Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Opinii/Comentarii / Mihai Gribincea: „Moldova nu trebuie să fie un simplu observator la ceea ce se întâmplă în lume.” Radio Europa Liberă. 29.11.2011.
Mihai Gribincea: „Moldova nu trebuie să fie un simplu observator la ceea ce se întâmplă în lume.” Radio Europa Liberă. 29.11.2011.
Versiune tipar
29.11.2011

Republica Moldova şi-a început cooperarea cu NATO în 1992 când a aderat la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic. Cu doi ani mai târziu, Moldova devine parte a programului Parteneriatul pentru Pace văzut drept unul cu rol hotărâtor în procesul de includere a noilor membri. În 2006, este aprobat şi primul Plan Individual de Acţiuni al Parteneriatului cu NATO focusat asupra sprijinirii procesului de reformare internă a Republicii Moldova.  Într-un interviu acordat la Bruxelles Europei Libere, ambasadorul Republicii Moldova la NATO, Mihai Gribincea, s-a declarat dezamăgit de rezultatele acestei cooperări.

Euriopa Liberă: Dumneavoastră probabil cunoaşteţi cel mai bine cum stau lucrurile în relaţia actuală a Republicii Moldova cu NATO. Cum aţi descrie această relaţie?
 
Mihai Gribincea:
„Cooperarea noastră cu Alianţa Nord-Atlantică este una bună, dar, aş spune eu în acelaşi timp, modestă. Şi este modestă din cauza mai multor factori, dar principalul ar fi, după mine, faptul că societatea moldovenească, chiar elitele politice de la Chişinău înţeleg într-o anumită măsură eronat rolul pe care îl are NATO în lume. Şi percepţia NATO este una greşită. Societatea moldovenească, dar şi politicienii privesc NATO prin ochelari sovietici şi, din păcate, după timpul care a trecut  vreau să spun că nu s-a schimbat prea mult în această percepţie. Unii  - din interes, iar alţii - din necunoaştere văd în NATO o organizaţie militaristă care încearcă să-şi impună punctul de vedere într-o parte sau alta a globului, iniţiază operaţiuni militare şi aşa mai departe. Şi foarte puţini ştiu sau se fac a nu şti că de fapt toate operaţiunile NATO sunt de obicei sub mandat ONU, ceea ce înseamnă că aceste operaţiuni sunt legitime din punctul de vedere al dreptului internaţional. Din cauza acestei percepţii greşite a NATO şi relaţiile noastre cu NATO, evident, au de suferit. Cred că potenţialul pe care ar putea să-l aibă cooperarea noastră cu NATO nu este nici pe departe folosit. Moldova ar putea beneficia cu mult mai mult dintr-o cooperare mai strânsă cu NATO şi una din sarcinile mele aici, ca ambasador, este anume să fac tot posibilul ca această cooperare să fie extinsă.”
 
Europa Liberă: V-aş ruga chiar să exemplificaţi. Ce ratăm şi de ce?
 
Mihai Gribincea:
„Se poate de vorbit foarte mult despre aceasta, dar eu aş putea să vă spun un lucru foarte important – în urma unei cooperări mult mai strânse cu NATO, forţele armate ale Republicii Moldova ar avea foarte mult de câştigat. De ce ţări, chiar din CSI, Ucraina de exemplu care se declară o ţară neutră, sau Armenia, care este membră a Tratatului de securitate colectivă a CSI, au trupe în Afganistan, iar Republica Moldova - nu? De ce Armenia în luna mai a hotărît chiar să-şi sporească trupele în Afganistan şi consideră acest lucru normal, nu se teme de iritarea Rusiei, nu se teme că va fi acuzată că contribuie la destabilizarea unor zone sau că participă la acţiuni „militariste”, iar Republica Moldova nu-şi permite acest lucru?”
 
Europa Liberă: Dar de ce credeţi că soldaţii moldoveni ar trebui să fie şi ei prezenţi acolo unde sunt prezenţi aşa cum spuneţi soldaţii armeni?
 
Mihai Gribincea:
„E foarte simplu. Pentru că în prezent, când lumea este atât de interdependentă, nu poţi să soliciţi doar să fii un consumator de securitate fără a fi un furnizor de securitate. Şi nu poţi ani în şir să soliciţi asistenţa din partea unor organizaţii internaţionale, să spunem în reglementarea conflictului din Transnistria sau în retragerea trupelor ruse din Transnistria, iar în acelaşi timp să fii un observator la ceea ce se întâmplă în lume. Dacă vrei ca cineva să te ia în serios, să demonstrezi că eşti un participant al vieţii internaţionale, al proceselor care au loc în lume, trebuie să încerci să-ţi aduci contribuţia măcar cât îţi permit posibilităţile.”
 
