Interviuri

Premierul Pavel Filip și-a încheiat aseară prima vizită la Bruxelles, prilejuită de convocarea Consiliului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. Consiliul a dorit să se convingă că guvernarea de la Chișinău nu renunță la angajamentele ce rezultă din Acordul de Asociere, insistând pe direcții concrete precum depolitizarea instituțiilor de drept, eradicarea corupției și reformarea sistemului financiar-bancar. Oficialii europenii au spus că vor continua să sprijine guvernul de la Chișinău, dacă, doar dacă acesta va îndeplini angajamentele și reformele asumate. O discuție la această temă cu Victoria Bucătaru, directoare de programe la Asociația pentru Politică Externă.

În dialog cu directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă. Europa Liberă: Încercăm să facem bilanțul anului 2015 împreună cu directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă. Bine ați venit în studioul Europei Libere! Dacă e să spunem cum caracterizează omul simplu acest an care trece, care rămâne în istorie, mai degrabă auzim: trădare națională, șantaj politic, indiferență, interes personal, interes de partid, măcar în al 12-lea ceas poate se trezesc cei de la putere, mintea moldoveanului cea de pe urmă. E mare disperarea, domnule Chirilă. Și acest barometru de opinie publică ultim arată că 88% din cei intervievați spun că Moldova merge pe o cale greșită. Cine poartă răspundere pentru această stare de lucruri? Cine își asumă această responsabilitate?

Anita Sobjak este senior researchfellow în cadrul Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale prin Central Europe Programme (PISM). Într-un interviu acordat CRPE, aceasta a vorbit despre asistența pentru dezvoltare acordată Republicii Moldova.

Interviu cu directorul executiv al APE. După discuțiile de marți dintre liderii partidelor Liberal-Democrat, Liberal si cel Democrat pentru încercarea de a resuscita vechea lor alianță pro-europeană, liberalul Mihai Ghimpu declara că ar fi șanse ca sa se ajungă la o înțelegere pentru refacerea coaliției pro-europene din parlamentul de la Chișinău, coaliție care a sărit in aer după ce democrații domnului Lupu au votat dărâmarea guvernului liberal-democratului Valeriu Strelet. Domnul Ghimpu spunea ca va fi însă dificil ca democrații sa accepte condiția liberal-democraților si anume un premier apolitic si un guvern de tehnocrați și pe modelul recent al României.

Directorul de programe al Asociației pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru, despre integrarea europeană a RM și despre elitele politice care nu au fost în stare să confirme încrederea ce le-a fost acordată de cetățeni.

Republica Moldova are nevoie de o viziune nouă, realistă, ambițioasă și de lungă durată privind integrarea europeană, iar interacțiunea cu țara vecină și România, pe mai multe domenii, este cea mai bună soluție în apropierea țării de integrarea în UE. Este opinia lui Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE), expusă în cadrul unui club de presă la IPN.

Wegen eines Bankenskandals haben wütende Bürger ein Protestcamp in der Hauptstadt der Ex-Sowjetrepublik errichtet. Erinnerungen an den Kiewer Maidan werden wach. Der erste Pfeil landet auf der Nase des Oligarchen, der zweite am Kinn und der dritte auf der Stirn. Es sind Dartpfeile, die ein Bub auf das Foto von Ilan Schor wirft, einem 28-jährigen Unternehmer und Bürgermeister der Stadt Orhei, der im Zentrum eines milliardenschweren Betrugsskandals in der Republik Moldau steht. Daneben hängen weitere Konterfeis bekannter Politiker und Oligarchen. Noch zielen die Moldauer im Zeltlager vor dem Regierungsgebäude mit Spielzeugwaffen auf ihre politische Klasse, die sie als Banditen und Räuber beschimpfen. Aus Protest gegen die Regierung harren seit zwei Wochen Hunderte in einer Zeltstadt im Zentrum Chișinaus aus.

Integrarea europeană a Republicii Moldova se poate transforma într-un proces fără finalitate din cauza mai multor evoluții de ordin intern sau extern. De această părere este Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE), care a vorbit despre faptul că țara are nevoie urgent de o viziune nouă, realistă și ambițioasă de integrare europeană în cadrul unui club de presă la IPN.

În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social și politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenței? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecțiile învățate și lecțiile de învățat? Și care este perspectiva apropiată și îndepărtată a societății moldovenești și în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenția de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile mai multor experți din diferite domenii.

Victor Chirilă: „E timpul să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm serios de transformarea statului Republica Moldova. De fapt, trebuie să facem un stat, pentru că actualmente nu este ceea ce am vrut să fie acum 24 de ani. Statele Baltice ne demonstrează că este de ajuns să transformi o republică fostă sovietică într-un stat cu adevărat european, integrat în marea familie a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice. Este de ajuns să construiești niște instituții de stat funcționale, eficiente, instituții care să lucreze în folosul cetățenilor și nu al elitei politice corupte. Din păcate, Republica Moldova reprezintă interesele unui grup minuscul de oameni, care sunt îngemănați cu politica și cu afacerile și acești oameni sunt mulțumiți de starea de fapt din țara noastră. Or, atâta timp cât le vom permite să se bucure de privilegiile pe care le oferă lor acest statu-quo, nimic nu se va schimba.”

