Reforma justiției reprezintă unul din cele mai ambițioase angajamente asumate de Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană. În Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, Comisia Europeană a identificat nouă recomandări care trebuie puse în aplicare, pentru a continua procesul de aderare, reforma justiției numărându-se printre ele. În luna noiembrie, Comisia a adoptat Pachetul de extindere pentru anul 2023, în care a analizat progresele țării în implementarea reformelor structurale și a constatat că Republica Moldova a înregistrat careva progrese pe calea reformării sectorului justiției. Decizia din în luna decembrie a Consiliului European de a demara negocierile de aderare cu Republica Moldova este atât un semnal important de sprijin în procesul consolidării statului de drept, cât și o responsabilitate enormă în vederea alinierii la standardele Acquis-ului comunitar. Din aceste considerente, Republica Moldova trebuie să depună eforturile necesare pentru a reduce carențele din sectorul justiției și a asigura integritatea instituțiilor din sectorul judiciar.
Elementele de fundament în procesul de reformă a justiției sunt evaluarea integrității etice și financiare a candidaților la funcții de judecători și procurori, adică așa-numitul pre-vetting demarat în aprilie 2022. În ianuarie curent, Comisia Pre-Vetting a anunţat despre finalizarea evaluării tuturor judecătorilor înscriși la concursul pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 5 judecători din cei 28 înscriși inițial la concurs au promovat procesul de evaluare, rata de nepromovare fiind de circa 82%. Deși la 17 martie Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ) urma să aleagă noii membri judecători care au promovat evaluarea extraordinară, votarea a fost amânată pentru 28 aprilie. În cele din urmă, Parlamentul a numit trei membri nejudecători, iar AGJ a numit patru membri judecători, astfel încât CSM a devenit operațional în luna aprilie.
Majoritatea judecătorilor care nu au promovat evaluarea s-au plâns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Întârzierea CSJ în examinarea contestațiilor candidaților CSM neselectați a determinat o stagnare în inițierea concursurilor pentru posturile CSM de la curțile de apel și de la CSJ. Soluționarea contestațiilor a durat șase luni, depășind semnificativ maximul legal de 10 zile. Mai mult, pe parcursul lunii februarie, 20 din cei 25 de judecători ai CSJ și-au anunțat demisia, generând îngrijorări privind riscul de a intra într-un blocaj instituțional al sistemului judecătoresc. Decizia a parvenit în urma unui nou proiect de lege demarat de Ministerul Justiției, prin care a fost introdusă evaluarea integrităţii etice, financiare și a profesionalismului judecătorilor CSJ. Legea privind evaluarea externă a judecătorilor CSJ a fost adoptată eventual la finele lunii martie, primind și Avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția. De asemenea, a fost adoptată și Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, ce prevede modificarea componenței acesteia și reducerea competențelor sale.
În ceea ce privește progresele în evaluare externă a candidaţilor la funcţia de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), Comisia Pre-vetting a dat start audierilor la 21 aprilie. Evaluarea candidaților este încă în desfășurare, întrucât intenția de a numi primii membri ai CSP în august a eșuat, după ce Adunarea Generală a Procurorilor a decis să amâne votul până când toate apelurile în curs împotriva rezultatelor pre-vetting-ului vor fi rezolvate. La începutul lunii septembrie, Comisia Pre-Vetting a anunțat că reia evaluarea celor 21 de candidați la funcții în CSM și CSP, după ce Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile acestora.
Procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor va continua odată cu adoptarea Legii cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (Legea cu privire la vetting) în luna iulie. Legea are scopul sporirii încrederii societăţii în justiţie și asigurarea integrităţii judecătorilor și procurorilor, fiind adaptată recomandărilor Comisiei de la Veneția. Astfel, judecătorii curților de apel, procurorii din cadrul procuraturilor specializate, președinții instanțelor judecătorești, precum și procurorul general și adjuncții acestuia urmează să fie supuși evaluării integrității etice și financiare. Conform Legii cu privire la vetting, evaluarea judecătorilor și procurorilor va fi realizată de două comisii compuse din trei experţi naţionali și trei experţi străini fiecare.
