Analize

Președintele Voronin a comparat Parteneriatul Estic cu un CSI-2 și a declarat că participarea în această inițiativă ar dezavantaja Moldova pentru că o plasează într-un grup de state mai puțin avansate în procesul de integrare europeană ca Azerbaidjanul sau Belarus. Îngrijorarea președintelui este justificată. Moldova poate regresa dramatic în procesul de integrare europeană, dar nu din cauza Parteneriatului Estic, ci din cauza modului cum decurge campania electorală.

Dezvoltarea unei cooperări strânse cu SUA constituie una din prioritățile majore ale politicii externe a Republicii Moldova. Dorința Chișinăului de a se asigura de sprijinul politic al Washingtonului a fost și este una firească și logică, iar explicația sa rezidă, desigur, în mai mulți factori internaționali, regionali și locali, care continuă, și în prezent, să modeleze interesul țării noastre de a avea SUA printre partenerii săi strategici.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a oferit presedintelui moldovean Vladimir Voronin asistentza” Rusiei pentru a solutiona rapid conflictul din Transnistria, exact in etapa culminanta a campaniei electorale din Republica Moldova. Dupa ce a blocat negocierile, practic, timp de 17 ani, si le-a inghetzat de-a binelea de trei ani incoace, Kremlinul a decis sa le dezghetze tocmai acum. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a oferit presedintelui moldovean Vladimir Voronin asistentza” Rusiei pentru a solutiona rapid conflictul din Transnistria, exact in etapa culminanta a campaniei electorale din Republica Moldova. Dupa ce a blocat negocierile, practic, timp de 17 ani, si le-a inghetzat de-a binelea de trei ani

With just six weeks to go before the April 5 parliamentary elections, Russian Foreign Minister Sergei Lavrov traveled to Moldova on February 23-24, his first visit to that country since taking office in March 2004. The timing of his visit fueled speculation that its real purpose was to underscore Moscow's support for the ruling Communist Party, which is seeking a third successive term in office.

Pe durata celor două termene în care am activat în calitate de Șef al Misiunii OSCE în Chișinău, am fost martorul a aproape șapte ani de discuții, contacte, proteste, crize, schimb de acuzații și reluări ale procesului de negocieri. Privind în urmă și reflectând asupra implicării mele, destul de îndelungate în acest proces, ajung la următoarele observații despre procesul de reglementare politică moldo-transnistreană, dar și despre conceptul de negocieri și mediere în general.

SUA rămâne singura putere mondială a lumii cel puțin pentru motivul că nu există o altă țară a cărei criză internă să pună planeta pe butuci. America, poate! Iar pentru a găsi soluții la ieșirea din criză, toată lumea stă cu ochii pe deciziile Washingtonului - în funcție de acestea, în mare parte, se vor desena scenariile de reacție ale celorlalte economii cu pondere. În geopolitică, lucrurile se petrec la fel. Deciziile administrației americane sunt decisive și la ele se raportează, direct sau indirect, pozitiv sau negativ, toți marii actori din äpiațaö securității globale.

Argumentul (și scuza) tipic al clasei politice moldovenești în ultimii 15 ani a fost: „Alegătorul din Moldova este incult, imatur, nostalgic și din această cauză nu votează forțe progresiste, democratice și europene”. De fapt, alegătorul de rând deseori este mai matur decât clasa politică. Iar

Andrei Popov (APE): Chiar din primele zile ale anului, criza gazelor tine cap de afis in presa internationala si locala. Ceea ce initial era tratat de multi doar ca o noua runda in disputa deja traditionala dintre Rusia si Ucraina cu privire la pretul gazelor

Razboiul gazelor ce a izbucnit intre Rusia si Ucraina a facut multe victime economice in Europa in general, si in Europa de Sud-est, in particular. Se pare ca in viitorii cativa ani, conflictele pe marginea livrarii si tranzitului de gaze vor fi constante in relatiile

