„Procesul de integrare europeană este ca „un fir roșu” în Strategia Securității Naționale a Republicii Moldova, deoarece avansarea procesului de integrare în UE în mod firesc va condiționa creșterea securității naționale a statului nostru”. Declarația a fost făcută de către Ion Tăbârță, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO de la Chișinău, în cadrul unui interviu privind documentul Strategiei Securității Naționale. Care sunt principalele amenințări cărora trebuie să le facă față Republica Moldova și ce prevede Strategia de Securitate în contextul procesului de aderare la UE aflați din materialul care urmează.

– Care sunt principalele priorități ale Republicii Moldova în ceea ce privește Strategia Securității Naționale și cum sunt acestea aliniate cu obiectivele sale de integrare europeană?

– Strategia Securității Naționale a Republicii Moldova cred că este un document bun, în special, deoarece este primul de așa gen, care pornește nu de la falsa abordare că neutralitatea reprezintă garantul securității naționale a statului, ci de la amenințări, riscuri și vulnerabilități de securitate.

Strategia stabilește următoarele priorități pentru securitatea Republicii Moldova:

–  Edificarea unui sistem de apărare și securitate puternic, care este esențial pentru a proteja populația și economia națională, creând astfel precondiții pentru creșterea economică;

–  Creșterea pregătirii Forțelor Armate pentru acțiuni de apărare a țării, în caz de necesitate;

–  Sporirea implicării instituțiilor din sectorul civil de securitate pentru a proteja și servi cetățeanul, cu punerea accentului pe nevoile oamenilor și creșterea încrederii publicului în instituțiile respective;

–  Atragerea unor investiții substanțiale în sectorul civil de securitate în vederea creșterii gradului de profesionalism al efectivului și a dotării corespunzătoare cu tehnologii moderne;

– Depunerea unui efort conjugat pe plan diplomatic, economic, politic și social pentru rezolvarea pașnică a conflictului transnistrean, cu condiția obligatorie ca trupele ruse aflate ilegal în stânga Nistrului să părăsească teritoriul suveran al Republicii Moldova.

De asemenea, în Strategie este specificat că Republica Moldova nu poate face față de una singură provocărilor complexe la adresa securității, mai ales celor cu caracter transnațional. De aceea, este nevoie de dezvoltat parteneriate cu România, statele europene, Statele Unite ale Americii (SUA), Alianța Nord-Atlantică (NATO) și Organizația Națiunilor Unite (ONU), care ar ajuta Republica Moldova să-și fortifice securitatea națională. Dar, în mod deosebit, în documentul Strategiei este reliefat rolul major pe care îl are Uniunea Europeană în asigurarea securității pe continentul european, iar, pentru ca Republica Moldova să se simtă în siguranță, trebuie să contribuie la securitatea regională și internațională acționând tot mai mult ca un stat de facto membru al Uniunii Europene. În așa mod, dezideratul Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană nu se referă doar la imperativele de modernizare și de dezvoltare economică a statului nostru, dar și la asigurarea securității lui.

– În contextul evoluțiilor geopolitice din Europa de Est, care sunt principalele amenințări la adresa securității naționale ale Republicii Moldova și cum sunt adresate acestea în cadrul Strategiei de Securitate?

– În Strategia Securității Naționale a Republicii Moldova, în partea introductivă, este descrisă situația geopolitică de pe continentul european. Mai exact că Europa este zguduită de cea mai mare conflagrație din ultimii 75 de ani, din cauza agresiunii totale a Rusiei la adresa Ucrainei, și că ambițiile geopolitice ale Moscovei nu se limitează doar la statul ucrainean vecin, dar are puternice valențe regionale. În strategie se spune explicit că Federația Rusă și interpușii săi în Republica Moldova reprezintă cea mai periculoasă și mai persistentă sursă de amenințare la adresa statului nostru. Din cele șase tipuri de amenințări stipulate în document, trei se referă direct la Rusia:

1) Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei are drept scop, inclusiv, crearea, pe căi militare, a unui coridor terestru spre Republica Moldova, ceea ce ar duce în consecință la lichidarea statalității moldovenești;

2) Federația Rusă duce împotriva Republicii Moldova o operațiune largă de tip hibrid în mai multe domenii: politic, economic, energetic, social, informațional, cibernetic etc., cu scopul subminării ordinii constituționale și a stopării vectorului european al statului nostru;

3) Susținerea regimului separatist din stânga Nistrului prin prezența militară ilegală a Federației Ruse în regiunea transnistreană și controlul exercitat asupra entității separatiste.