Europa Liberă: Credeţi că NATO are astfel de aşteptări în raport cu Republica Moldova? Altfel, NATO ar fi fericită dacă Republica Moldova ar zice, de exemplu, că vrem şi noi să participăm la o operaţiune sau alta?
 
Mihai Gribincea:
„Nu cred că Republica Moldova poate ferici NATO. Pentru că în cazul Moldovei, chiar dacă vorbim despre trimiterea unor instructori sau medici genişti într-o operaţiune NATO, asta nu poate ferici Alianţa. Nu despre asta este vorba. Este vorba despre ceea ce numim „aţi arăta solidaritatea”. Uneori acţiunile simbolice sau politice sunt mai importante decât faptul ca atare. Cu atât mai mult că în trecut, pe timpul chiar al lui Vladimir Voronin, Moldova a participat la operaţiuni, a participat chiar în Irak până în 2008 cu genişti. Deci, nu văd de ce acum Moldova nu ar participa cu instructori, sau cu medici, sau cu genişti de exemplu în Afganistan. Am demonstra că suntem un partener, că atunci când se iau decizii putem şi noi cel puţin să ne exprimăm dorinţa de a fi parte a procesului. Dar, din păcate, în prezent în anumite privinţe Moldova seamănă mai mult cu nu suporter care se uită la un meci de fotbal şi nu participă la proces. Deci, e una să fii pe terenul de fotbal şi să joci fotbal şi e alta să stai să priveşti.”
 
Europa Liberă: Este în această privinţă Republica Moldova un caz singular? V-aş ruga chiar să comparaţi prestaţia noastră în relaţia cu NATO cu cea a Ucrainei, a Georgiei, a Armeniei. Suntem cu toţii parteneri, deşi înţeleg că Ucraina şi Georgia au un parteneriat mai special, mai privilegiat cu NATO…
 
Mihai Gribincea:
„Deja am vorbit despre Armenia. Spuneam că în luna mai, ea a decis să sporească numărul militarilor, dacă nu greşesc de la 45 la 160 de persoane. Nu e mult, dar contează anume simbolismul despre care vorbeam. În ce priveşte Georgia, tot e un caz aparte. Pentru că Georgia este probabil ţara care îşi doreşte cel mai mult să devină membră a NATO. Moldova nu-şi doreşte să devină membră, nu are asemenea aspiraţii, ştim cu toţii că în Constituţia Moldovei sunt articole care prevăd neutralitatea Moldovei. Dar dacă vorbim despre participarea în operaţiuni, Georgia are probabil în Afganistan, de exemplu, cel mai mare contingent raportat la cap de locuitor. Cred că e chiar prima ţară după numărul de militari participanţi în operaţiune. Cel mai mare contingent… La începutul anului aveau 925 de militari şi ştiu că recent intenţia era de a spori numărul lor până la numărul unei brigăzi. Ucraina la începutul anului avea şi ea vreo 20 de militari. Iarăşi e vorba despre simbolismul la care mă refeream mai sus. Dar asta pe de o parte. Pe de alta, este şi un factor politic foarte important. Şi am să vă dau un simplu exemplu. A avut loc ministeriala NATO de la Berlin. Moldova nu a fost invitată la ministerială tocmai din acest motiv, că nu participă la operaţiuni. Pentru că la ministeriale sunt invitaţi partenerii care participă în Afganistan, Libia, membrii alianţei. Dacă Moldova ar fi avut cel puţin 3 oameni în Afganistan, cum are Austria, sau Irlanda care are 7, deci dacă aveam 3 oameni acolo, Moldova ar fi fost invitată la ministerială şi ar fi fost parte la un proces despre care vorbeam mai devreme. Or, în felul acesta Moldova riscă să rămână în afara unor procese, unor decizii care se iau.”
 
Europa Liberă: Dle ambasador, dar probabil că aveţi o explicaţie de Moldova a ales postura aceasta de suporter, cum apreciaţi chiar dumneavoastră...
 
