aici vine și divizarea societății moldovenești. Aceasta este menținută de doi factori esențiali. Primul se referă la actorii politici proruși din Moldova, care, pentru a aduna voturi, lansează în societate mesaje nostalgice sovietice și proruse. Al doilea factor este propaganda rusească, care dezinformează atât la nivel internațional, cât și la nivel național în Republica Moldova, încercând să țină departe societatea moldovenească de proiectul european.
La nivelul societății moldovenești, acești doi factori – actorii politici proruși și propaganda rusă – se adresează cu precădere către două categorii sociale – populația social-economică vulnerabilă și minoritățile etnice rusolingve (care nu au fost integrate în societatea moldovenească de către statul Republica Moldova) – care se opun sau sunt reticente față de integrarea europeană a Republicii Moldova. Ori aderarea la proiectul european a statului nostru va diminua din fenomenul sărăciei populației odată cu creșterea nivelului de dezvoltare economică a țării. În cadrul Uniunii Europene vor fi respectate și garantate drepturile minorităților etnice, punându-se accentul pe incluziunea socială a lor.
În mod firesc, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va atenua din divizarea societății moldovenești pe criteriul geopolitic. Chiar dacă în interiorul societății moldovenești vor continua să există entități anti-occidentale și după aderarea Republicii Moldova la UE, ele vor fi minoritare, exact ca și în alte state ale Uniunii Europene, unde astfel de entități sunt prezente.
Ce implicații potențiale ar putea avea aderarea Republicii Moldova la UE asupra stabilității regionale și a dinamicii securității în Europa de Est?
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, incontestabil, va contribui la stabilitatea regională. În cei peste 30 de ani de independență, Republica Moldova a fost un stat mai mult consumator de securitate decât un furnizor al securității din mai multe motive: instituțiile sunt slabe pentru a asigura securitatea statului; conflictul transnistrean, care de la bun început a fost un factor de insecuritate în regiune; o societate neomogenă, divizată pe criterii geopolitice cu minoritățile etnice neintegrate; o societate social-economică vulnerabilă, cu o rată mare a corupției, etc.
În plus, un factor al instabilității Republicii Moldova în regiune a fost faptul că Federația Rusă, sub o formă sau alta, a controlat deciziile politice luate la Chișinău în scopurile sale geopolitice. Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va diminua din acești factori nocivi care fac ca statul nostru să fie sursă de insecuritate în regiune. Integrarea europeană va transforma Republica Moldova într-un stat cu instituții funcționale, ceea ce va contribui implicit la creșterea securității sale. De asemenea, integrarea în UE va duce și la atenuarea problemei transnistrene, indiferent de faptul dacă la negocierile de aderare va participa doar malul drept al râului Nistru sau ambele maluri.
Realizarea acestui material a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestuia ține de responsabilitatea autorilor opiniilor expuse și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
Articolul poate fi accesat și pe pagina agora.md https://agora.md/2024/02/01/securitatea-in-europa-de-est-moldova-si-impactul-potentialei-aderari-la-ue-interviu