Celelalte trei amenințări la adresa securității naționale a Republicii Moldova prevăzute în document sunt:

4) Corupția și practicile cleptocratice;

5) Criminalitatea organizată și/sau transfrontalieră;

6) Accelerarea schimbărilor climatice ca urmare a încălzirii globale.

– Care sunt principalele măsuri luate de Moldova pentru consolidarea capacităților sale de apărare și securitate în contextul eforturilor sale de integrare europeană?

Sectorul de apărare și securitate al Republicii Moldova o perioadă îndelungată a fost neglijat de către guvernările de la Chișinău. Deși sistemul de apărare al Republicii Moldova a trecut prin multiple procese de reformă, niciuna nu a abordat domeniul apărării ca element central al securității naționale a Republicii Moldova și niciuna nu a fost dusă până la capăt.

Războiul din Ucraina, inevitabil, a atras atenția la starea sectorului de apărare și securitate în designul instituțional al statului moldovenesc. Până în anul 2022, bugetul militar era în jur de doar 0,38% (1 056,9 milioane lei) din Produsul Intern Brut (PIB), Republica Moldova având unul dintre cele mai mici bugete din regiune, ceea ce lăsa posibilități reduse pentru reformarea și modernizarea Armatei Naționale. Pentru anul 2023, cheltuielile pentru sectorul de apărare națională au crescut  cu circa 68,2% comparativ cu anul 2022, ajungând la 0,55% (1 697,1 milioane lei) din PIB. Pentru anul 2024, bugetul militar va constitui aproximativ două miliarde de lei, ceea ce va constitui aproape 0,6% din PIB.

Tot din anul 2022, Republica Moldova și-a pus obiectivul să modernizeze și transforme Armata Națională în conformitate cu standardele internaționale, care presupun, inclusiv, înlocuirea echipamentelor și a tehnicii vechi cu altele noi. O prioritate în acest proces de modernizare a Armatei Naționale o reprezintă dezvoltarea capabilităților de supraveghere a spațiului aerian și apărare antiaeriană.

Pe lângă utilizarea resurselor naționale, modernizarea sectorului de apărare și securitate are loc și cu suportul partenerilor de dezvoltare. Uniunea Europeană a aprobat pentru anii 2021-2023 granturi pentru asistență, care presupun asigurarea cu echipamente moderne a subdiviziunilor medicale, logistice, de geniu și apărare cibernetică, precum și dotarea cu unități de tehnică militară. NATO a adoptat, în ianuarie 2023, Pachetul sporit de asistență pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova. În anii 2022 și 2023, SUA a alocat ajutor pentru achiziționarea armamentului ușor de infanterie, vehiculelor militare, sistemelor de comunicații, echipamentelor de protecție, dar și sistemelor antitanc, necesare în contextul obiectivului de modernizare a capacităților de apărare. Totodată, Germania a oferit Armatei Naționale 19 transportoare blindate Piranha.

La sfârșitul anului 2023, din bugetul național, Republica Moldova a cumpărat de la o companie franceză un radar modern (sistemul Ground Master 200), destinat monitorizării spațiului aerian al statului nostru. Pentru vara anului curent este prevăzută achiziția celui de-al doilea radar performant de supraveghere aeriană. Totodată, Republica Moldova este în căutare de soluții pentru procurarea unui sistem de apărare antiaeriană. De asemenea, statul nostru este în proces de construcție a unei unități militare moderne în comuna Băcioi din municipiul Chișinău.