Pe data de 27 iunie 2015 se împlinește un an de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, perceput drept cel mai important pas făcut în ultimii ani în direcția integrării europene a Republicii Moldova, care stabilește principalele condiționalități care trebuie respectate în drumul nostru spre integrare în UE. Republica Moldova a semnat acest Acord în speranța că implementarea prevederilor lui ar apropia țara de comunitatea europeană și i-ar oferi o reală șansă de integrare într-un viitor previzibil. Percepțiile însă nu sunt deloc optimiste.

Astăzi se așteaptă ca președintele Nicolae Timofti să anunțe decizia de numire a unui premier intermar, după ce fostul prim-ministru, Chiril Gaburici, și-a făcut cunoscut refuzul de a prelua interimatul funcției din care a plecat pe 12 iunie. În aceste condiții, potrivit Curții Constituționale, șeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Despre evoluțiile curente de pe scena politică din Republica Moldova într-o discuție cu Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

La Riga se încheie astăzi summit-ului Parteneriatului Estic. Proiectul Declarației finale, care încă urmează a fi adoptată, menționează aspirațiile de integrare europeană ale unor țări partenere ale UE - Republica Moldova, Georgia și Ucraina și dar fără să le promită în vreun fel perspectiva aderării. În marginea summit-ului, a avut loc și o serie de întâlniri între oficiali europeni și reprezentanți ai societății civile din țările partenere, între care experta moldoveană, Victoria Bucătaru, de la Asociația de Politică Externă. Aflată la Riga, Valentina Ursu a întrebat-o cu ce concluzii se va întoarce la Chișinău.

În marginea summitului de la Riga, Europa Liberă i-a cerut opinii despre eveniment lui Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

Chiar dacă negocierile dintre Chișinău și Tiraspol au fost reluate de curând, după învestirea noului Guvern de la Chișinău, prin întâlniri la nivelul premierului Chiril Gaburici și a liderului de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, dar și printr-o rundă de negocieri informale în formatul 5+2 care a avut loc săptămâna trecută la Viena, experții Asociației pentru Politică Externă spun că reglementarea conflictului transnistrean a intrat în impas. Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, susține într-un studiu, că politica pașilor mici lansată în 2011 a eșuat și că negocierile în formatul 5+2 au avut un caracter mai degrabă tehnic, fără a se ajunge la discuții cu privire la statutul politic și problemele de securitate.

Acum un an, la 28 aprilie 2014, UE a permis cetățenilor moldoveni cu pașaport biometric să călătorească fără vize, inclusiv în spațiul Schengen. Cum au beneficiat cetățenii moldoveni de acest regim liberalizat de vize, ce bilanț se poate face și cât de durabil poate fi acest regim pentru niște cetățeni care oscilează în opțiunile lor între Est și Vest? O discuție cu directorul de programe la Asociația pentru Politică Externă de la Chișinău, Victoria Bucătaru.

Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova anul trecut în adoptarea legislației Uniunii Europene și în apropierea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive. „2014”, spune raportul, „a fost un an de stabilitate politică generală, guvernul implementând agenda europeană”. La microfonul Europei Libere, expertul Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris, Nicu Popescu, sugerează că motive de bucurie nu ar fi atât de multe:

Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, consideră că Nota informativă a partenerilor de dezvoltare, înmânată Guvernului, este un semnal că aceștia sunt îngrijorați de faptul că situația în Republica Moldova se deteriorează, se observă o încetinire a parcursului reformelor, iar la Chișinău nu există suficientă voință politică a continua parcursul european și a pune în aplicare Acordul de Asociere. Interviul a fost realizat de Lina Grâu și expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE, pentru Emisiunea radiofonică ”Sinteze și Dezbateri de Politică Externă”. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES și APE Dialoguri de politică externă”.

Lupta împotriva corupției, continuarea reformei justiției, și asigurarea unui sector bancar bine reglementat sunt doar cîteva dintre recomandările înaintate în această săptămînă guvernului de la Chișinău. Inițiatorii sînt reprezentanți ai organizațiilor internaționale care sprijină reformele guvernului de la Chișinău. Cum poate fi înțeles acest gest? Un interviu cu directorul executiv al Asociației Pentru Politică Externă.

Opiniile unui expert politic de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene. Europa Liberă: Partidele pro-occidentale care au format alianța minoritară, susținută într-un fel și de Partidul Comuniștilor, și-au temperat un pic din elanul european. Cum s-ar explica acest lucru? Nicu Popescu: „Cred că nu este foarte sănătos și util pentru viitorul Republicii Moldova și pentru o discuție informată despre realitățile politice și economice din Republica Moldova să împărțim partidele în pro-occidentale, pro-ruse. Este timpul și cazul să trecem peste aceste branduri geopolitice care de foarte multe ori încurcă situația mai mult decât o explică. Și să evaluăm partidele în ce măsură ele vor să lupte cu corupția, vor să reformeze sistemul de sănătate sau de educație și să implementeze alte reforme.”