Mihai Gribincea:
„Percepţia populaţiei şi a clasei politice de la Chişinău în ceea ce priveşte ce este NATO. În al doilea rând  - teama de a irita Rusia. Pentru unii este foarte uşor să spună că suntem neutri, deci nu trebuie să participăm la nici una din operaţiuni. Dar ei uită că neutralitatea aceasta rămâne doar pe hârtie, pentru că nu este respectată de anumite ţări care îşi menţin trupele pe teritoriul Moldovei  ilegal şi nu respectă această neutralitate. Dar în acelaşi timp insistă ca Moldova să rămână o ţară neutră. Deci, sunt mai multe explicaţii ale acestei situaţii. Dar spunând toate acestea, vreau să subliniez că în ultimul timp Moldova evident că a făcut unii paşi care au amplificat puţin dialogul nostru cu NATO. Exemplu al acestei amplificări poate fi considerat în primul rând reuniunea Consiliului parteneriatului euro-atlantic care a avut loc la 16-17 iunie la Chişinău şi la care au participat reprezentanţi ai peste 50 de ţari. A fost domnul Dirk Bremghelman, asistent al secretarului general NATO, care a avut întâlniri cu conducerea ţării. Un alt exemplu ar fi faptul că la sfârşitul lunii august – începutul lui septembrie la Chişinău a avut loc exerciţiul „Codrii” la care au participat reprezentanţi ai peste 40 de ţări. Acestea sunt exemple că, poate prea lent, dar ceva se schimbă în relaţia noastră cu NATO. Aceste lucru este foarte important mai ales în contextul discuţiilor care au loc în Republica Moldova despre neutralitate. Pentru că foarte des neutralitatea în Republica Moldova este iarăşi greşit înţeleasă.”
 
Europa Liberă: Chiar vroiam să trecem la acest subiect. Dacă tot am diagnosticat relaţia noastră cu NATO, ştim de ce boală suferim, atunci cînd asistentul general al NATO spunea la Chişinău, de exemplu, că neutralitatea nu ar trebui să ne împiedice să colaborăm mai bine, ce se are în vedere?
 
Mihai Gribincea:
„Păi, cred că cel mai simplu este să ne uităm la relaţia altor ţări neutre cu NATO. Elveţia, Finlanda, Suedia. Mă rog, poate termenul este altul – nealiniate, neparticipante la blocuri militare - dar politica lor, activitatea lor demonstrează că nimic nu împiedică aceste ţări să aibă o cooperarea foarte, foarte bună şi extinsă cu NATO. Şi poate foarte mult fac referire la operaţiunea din Afganistan, dar de exemplu Suedia are acolo 500 de militari, Finlanda  - 165. Deci, statutul de neutralitate sau de nealiniere nu le împiedică să aibă io cooperare foarte strânsă cu NATO.”
 
Europa Liberă: Unii ar spune că poate nu avem cu ce, dle Ambasador…
 
Mihai Gribincea:
„Nu cred că nu avem cu ce. Cred că deocamdată este vorba despre voinţa politică, lipsa acestei voinţe.”
 
Europa Liberă: Dle ambasador, dar e ceva straniu cu statul nostru de neutralitate, nu-i aşa? Unii zic că neutru înseamnă să fii recunoscut la nivel internaţional ca atare. Pe de altă parte, avem o armată străină staţionată în Transnistria. Nu vi se pare că sunt cel puţin două motive din care este straniu acest statut?
 
Mihai Gribincea:
„Nu cred că statutul este straniu. Până la urmă este o stipulare în Constituţie care a fost adoptată şi noi, dacă dorim să respectăm legea, trebuie să respectăm şi acest articol al constituţiei. Este straniu, într-adevăr, dacă ne uităm că anumite ţări, sau o ţară, Rusia, care îşi ţine trupele pe teritoriul Republicii Moldova în mod ilegal, insistă asupra neutralităţii Republicii Moldova. Logic ar fi să-şi retragă trupele şi apoi să insiste pe neutralitatea Moldovei. Din punctul acesta de vedere, da, este un lucru straniu. Dar dacă voinţă poporului va fi alta, această stipulare din constituţie oricând poate fi schimbat. Poate pentru locul geopolitic pe care îl are Moldova statutul de neutralitate nu este cea mai rea opţiune. Este mai rău modul în care este înţeles acest statut de neutralitate - ca un obstacol în calea cooperării cu anumite organizaţii internaţionale, în cazul dat cu NATO. Asta îmi pare mai ciudat.”
 
Europa Liberă: Este însă esenţial important ca să rezolvăm conflictul transnistrean şu apoi să ne gândim la o apropiere de NATO?
 