Deși Republica Moldova depune eforturi financiare semnificative pentru a-și moderniza și reforma sectorul de apărare și securitate, este vizibilă insuficiența de a o face doar din resurse proprii. Astfel, partenerii externi joacă un rol important în procesul de modernizare a sectorului de apărare al Republicii Moldova. Un parteneriat de succes al Republicii Moldova în domeniul modernizării sistemului național de apărare este colaborarea cu NATO, în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace. Mai nou, un rol important în procesul de reformare a sectorului de apărare îl are lansarea și aprofundarea cooperării cu UE, cu precădere parteneriatele bilaterale cu România sau Germania.

– În ce mod se reflectă cooperarea Moldovei cu partenerii europeni în domeniul securității și apărării în Strategia de Securitate și în implementarea reformelor necesare pentru integrarea europeană?

– Reieșind din faptul că Republica Moldova este stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, în textul Strategiei este stipulat că statul nostru urmărește alinierea graduală la prevederile „Busolei strategice pentru consolidarea securității și apărării UE în următorul deceniu”, aprobată de Consiliul Uniunii Europene în cadrul reuniunii sale din 21 martie 2022. Busola strategică este o inițiativă a UE care urmărește să ofere clarificări și orientări cu privire la Politica de Securitate și Apărare Comună a UE, precum și să stabilească o interpretare comună a principalelor amenințări și provocări cu care se confruntă Europa pe termen scurt și mediu. Pentru a consolida securitatea și apărarea UE, Busola este structurată în jurul a patru piloni: parteneriate, investiții, acțiune, securitate.

Pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate și apărare, Strategia stabilește următoarele direcții de acțiune cu referință la Uniunea Europeană:

1) Pregătirea și integrarea graduală a țării în structurile și inițiativele de apărare ale UE;

2) Consolidarea parteneriatului privilegiat strategic multidimensional în domeniul securității și apărării cu România;

3) Dezvoltarea și aprofundarea parteneriatelor în domeniul securității și apărării cu Franța, Germania, Polonia, Italia, Republica Cehă, Lituania, Letonia, Estonia, Țările de Jos, Suedia și Spania.

– Care sunt principalele inițiative și proiecte pe care Moldova le dezvoltă în colaborare cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul securității și apărării?

– Începând cu anul 2014, a fost instituționalizat dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării prin lansarea consultărilor în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene (PESC), format care se întrunește anual. În cadrul acestuia sunt setate prioritățile de cooperare bilaterală în domeniul securității și apărării, cum ar fi: participarea Republicii Moldova în misiuni de gestionare a crizelor; cooperarea în domeniul schimbului de informații clasificate; asigurarea convergenței în alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive ale UE, inclusiv stabilirea priorităților de cooperare în domeniul prevenirii și combaterii amenințărilor hibride.

La 28 octombrie 2021, în conformitate cu cele convenite în cadrul Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, a fost lansat Dialogul de nivel înalt în domeniul politic și de securitate, a cărui primă reuniune a avut loc la 18 martie 2022, iar a doua reuniune la 23-24 martie 2023. Această platformă de discuții ridică nivelul de cooperare bilaterală deja existent dintre Republica Moldova și UE în domeniul de securitate, reflectând angajamentul și interesul reciproc de a consolida reziliența statului nostru pe așa dimensiuni ca: securitatea cibernetică, combaterea dezinformării și combaterea amenințărilor hibride.

Uniunea Europeană a instituit în martie 2021 Instrumentul European pentru Pace (EPF) pentru a finanța acțiunile UE în cadrul PESC în domeniul militar și al apărării, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea pe plan internațional. EPF este instrumentul UE de finanțare a acțiunilor menite să consolideze capacitățile țărilor partenere din afara UE și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește chestiuni militare și de apărare.

Prin intermediul acestui instrument, Consiliul UE a aprobat în anul 2021 asistența financiară pentru Republica Moldova în sumă de 7 milioane de Euro, care au fost direcționate spre consolidarea capacităților medicale ale Armatei Naționale și creșterea capacităților geniștilor. În mai 2023, în cadrul Instrumentului European pentru Pace, Consiliul Uniunii Europene a adoptat măsuri de asistență în sprijinul Forțelor Armate, conform cărora Republica Moldova va primi 40 de milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni pentru a achiziționa echipamente neletale, bunuri și servicii, inclusiv instruire tehnică.