Ultimii zece ani de cooperare a Republicii Moldova cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au fost o decadă de relații în care apropierea țării noastre de Alianță s-a schimbat pe ceea ce limbajul oficial numește „relații pragmatice” și invers. Ca și alte aspecte ale

Integrarea Europeană Bineînțeles, printre obiectivele prioritare ale politicii externe moldovenești pe parcursul anului 2008, promovarea integrării europene a Republicii Moldova a avut un rol deosebit. Aș afirma, prin extindere, că integrarea a constituit și obiectivul întregii noastre societăți. Spre regret, spațiul redus mă obligă să

UE are un ritual aproape anual de perfecționare a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), prin inițiative ca Noul Ostpolitik”, PEV Plus, Sinergia Mării Negre și, mai recent, Parteneriatul Estic. Acestea tind, de obicei, să facă PEV mai atractivă, oferindu-le noi beneficii vecinilor săi. Vecinii vechi” și vecinii noi” PEV este concepută în baza instrumentelor de extindere a UE (armonizarea legislației, plan de acțiuni, raporturi anuale, twinning etc.), dar fără o perspectivă de aderare. Însă o mare problemă a PEV este faptul că statele vecine ale UE sunt foarte diferite de candidații de aderare din Europa Centrală în anii 90-ci, sau de Balcani astăzi.

Parteneriatul Estic este destinat, anume, pentru a asista Moldova și celelalte cinci state să se apropie cât mai mult de îndeplinirea Criteriilor de la Copenhaga. Noua inițiativă creează oportunități și condiții egale pentru toate cele șase state vizate. Totodată, ea permite acelorași state să avanseze spre UE cu viteze diferite, în funcție de ambițiile și capacitățile lor interne de implementare a reformelor și de asimilare a legislației comunitare care conține peste 80 mii de pagini.

Datele ultimului sondaj de opinie publicat la Chișinău (BOP, septembrie și octombrie 2008) ne oferă câteva date deconcertante în ceea ce privește viziunea populației față de o serie de evoluții geopolitice. În primul rând, liderii Federației Ruse se mențin în topul celor mai „de încredere”

În perioada 13și14 noiembrie 2008 la Chișinău și-a desfășurat lucrările Summit-ul șefilor de guverne din țările CSI. Despre această organizație regională s-a scris mult, deși nu merită decît să se facă anumite constatări. Vorba e că CSI poate pretinde la titlul de cea mai secretă

Marea Neagră este ceea ce rușii numesc „vecinătate apropiată”, ceea ce europenii numesc „politica de vecinătate”. Deci, aici se suprapun de fapt cele două interese și ai de a face cu un actor - Federația Rusă, care a arătat și în Georgia că nu vrea să cedeze fără luptă și chiar poate să o facă. Confruntările de aici vin și de aici încercăm să definim de fapt „soft” Marea Neagră, uitând că problema e de fond.

Conflictul Transnistrean si însuși cuvântul „conflict” a fost si este analizat si interpretat in foarte multe moduri. Aspectul psihologic mi se pare unul extrem de important si la care nu se atrage o atenție prea mare, inclusiv din partea celor care iau decizii.In fond, insa,

Agresiunea Federației Ruse împotriva Georgiei din august 2008 a înclinat balanța în interiorul UE în favoarea statelor care se pronunțau, din ce în ce mai insistent, pentru reevaluarea relațiilor cu Moscova și, în același timp, pentru o mai mare implicare a UE în regiunea Europei de Est a Politicii Europene de Vecinătate (PEV). În consecință, începând cu Summit-ul Extraordinar al UE din 1 septembrie 2008, dedicat în întregime războiului ruso-georgian și posibilelor sale implicații geopolitice, statele membre ale UE au luat, prin consens, o serie de decizii ce denotă determinarea UE de a aprofunda cooperarea sa cu statele ex-sovietice din Europa de Est și Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia și, chiar, Belarus.

Dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost unul mai rezervat, în special din partea Comunității Europene, care în repetate rînduri a atenționat autoritățile Republicii Moldova asupra stării degradante a democrației și libertății de exprimare din țară.