Interviuri

În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social și politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenței? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecțiile învățate și lecțiile de învățat? Și care este perspectiva apropiată și îndepărtată a societății moldovenești și în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenția de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile mai multor experți din diferite domenii.

Victor Chirilă: „E timpul să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm serios de transformarea statului Republica Moldova. De fapt, trebuie să facem un stat, pentru că actualmente nu este ceea ce am vrut să fie acum 24 de ani. Statele Baltice ne demonstrează că este de ajuns să transformi o republică fostă sovietică într-un stat cu adevărat european, integrat în marea familie a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice. Este de ajuns să construiești niște instituții de stat funcționale, eficiente, instituții care să lucreze în folosul cetățenilor și nu al elitei politice corupte. Din păcate, Republica Moldova reprezintă interesele unui grup minuscul de oameni, care sunt îngemănați cu politica și cu afacerile și acești oameni sunt mulțumiți de starea de fapt din țara noastră. Or, atâta timp cât le vom permite să se bucure de privilegiile pe care le oferă lor acest statu-quo, nimic nu se va schimba.”

Pe data de 27 iunie 2015 se împlinește un an de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, perceput drept cel mai important pas făcut în ultimii ani în direcția integrării europene a Republicii Moldova, care stabilește principalele condiționalități care trebuie respectate în drumul nostru spre integrare în UE. Republica Moldova a semnat acest Acord în speranța că implementarea prevederilor lui ar apropia țara de comunitatea europeană și i-ar oferi o reală șansă de integrare într-un viitor previzibil. Percepțiile însă nu sunt deloc optimiste.

Astăzi se așteaptă ca președintele Nicolae Timofti să anunțe decizia de numire a unui premier intermar, după ce fostul prim-ministru, Chiril Gaburici, și-a făcut cunoscut refuzul de a prelua interimatul funcției din care a plecat pe 12 iunie. În aceste condiții, potrivit Curții Constituționale, șeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Despre evoluțiile curente de pe scena politică din Republica Moldova într-o discuție cu Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

La Riga se încheie astăzi summit-ului Parteneriatului Estic. Proiectul Declarației finale, care încă urmează a fi adoptată, menționează aspirațiile de integrare europeană ale unor țări partenere ale UE - Republica Moldova, Georgia și Ucraina și dar fără să le promită în vreun fel perspectiva aderării. În marginea summit-ului, a avut loc și o serie de întâlniri între oficiali europeni și reprezentanți ai societății civile din țările partenere, între care experta moldoveană, Victoria Bucătaru, de la Asociația de Politică Externă. Aflată la Riga, Valentina Ursu a întrebat-o cu ce concluzii se va întoarce la Chișinău.

În marginea summitului de la Riga, Europa Liberă i-a cerut opinii despre eveniment lui Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

Chiar dacă negocierile dintre Chișinău și Tiraspol au fost reluate de curând, după învestirea noului Guvern de la Chișinău, prin întâlniri la nivelul premierului Chiril Gaburici și a liderului de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, dar și printr-o rundă de negocieri informale în formatul 5+2 care a avut loc săptămâna trecută la Viena, experții Asociației pentru Politică Externă spun că reglementarea conflictului transnistrean a intrat în impas. Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, susține într-un studiu, că politica pașilor mici lansată în 2011 a eșuat și că negocierile în formatul 5+2 au avut un caracter mai degrabă tehnic, fără a se ajunge la discuții cu privire la statutul politic și problemele de securitate.

Acum un an, la 28 aprilie 2014, UE a permis cetățenilor moldoveni cu pașaport biometric să călătorească fără vize, inclusiv în spațiul Schengen. Cum au beneficiat cetățenii moldoveni de acest regim liberalizat de vize, ce bilanț se poate face și cât de durabil poate fi acest regim pentru niște cetățeni care oscilează în opțiunile lor între Est și Vest? O discuție cu directorul de programe la Asociația pentru Politică Externă de la Chișinău, Victoria Bucătaru.

Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova anul trecut în adoptarea legislației Uniunii Europene și în apropierea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive. „2014”, spune raportul, „a fost un an de stabilitate politică generală, guvernul implementând agenda europeană”. La microfonul Europei Libere, expertul Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris, Nicu Popescu, sugerează că motive de bucurie nu ar fi atât de multe:

Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, consideră că Nota informativă a partenerilor de dezvoltare, înmânată Guvernului, este un semnal că aceștia sunt îngrijorați de faptul că situația în Republica Moldova se deteriorează, se observă o încetinire a parcursului reformelor, iar la Chișinău nu există suficientă voință politică a continua parcursul european și a pune în aplicare Acordul de Asociere. Interviul a fost realizat de Lina Grâu și expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE, pentru Emisiunea radiofonică ”Sinteze și Dezbateri de Politică Externă”. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES și APE Dialoguri de politică externă”.

Lupta împotriva corupției, continuarea reformei justiției, și asigurarea unui sector bancar bine reglementat sunt doar cîteva dintre recomandările înaintate în această săptămînă guvernului de la Chișinău. Inițiatorii sînt reprezentanți ai organizațiilor internaționale care sprijină reformele guvernului de la Chișinău. Cum poate fi înțeles acest gest? Un interviu cu directorul executiv al Asociației Pentru Politică Externă.