Asistența acordată Republicii Moldova de statele membre ale Uniunii Europene susține procesul de reformare a sectorului apărării naționale demarat de către statul nostru. Totodată, măsurile de reformare a sectorului apărării naționale reprezintă o parte foarte importantă a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

– Cum sunt abordate provocările globale în cadrul strategiei de securitate și care sunt parteneriatele și mecanismele de cooperare pe care țara le utilizează pentru a răspunde acestor provocări?

– Capitolul III al Strategiei Securității Naționale a Republicii Moldova se referă la mediul de securitate global și regional. Mediul global de securitate distinge următoarele tendințe cheie, relevante pentru securitatea națională a Republicii Moldova:

  1. Intensificarea competiției între marile puteri;
  2. Încetinirea globalizării economice;
  3. Accelerarea schimbărilor climatice;
  4. Progresul rapid în dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor transformative.

În documentul Strategiei nu este prevăzut în mod expres modul de combatere a provocărilor globale, dar din prevederile lui pot fi identificate acțiuni pentru fiecare dintre ele. Pentru prima provocare sunt prevăzute un șir de acțiuni, cum ar fi: participarea la misiunile și operațiunile internaționale de menținere a păcii sub egida NATO și ONU; participarea și sprijinirea activității multilaterale a ONU în vederea promovării ordinii mondiale fundamentate pe normele dreptului internațional; participarea la organizațiile și inițiativele internaționale pentru combaterea crimei transfrontaliere.

Pentru a face față provocărilor economice la nivel global, în Strategie sunt prevăzute acțiuni de modernizare a infrastructurii și rețelei transporturilor după standardele UE și obținerea accesului la piețele globale pentru producătorii autohtoni, cu precădere cei agricoli. În ceea ce privește accelerarea schimbărilor climatice, Strategia prevede acțiuni care au drept scop promovarea cooperării regionale și internaționale pentru abordarea colectivă a provocărilor legate de încălzirea globală, precum și a schimbului de bune practici și de expertiză în domeniul protecției mediului. Pentru a putea combate potențialul distructiv al tehnologiilor transformative la care fac uz actorii statali și nonstatali agresivi, în Strategie sunt prevăzute o serie de acțiuni care au drept scop sporirea rezilienței cibernetice a Republicii Moldova.

– Cum se adaptează Moldova la noile amenințări și provocări de securitate, cum ar fi cele cibernetice și dezinformarea?

– În Strategia Securității Naționale sunt stipulate acțiuni pentru a fortifica reziliența cibernetică a statului nostru. O acțiune fundamentală în acest sens este crearea unei instituții naționale competente în domeniul securității cibernetice, precum și elaborarea cadrului normativ, strategic și de cooperare instituțională. Se cere de menționat că anterior adoptării Strategiei, Parlamentul de la Chișinău a adoptat în martie 2023 Legea privind securitatea cibernetică a Republicii Moldova, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025. Legea respectivă a fost elaborată cu sprijinul UE, oferit prin intermediul proiectului „Asistență rapidă pentru securitate cibernetică pentru Republica Moldova”, implementat în anii 2022-2024, care își propune să crească reziliența cibernetică a organizațiilor din sectorul public din Moldova și a sectoarelor cheie ale infrastructurii critice.

La începutul anului curent autoritățile statului au anunțat că în Republica Moldova vor fi create două instituții responsabile de domeniul cibernetic – Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor”. Agenția va avea drept scop asigurarea unui mediu digital sigur, protejarea infrastructurii critice a statului și a societății de atacurile cibernetice, asigurarea unui nivel ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice ale instituțiilor publice și private. Institutul „Cybercor”, care va fi în gestiunea Universității Tehnice a Moldovei, va promova inovația și excelența în educația teoretică și practică în domeniu, formarea profesională a funcționarilor publici și a studenților, asigurând pregătirea la nivel național pentru provocările sectoriale.

