Conferința de la München, care reunește anual lideri politici, experți în securitate și reprezentanți ai societății civile pentru a promova soluționarea pașnică a conflictelor globale, cooperarea internațională și dialogul deschis între state, a adunat în 2025 peste 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri și conducători ai organizațiilor internaționale. Deși se aștepta ca principalul subiect al conferinței să fie perspectivele păcii în Ucraina, tematica discuțiilor s-a dovedit a fi mult mai amplă, scoțând la iveală probleme sensibile și generând un sentiment de pesimism printre participanți. Reamintim că delegația rusă nu a fost invitată la acest eveniment din 2022, iar această decizie s-a menținut și în acest an. Cu toate acestea, devine din ce în ce mai evidentă schimbarea direcției politicii externe a SUA după modificările de la Casa Albă și reorientarea administrației de la Washington spre Rusia. Îngrijorarea în rândul cercurilor europene este în creștere, iar abordarea realistă față de evoluțiile geopolitice globale provoacă temeri evidente.
„Un duș rece pentru Europa”
Conferința de Securitate de la München, desfășurată între 14 și 16 februarie, a fost considerată de numeroase publicații și analiști internaționali drept un moment istoric, având potențialul de a marca începutul unei noi ere în relațiile internaționale. Mulți experți au numit-o „un duș rece pentru Europa”, deoarece a reflectat mai ales divergențele de opinie și creșterea neînțelegerilor dintre SUA și UE.
Conferința de la München, care reunește anual lideri politici, experți în securitate și reprezentanți ai societății civile pentru a promova soluționarea pașnică a conflictelor globale, cooperarea internațională și dialogul deschis între state, a adunat în 2025 peste 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri și conducători ai organizațiilor internaționale. Deși se aștepta ca principalul subiect al conferinței să fie perspectivele păcii în Ucraina, tematica discuțiilor s-a dovedit a fi mult mai amplă, scoțând la iveală probleme sensibile și generând un sentiment de pesimism printre participanți. Reamintim că delegația rusă nu a fost invitată la acest eveniment din 2022, iar această decizie s-a menținut și în acest an. Cu toate acestea, devine din ce în ce mai evidentă schimbarea direcției politicii externe a SUA după modificările de la Casa Albă și reorientarea administrației de la Washington spre Rusia. Îngrijorarea în rândul cercurilor europene este în creștere, iar abordarea realistă față de evoluțiile geopolitice globale provoacă temeri evidente.
„Un duș rece pentru Europa”
Conferința de Securitate de la München, desfășurată între 14 și 16 februarie, a fost considerată de numeroase publicații și analiști internaționali drept un moment istoric, având potențialul de a marca începutul unei noi ere în relațiile internaționale. Mulți experți au numit-o „un duș rece pentru Europa”, deoarece a reflectat mai ales divergențele de opinie și creșterea neînțelegerilor dintre SUA și UE. Criticile vicepreședintelui SUA, Jay Vance, cu privire la abandonarea de către statele UE a valorilor fundamentale, precum și atacurile sale directe asupra politicii europene au fost considerate inacceptabile de majoritatea participanților, în timp ce Donald Trump le-a apreciat drept „strălucite”.
Încă din prima zi a conferinței, Jay Vance a declarat că actuala criză din Europa este rezultatul propriilor acțiuni ale continentului: „Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult în Europa nu este Rusia, China sau orice alt actor extern. Este o amenințare internă – renunțarea Europei la unele dintre cele mai fundamentale valori pe care le împărtășește cu Statele Unite ale Americii.” Această poziție a surprins delegațiile europene, subliniind schimbările majore din politica americană.
Deși relațiile dintre SUA și aliații săi europeni rămân solide, devine clar că acestea nu vor mai fi la fel ca înainte, iar accentele în ceea ce privește cooperarea militară și parteneriatul se vor schimba. Conferința a evidențiat numeroase probleme nerezolvate, inclusiv în privința relațiilor dintre SUA și statele europene membre NATO, în special în ceea ce privește împărțirea costurilor militare. Deși subiectul nu este unul nou, ritmul rapid și radicalismul schimbărilor față de pozițiile administrației Biden, inclusiv în ceea ce privește garanțiile de securitate pentru Europa, au luat prin surprindere participanții.