Opiniile unui expert politic de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene. Europa Liberă: Partidele pro-occidentale care au format alianța minoritară, susținută într-un fel și de Partidul Comuniștilor, și-au temperat un pic din elanul european. Cum s-ar explica acest lucru? Nicu Popescu: „Cred că nu este foarte sănătos și util pentru viitorul Republicii Moldova și pentru o discuție informată despre realitățile politice și economice din Republica Moldova să împărțim partidele în pro-occidentale, pro-ruse. Este timpul și cazul să trecem peste aceste branduri geopolitice care de foarte multe ori încurcă situația mai mult decât o explică. Și să evaluăm partidele în ce măsură ele vor să lupte cu corupția, vor să reformeze sistemul de sănătate sau de educație și să implementeze alte reforme.”

Unii dintre liderii de la Chișinău de astăzi - de dreapta, naționali, proeuropeni - sunt profund ancorați în Rusia, a afirmat, la Digi24, fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza. Omul de afaceri susține că Moscova a desfășurat mai multe operațiuni speciale de compromitere a liderilor de la Chișinău, inclusiv prin oferirea unor scheme economice dubioase. Ion Sturza spune că proeuropenii l-au șantajat, la rândul lor, pe liderul comunist Vladimir Voronin și au favorizat astfel apariția în Parlament a unei veritabile „coloane a V-a” a Kremlinului. În aceste condiții, avertizează fostul premier, nu e exclusă o „rebeliune” a intelectualității moldovene împotriva actualei guvernări proeuropene.

În anul 2015 autoritățile de la Chișinău trebuie să acorde mai multă atenție dezvoltării relațiilor dintre Republica Moldova și UE în general, iar în particular implementării Acordului de Asociere și Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Prevederile acestui acord țin de reforme interne, de aceea, comparativ cu anul 2014, când accentul a fost pus pe armonizarea cadrului legislativ, în 2015 partenerii europeni vor dori să vadă rezultatele punerii în aplicare a acestor legi, a declarat pentru IPN coordonatorul de programe la Asociația pentru Politică Externă, analistul Victoria Bucătaru.

Igor Boțan: „Dacă aș încerca să fac o caracteristică a anului 2014, mi-aș aminti de Dorin Tudoran, care a caracterizat revoluția română de acum 25 de ani, spunând că românii au ieșit din casă indignați, au intrat în piață revoluționari, iar apoi au intrat în istorie drept fraieri. Același lucru s-a întâmplat în 2014 cu cetățenii Republicii Moldova. Au intrat în campania electorală indignați, au mers la urnele de vot înfricoșați și au ieșit din campania electorală fraieri… Ceea ce s-a întâmplat după terminarea alegerilor nu poate fi calificat decât o tragere pe sfoară de către politicienii care au primit suportul cetățenilor într-o situație foarte-foarte specifică.”

Ministrul Economiei din guvernul demisionar Andrian Candu și șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău Pirkka Tapiola au făcut bilanțul unui program finanțat de UE destinat dezvoltării economiei în zonele rurale. Diplomatul european a vorbit și despre reformele pe care le are de făcut Chișinăul în următoarea perioadă pentru a pune în aplicare Acordul de Asociere semnat cu UE. A fost de față corespondenta noastră Valentina Basiul.

Rezultatele alegerilor parlamentare sunt comentate diferit. Unii spun ca Moldova a ales Europa! Putin a pierdut! Altii sustin ca polarizarea ar fi invingatorul, iar cele trei partide pro-europene, liberal-democratii, democraii si liberalii a fi obligate să reediteze alianța cat mai repede si sa guverneze altfel, adica in interesul cetateanului. Este si opinia fostului premier Ion Sturza.

După numărarea a peste 87 la sută din voturi, vorbim de următoarele rezultate parțiale ale alegerilor de ieri: Partidul Socialiștilor se află în top - cu aproape 22 %. Urmează Partidul Liberal-Democrat cu 19%, Partidul Comuniștilor cu aproape 18%, Partidul Democrat cu 16% și Partidul Liberal cu 9%. În mandate, dreapta pro-europeană ar acumula acum 54, iar stânga pro-rusească și 47. Discutăm despre aceste rezultate cu analistul politic Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice.

Un interviu în ajun de alegeri cu analistul de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene de la Paris.Miza alegerilor parlamentare este stabilizarea situației politice și continuarea reformelor, mai ales lupta impotriva coruptiei, declară, într-un interviu pentru Europa Liberă, Nicu Popescu, analist de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene de la Paris.

Votul înseamnă să exprimi ferm ceea ce vrei, să ai un cuvânt de spus în propriul destin și in viitorul Moldovei, iar ștampila pe care o pui apăsat te ajută să ții capul sus și spatele drept măcar pînă la următoarele alegeri, este opinia fostului premier Ion Sturza, care sugerează că nimic senzațional nu se produce pe scena bătăliilor electorale. Un interviu realizat de Valentina Ursu.