Crearea acestor două instituții în domeniul cibernetic se înscrie în realizarea setului de acțiuni prevăzute în documentul Strategiei:

  • dezvoltarea formelor de cooperare public-privată pentru asigurarea securității cibernetice;
  • îmbunătățirea sistemelor de comunicații securizate de stat;
  • modernizarea bazei tehnice IT a instituțiilor publice, introducerea sistemului de verificare biometrică a identității în conformitate cu standardele europene și implementarea proceselor de protecție și de securizare a datelor;
  • dezvoltarea planurilor de securitate și apărare cibernetică a infrastructurii și entităților critice;
  • organizarea, la scară națională, a programului de educație privind igiena cibernetică în rândul funcționarilor publici, al studenților și al elevilor;
  • organizarea și participarea la exerciții de securitate și apărare cibernetică;
  • consolidarea dialogului și a cooperării în domeniul cibernetic cu UE;
  • participarea și/sau alinierea la normele UE în domeniul reglementării tehnologiilor transformative.

Dezinformarea este unul dintre instrumentele cheie, poate chiar principalul instrument, al războiului hibrid pe care Federația Rusă îl poartă contra Republicii Moldova. Combaterea dezinformării este un proces complex, multidimensional și care durează în timp. În Strategie sunt stipulate următoarele acțiuni pentru a spori securitatea și reziliența informațională a Republicii Moldova:

  • dezvoltarea și consolidarea instituției naționale responsabile de comunicarea strategică și combaterea dezinformării;
  • asigurarea competitivității, a transparenței de proprietate și a sustenabilității presei independente;
  • dezvoltarea cooperării dintre instituțiile publice, societatea civilă și mass-media în vederea contracarării influențelor informaționale amenințătoare;
  • reducerea influențelor cleptocratice interne și externe în spațiul mediatic autohton;
  • consolidarea capacităților de comunicare a instituțiilor statului;
  • realizarea măsurilor de protejare a presei de investigație;
  • dezvoltarea alfabetizării mediatice și a gândirii critice prin programe educaționale formale și nonformale;
  • asigurarea unor oportunități de informare obiectivă și de integrare în spațiul informațional autohton a minorităților naționale și a grupurilor etnice;
  • desfășurarea campaniilor de comunicare pentru promovarea procesului de aderare la UE, a coeziunii sociale și a securității naționale.

Pentru a realiza lupta cu dezinformarea în societatea moldovenească și a implementa acțiunile prevăzute în Strategie privind securitatea și reziliența informațională a Republicii Moldova a fost creat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, care la nivel național trebuie să devină o instituție de tipul StratCom-ului (Centrul de Excelență pentru Comunicații Strategice) la nivel internațional.

– Care sunt perspectivele viitoare ale Moldovei în ceea ce privește securitatea națională și integrarea europeană?

– Republica Moldova este un stat care are multe vulnerabilități legate de asigurarea securității sale naționale. Majoritatea acestor vulnerabilități au fost create intenționat de către Federația Rusă, care fie s-a folosit de lipsa de pregătire a elitelor politice moldovenești în a conștientiza situația precară în care se află securitatea statului nostru, fie a acționat prin intermediul agenților ei de influență din interiorul Republicii Moldova, printre care și partide politice. În rezultat, Republica Moldova a ajuns să aibă instituțiile statului slabe. Astfel, este mai complicat de asigurat securitatea națională.

Integrarea Europeană reprezintă un model de dezvoltare statală, economică, socială, culturală, dar și, mai ales, instituțională. Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova înseamnă construcția unui stat cu instituții statale puternice și reziliente, capabile să facă față amenințărilor la adresa securității naționale a Republicii Moldova care vin, atât din interior, cât și din exterior. Anume din aceste considerente procesul de integrare europeană este ca „un fir roșu” în Strategia Securității Naționale a Republicii Moldova, deoarece avansarea procesului de integrare europeană în mod firesc va condiționa și determina creșterea securității naționale a statului nostru.

Realizarea acestui material a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestuia ține de responsabilitatea autorilor opiniilor expuse și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Articolul poate fi accesat și pe pagina Realitatea.md: https://realitatea.md/ion-tabarta-procesul-de-integrare-europeana-a-r-moldova-incontestabil-va-contribui-la-fortificarea-securitatii/

ARTICOLE SIMILARE