Perspectivele păcii în Ucraina
Unul dintre subiectele centrale a fost conflictul din Ucraina. A devenit clar că Ucraina nu mai poate conta pe sprijinul SUA, iar Washingtonul nu mai este dispus să fie principalul garant al securității în Europa. În acest context, Keith Kellogg, trimisul special al președintelui SUA pentru conflictul ruso-ucrainean, a subliniat că eșecul implementării Acordurilor de la Minsk (Minsk II) s-a datorat numărului mare de participanți la negocieri, care nu au reușit să aducă procesul de pace la bun sfârșit. Astfel, Washingtonul nu intenționează să repete această abordare, sugerând că Europa ar putea să nu fie inclusă în viitoarele negocieri, ceea ce a provocat reacții critice din partea aliaților europeni ai Ucrainei.
Conform declarațiilor ministrului britanic de externe, David Lammy, 53% din ajutorul militar și 60% din cel umanitar pentru Ucraina provin din Europa. În plus, majoritatea activelor rusești înghețate se află în băncile europene. Prin urmare, în cazul unor negocieri privind ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, consultarea cu Europa este esențială. De asemenea, problema granițelor Ucrainei este extrem de sensibilă, deoarece afectează și frontierele Europei. „Ar fi o greșeală impardonabilă să permitem Rusiei să decidă granițele Europei”, au avertizat mai mulți lideri europeni.
Însă poziția lui Donald Trump rămâne imprevizibilă. De exemplu, Gabriel Landsbergis, membru al Consiliului Consultativ al Conferinței de Securitate de la München, a sugerat că „o întâlnire între Putin și Trump s-ar putea finaliza cu un acord” și că liderul rus „ar putea cere orice”. „Dacă Trump acceptă, ceea ce este foarte posibil, Putin își va declara victoria totală”, a adăugat Landsbergis.
În discursul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la crearea unei armate europene unite, argumentând că viitorul Europei trebuie să fie decis doar de europeni și că deciziile privind apărarea ar trebui să fie luate în Europa. Este de remarcat faptul că relațiile dintre Zelenski și noua administrație americană sunt tensionate. Încă din octombrie 2024, Zelenski a propus aliaților occidentali acces la „resursele critice” ale Ucrainei (uraniu, titan, litiu etc.) în schimbul ajutorului militar.
Imediat după revenirea sa la Casa Albă, Trump a declarat că intenționează să profite de această ofertă. Pe 12 februarie, cu doar câteva ore înainte de întâlnirea lui Zelenski cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, la Kiev, președintelui ucrainean i s-a prezentat un proiect de acord care oferea companiilor americane drepturi asupra jumătate din resursele minerale ale Ucrainei. Zelenski a refuzat să semneze documentul. La München, acest subiect a fost dezbătut de mai multe ori, dar fără rezultat. Rămâne de văzut cât timp va putea Zelenski să mențină această poziție fermă, în condițiile în care viitorul Ucrainei este decis fără implicarea sa directă.
Realitatea dură și nivelul crescând de anxietate
În plus, noua administrație Trump a trimis Uniunii Europene un chestionar cu întrebări despre ce capabilități militare suplimentare sunt pregătite să ofere Ucrainei și dacă sunt dispuse să trimită trupe în cadrul unui proces de soluționare pașnică. Pentru a discuta un răspuns, Emmanuel Macron a convocat o întâlnire de urgență a liderilor UE la Paris, ca urmare a noii orientări de politică externă a SUA. Realitatea actuală s-a dovedit a fi extrem de dură și a depășit chiar și cele mai pesimiste așteptări și previziuni formulate după schimbările din Casa Albă.