Întârzierile în procedura de evaluare a judecătorilor și procurorilor, inițiativele blocate și procesele de apel amânate au un impact negativ asupra adoptării unor decizii judiciare cheie. Termenul de evaluare a candidaților pentru CSM și CSP, stabilit inițial pentru decembrie 2022, nu a fost respectat și, prin urmare, a fost prelungit până în iunie 2023, însă nici acest termen nu a fost ulterior îndeplinit. Mai mult, se atestă întârzieri și în concursurile pentru consiliile de administrație responsabile cu selectarea și evaluarea judecătorilor și procurorilor.
Unul dintre obiectivele principale ale reformei în domeniul justiției este simplificarea activității autorităților anticorupție și de integritate. La 14 aprilie, Parlamentul a adoptat modificări la Codul de procedură penală pentru a prevedea separarea competențelor între Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție (PA). Cu toate acestea, în procesul de pregătire a implementării și transferului de competențe în cazurile de corupție, autoritățile au decis menținerea urmăririi penale a cazurilor de corupție minoră în sfera de competență a CNA. În competenţa PA au rămas doar cauzele de corupţie împotriva președintelui ţării, deputaţilor, miniștrilor, judecătorilor, procurorilor și conducerii Serviciului de Informaţii și Securitate. Au apărut dezbateri publice între CNA și PA privind mecanismul de colaborare și îndeplinirea mandatelor acestora, întrucât noile prevederi fortifică rolul CNA în detrimentul Procuraturii Anticorupție.
Autoritățile s-au focusat pe consolidarea inspecției judiciare și a răspunderii disciplinare prin adoptarea amendamentelor la Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Noile prevederi au venit să consolideze inspecția judiciară și să perfecționeze mecanismele disciplinare pentru judecători. Prin aceste modificări, componența consiliului disciplinar a fost redusă la șapte membri, două infracțiuni disciplinare generale au fost eliminate, și anumite aspecte ale procedurii au fost clarificate.
Un alt pas în calea reformării sectorului justiției a inclus fuziunea instituțională pentru selecția judecătorilor și evaluarea performanței în iunie 2023. Ministerul Justiției a decis fuzionarea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. Astfel, modificările prevăd ca de evaluarea performanțelor judecătorilor se va ocupa un singur Colegiu compus din 9 membri, cinci aleși din partea judecătorilor și patru aleși din rândul reprezentanţilor societăţii civile. Judecătorii vor fi evaluați acum la fiecare 5 ani în loc de 3, pe baza competenței profesionale, abilităților organizaționale și integrității profesionale.
La sfârșitul lunii octombrie a fost lansat un concurs pentru suplinirea funcției de Procuror General. Anterior, președinta Maia Sandu a emis decretul de demitere din funcție a procurorului suspendat Alexandr Stoianoglo. În cadrul concursului demarat s-au înscris doar 2 candidați, astfel încât CSP a decis prelungirea termenului de depunere a dosarelor până la 29 decembrie. Mai mult, din cauza faptului că membrii CSP au hotărât ca deciziile cu privire la numirea procurorilor-șefi să fie amânate pentru a fi luate de către noul CSP, iar având în vedere că noul CSP încă nu a fost constiuit, o eventuală tergiversare a procesului de selectare a unui nou procuror este preconizată. Este esențial ca numirea Procurorului General să fie asigurată printr-un proces transparent și bazat pe merite.
În ciuda realizării acestor pași semnificativi, este imperativ ca Republica Moldova să rămână angajată în procesul de reformare a sectorului justiției. O prioritate o reprezintă finalizarea procedurilor de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor pentru constituirea definitivă a acestor organe de autoadministrare. Implementarea reformei justiției și combaterea corupției din sistem este atât o provocare, cât și un element cheie în parcursul de integrare europeană. Negocierea Capitolului 23 din Acquis-ul UE va necesita eforturi concentrate în vederea implementării standardelor europene în domeniul justiției, dar va avea și beneficii pe plan intern, întrucât va duce la sporirea încrederii în sectorul judiciar.
Asociația pentru Politica Externă (APE)
Acest articol a fost elaborat de un grup de experți ai Asociației pentru Politică Externă (APE) în cadrul proiectului „Tracker-ul dimensiunii civile a Parteneriatului Estic: obiective de monitorizare, rezultate și reforme aferente”, care este implementat de Ukrainian Prism, în cooperare cu organizațiile partenere din țările Parteneriatului Estic și finanțat de Secretariatul Forumului societății civile a Parteneriatului Estic.
Articolul poate fi accesat și pe pagina agora.md