Pentru partenerii europeni, Conferința de Securitate de la München pare să fi fost un semnal clar pentru necesitatea de a-și găsi propriile mijloace de apărare și de a-și mobiliza resursele în acest scop. Nivelul de anxietate rămâne ridicat și este tot mai resimțit. În Arabia Saudită, pe 18 februarie, au început negocieri între delegațiile SUA și Rusiei privind încheierea războiului din Ucraina. Cu toate acestea, Ucraina nu a fost invitată la discuții, la fel nici Europa. Este foarte probabil ca aceste negocieri să pregătească terenul pentru o întâlnire directă între Donald Trump și Vladimir Putin, ceea ce ar însemna o reorientare a politicii Washingtonului față de Rusia.
Republica Moldova la Conferința de Securitate de la München
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Conferința de Securitate de la München, unde a discutat cu lideri internaționali despre necesitatea consolidării unității europene și a cooperării între democrații în fața provocărilor actuale de securitate. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. Din delegație au mai făcut parte ministra afacerilor interne, Ana Revenco, și ministrul apărării, Anatolie Nosatîi.
Șefa statului a subliniat importanța unității europene ca fundament al păcii, securității și prosperității. În cadrul întâlnirilor bilaterale de pe marginea conferinței, a fost reafirmată contribuția Republicii Moldova la securitatea regională și necesitatea sprijinului internațional pentru consolidarea rezilienței țării. Vorbind despre securitatea regională, președinta Sandu a declarat: „Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina. Noi, în Moldova, ne dorim, de asemenea, pace – o pace durabilă, care să ne permită să rămânem parte a lumii libere. O astfel de pace nu poate fi încheiată fără Ucraina și fără Europa”. Susținerea și solidaritatea față de Ucraina au fost teme centrale în discuțiile președintei cu liderii europeni și partenerii internaționali, demonstrând astfel fermitatea pozițiilor Republicii Moldova și existența unei voințe politice clare.
Între timp, mass-media rusească, comentând rezultatele conferinței, a continuat retorica specifică ultimilor ani, susținând că președinta Moldovei nu înțelege schimbările geopolitice în desfășurare, care ar putea duce la slăbirea poziției țării, mai ales în contextul unei administrații Trump mai puțin favorabile Chișinăului.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a avut o serie de întâlniri cu omologii săi din țările partenere pentru a discuta cooperarea bilaterală, progresele în consolidarea capacităților de apărare și modalitățile de aprofundare a parteneriatelor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme legate de modernizarea Armatei Naționale în conformitate cu standardele internaționale și sprijinul partenerilor externi în creșterea rezilienței țării la provocările actuale de securitate. Au fost purtate negocieri cu miniștrii apărării din Germania și Norvegia, Boris Pistorius și Torge O. Sandvik, care au reconfirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei și importanța acestui proces pentru securitatea, pacea și prosperitatea țării.
Astfel, cea de-a 61-a Conferință de Securitate de la München, desfășurată în capitala landului Bavaria, a generat numeroase comentarii din partea experților militari și politici. Chestiunea încetării războiului din Ucraina în 2025 rămâne deschisă, la fel ca și întrebarea dacă se va ajunge la o pace reală sau doar la un armistițiu temporar. Cert este că realitatea geopolitică se schimbă rapid, ceea ce va impune găsirea unor noi compromisuri, care, însă, s-ar putea dovedi mai puțin favorabile pentru aliații europeni ai Ucrainei.
, cu privire la abandonarea de către statele UE a valorilor fundamentale, precum și atacurile sale directe asupra politicii europene au fost considerate inacceptabile de majoritatea participanților, în timp ce Donald Trump le-a apreciat drept „strălucite”.
Încă din prima zi a conferinței, Jay Vance a declarat că actuala criză din Europa este rezultatul propriilor acțiuni ale continentului: „Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult în Europa nu este Rusia, China sau orice alt actor extern. Este o amenințare internă – renunțarea Europei la unele dintre cele mai fundamentale valori pe care le împărtășește cu Statele Unite ale Americii.” Această poziție a surprins delegațiile europene, subliniind schimbările majore din politica americană.
Deși relațiile dintre SUA și aliații săi europeni rămân solide, devine clar că acestea nu vor mai fi la fel ca înainte, iar accentele în ceea ce privește cooperarea militară și parteneriatul se vor schimba. Conferința a evidențiat numeroase probleme nerezolvate, inclusiv în privința relațiilor dintre SUA și statele europene membre NATO, în special în ceea ce privește împărțirea costurilor militare. Deși subiectul nu este unul nou, ritmul rapid și radicalismul schimbărilor față de pozițiile administrației Biden, inclusiv în ceea ce privește garanțiile de securitate pentru Europa, au luat prin surprindere participanții.
Perspectivele păcii în Ucraina
Unul dintre subiectele centrale a fost conflictul din Ucraina. A devenit clar că Ucraina nu mai poate conta pe sprijinul SUA, iar Washingtonul nu mai este dispus să fie principalul garant al securității în Europa. În acest context, Keith Kellogg, trimisul special al președintelui SUA pentru conflictul ruso-ucrainean, a subliniat că eșecul implementării Acordurilor de la Minsk (Minsk II) s-a datorat numărului mare de participanți la negocieri, care nu au reușit să aducă procesul de pace la bun sfârșit. Astfel, Washingtonul nu intenționează să repete această abordare, sugerând că Europa ar putea să nu fie inclusă în viitoarele negocieri, ceea ce a provocat reacții critice din partea aliaților europeni ai Ucrainei.
Conform declarațiilor ministrului britanic de externe, David Lammy, 53% din ajutorul militar și 60% din cel umanitar pentru Ucraina provin din Europa. În plus, majoritatea activelor rusești înghețate se află în băncile europene. Prin urmare, în cazul unor negocieri privind ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, consultarea cu Europa este esențială. De asemenea, problema granițelor Ucrainei este extrem de sensibilă, deoarece afectează și frontierele Europei. „Ar fi o greșeală impardonabilă să permitem Rusiei să decidă granițele Europei”, au avertizat mai mulți lideri europeni.
Însă poziția lui Donald Trump rămâne imprevizibilă. De exemplu, Gabriel Landsbergis, membru al Consiliului Consultativ al Conferinței de Securitate de la München, a sugerat că „o întâlnire între Putin și Trump s-ar putea finaliza cu un acord” și că liderul rus „ar putea cere orice”. „Dacă Trump acceptă, ceea ce este foarte posibil, Putin își va declara victoria totală”, a adăugat Landsbergis.
În discursul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la crearea unei armate europene unite, argumentând că viitorul Europei trebuie să fie decis doar de europeni și că deciziile privind apărarea ar trebui să fie luate în Europa. Este de remarcat faptul că relațiile dintre Zelenski și noua administrație americană sunt tensionate. Încă din octombrie 2024, Zelenski a propus aliaților occidentali acces la „resursele critice” ale Ucrainei (uraniu, titan, litiu etc.) în schimbul ajutorului militar.
Imediat după revenirea sa la Casa Albă, Trump a declarat că intenționează să profite de această ofertă. Pe 12 februarie, cu doar câteva ore înainte de întâlnirea lui Zelenski cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, la Kiev, președintelui ucrainean i s-a prezentat un proiect de acord care oferea companiilor americane drepturi asupra jumătate din resursele minerale ale Ucrainei. Zelenski a refuzat să semneze documentul. La München, acest subiect a fost dezbătut de mai multe ori, dar fără rezultat. Rămâne de văzut cât timp va putea Zelenski să mențină această poziție fermă, în condițiile în care viitorul Ucrainei este decis fără implicarea sa directă.
Realitatea dură și nivelul crescând de anxietate
În plus, noua administrație Trump a trimis Uniunii Europene un chestionar cu întrebări despre ce capabilități militare suplimentare sunt pregătite să ofere Ucrainei și dacă sunt dispuse să trimită trupe în cadrul unui proces de soluționare pașnică. Pentru a discuta un răspuns, Emmanuel Macron a convocat o întâlnire de urgență a liderilor UE la Paris, ca urmare a noii orientări de politică externă a SUA. Realitatea actuală s-a dovedit a fi extrem de dură și a depășit chiar și cele mai pesimiste așteptări și previziuni formulate după schimbările din Casa Albă.
Pentru partenerii europeni, Conferința de Securitate de la München pare să fi fost un semnal clar pentru necesitatea de a-și găsi propriile mijloace de apărare și de a-și mobiliza resursele în acest scop. Nivelul de anxietate rămâne ridicat și este tot mai resimțit. În Arabia Saudită, pe 18 februarie, au început negocieri între delegațiile SUA și Rusiei privind încheierea războiului din Ucraina. Cu toate acestea, Ucraina nu a fost invitată la discuții, la fel nici Europa. Este foarte probabil ca aceste negocieri să pregătească terenul pentru o întâlnire directă între Donald Trump și Vladimir Putin, ceea ce ar însemna o reorientare a politicii Washingtonului față de Rusia.
Republica Moldova la Conferința de Securitate de la München
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Conferința de Securitate de la München, unde a discutat cu lideri internaționali despre necesitatea consolidării unității europene și a cooperării între democrații în fața provocărilor actuale de securitate. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. Din delegație au mai făcut parte ministra afacerilor interne, Ana Revenco, și ministrul apărării, Anatolie Nosatîi.
Șefa statului a subliniat importanța unității europene ca fundament al păcii, securității și prosperității. În cadrul întâlnirilor bilaterale de pe marginea conferinței, a fost reafirmată contribuția Republicii Moldova la securitatea regională și necesitatea sprijinului internațional pentru consolidarea rezilienței țării. Vorbind despre securitatea regională, președinta Sandu a declarat: „Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina. Noi, în Moldova, ne dorim, de asemenea, pace – o pace durabilă, care să ne permită să rămânem parte a lumii libere. O astfel de pace nu poate fi încheiată fără Ucraina și fără Europa”. Susținerea și solidaritatea față de Ucraina au fost teme centrale în discuțiile președintei cu liderii europeni și partenerii internaționali, demonstrând astfel fermitatea pozițiilor Republicii Moldova și existența unei voințe politice clare.
Între timp, mass-media rusească, comentând rezultatele conferinței, a continuat retorica specifică ultimilor ani, susținând că președinta Moldovei nu înțelege schimbările geopolitice în desfășurare, care ar putea duce la slăbirea poziției țării, mai ales în contextul unei administrații Trump mai puțin favorabile Chișinăului.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a avut o serie de întâlniri cu omologii săi din țările partenere pentru a discuta cooperarea bilaterală, progresele în consolidarea capacităților de apărare și modalitățile de aprofundare a parteneriatelor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme legate de modernizarea Armatei Naționale în conformitate cu standardele internaționale și sprijinul partenerilor externi în creșterea rezilienței țării la provocările actuale de securitate. Au fost purtate negocieri cu miniștrii apărării din Germania și Norvegia, Boris Pistorius și Torge O. Sandvik, care au reconfirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei și importanța acestui proces pentru securitatea, pacea și prosperitatea țării.
Astfel, cea de-a 61-a Conferință de Securitate de la München, desfășurată în capitala landului Bavaria, a generat numeroase comentarii din partea experților militari și politici. Chestiunea încetării războiului din Ucraina în 2025 rămâne deschisă, la fel ca și întrebarea dacă se va ajunge la o pace reală sau doar la un armistițiu temporar. Cert este că realitatea geopolitică se schimbă rapid, ceea ce va impune găsirea unor noi compromisuri, care, însă, s-ar putea dovedi mai puțin favorabile pentru aliații europeni ai Ucrainei.
Opiniile exprimate în material aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Asociației pentru Politică Externă (APE).