Mihai Gribincea:
„Georgia este un foarte bun exemplu în acest sens. Abhazia şi Osetia nu împiedică Georgia să aibă o relaţie foarte bună cu NATO şi, mai mult decât atât, să aspire direct de a deveni membră a organizaţiei. NATO, la rândul său, recunoaşte aspiraţiile Georgiei de a deveni într-o zi membră a alianţei. Deci, nu văd o relaţie între rezolvarea conflictului transnistrean şi apropierea de NATO. Dimpotrivă, Republica Moldova ar trebui să mulţumească NATO pentru asistenţa pe care ne-a acordat-o de-a lungul anilor în cea ce priveşte retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Şi aici m-aş referi în primul rând la principiul susţinut de NATO privind aşa numitul „acord al statului gazdă” pentru prezenţa trupelor străine pe teritoriul altui stat. Deci, din punctul acesta de vedere, avem toată susţinerea NATO. NATO susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova. Ar fi desigur bine ca acest conflict să se rezolve şi să fie cu un conflict nesoluţionat mai puţin. Deci, nu cred că este o legătură între cooperarea dintre Republica Moldova şi NATO şi conflictul din Transnistria. Poate sunt unele efecte în ceea ce priveşte percepţia acestei cooperări şi cum este utilizată cooperarea Moldovei cu NATO în Transnistria unde, mă rog, liderii transnistreni văd în NATO o organizaţie duşmănoasă intereselor Transnistriei, intereselor Rusiei. Şi folosesc imaginea NATO pentru a îndoctrina populaţia. Că, iată, Republica Moldova vrea să devină membră a unei organizaţii militariste. Este vorba despre utilizarea imaginii NATO în scopuri propagandistice.  Dar conflictul transnistrean nu este un obstacol şi nu poate fi un obstacol pentru cooperarea Moldovei cu NATO.”
 
Europa Liberă: Vreau să vorbim în continuare despre felul cum se raportează populaţia Republicii Moldova la NATO şi felul cum se raportează politicienii moldoveni la NATO. Ce credeţi că e în capul moldovenilor cînd vor să se integreze în UE, dar nu vor să se integreze în NATO?
 
Mihai Gribincea:
„Trebuie studii sociologice pentru a explica asta. Dar eu explic această ciudăţenie prin faptul că oamenii sunt prost informaţi despre NATO. Ei plătesc încă tribut propagandei sovietice şi mai nou, propagandei ruse în ce priveşte NATO. Pentru că nu e un secret că foarte multă lume în Republica Moldova trăieşte încă într-un spaţiu informaţional rusesc, preferă să privească posturile de televiziune ruse, dar nu moldoveneşti. Din păcate posturile noastre tv şi radio nu pot să fie competitive cu cele ruseşti, care au alte resurse, alte posibilităţi, operativitate …”
 
Europa Liberă: Ce le-aţi spune acestor oameni? Se poate să devii membru UE fără a trece prin laboratorul NATO, dacă aş putea spune aşa?
 
Mihai Gribincea:
„Se poate.”
 
Europa Liberă: De ce atunci în istoria recentă nu există cazuri ca vreo ţară să adere la UE fără ca să fi aderat înainte de asta la NATO? România a aderat la NATO cu 3 ani mai devreme de a adera la UE, acelaşi lucru Bulgaria. Croaţia a aderat la NATO si acum este la un pas de la aderarea la UE.
 
Mihai Gribincea:
„Aveţi dreptate, istoria recentă nu ne arată cazuri. Dar asta nu înseamnă că nu pot fi excepţii. Cu atât mai mult că Moldova iarăşi este situată aşa geopolitic. Nu este neapărat să devenim membri ai NATO pentru a intra in UE . Şi nici nu sunt puse aşa precondiţii. E altceva că, fiind membru al NATO, îndeplineşti deja nişte criterii. Întrucât şi pentru a intra în NATO trebuie să îndeplineşti nişte criterii care practic facilitează pe urmă îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la UE. Plus la aceasta, percepţia unei ţări membre NATO este cu totul alta. Este percepţia unei ţari stabile, unde pot veni investitorii străini şi investi bani ştiind că nu-şi vor pierde banii investiţi, că există deja nişte instituţii de drept care funcţionează. Deci, da, aderarea la NATO poate ar facilita aderarea la UE, dar nu este o condiţie obligatorie.”
 
Europa Liberă: Eu totuşi înţeleg de aice că în teorie, da, se poate, dar la modul practic este greu să-ţi imaginezi că o ţară care nu a parcurs acest drum - de ajustare la sistemul de securitate, la sistemul de apărare pe care îl promovează NATO – deci, ziceam, este greu de imaginat că aşa o ţară ar putea să adere foarte devreme la UE.
 
Mihai Gribincea:
„Nu, nu cred că doar teoretic este posibil. Eu cred că s-ar putea şi practic. Ceea ce se cere de la Moldova este să–şi facă tema pentru acasă, să realizeze pe interior nişte reforme care ar pregăti-o, ar face-o compatibilă cu valorile UE. Asta se cere de la noi şi cred că şi prim-ministrul, şi ministrul de experte au subliniat de mai multe ori că reformele pe care încercăm să le facem acum la Chişinău le facem nu de dragul UE sau NATO, dar pentru că sunt necesare şi ne-ar apropia de UE. Pentru că în cazul în care Moldova va îndeplini condiţiile, Uniunii Europene îi va fi foarte greu să spună nu.”
 
Europa Liberă: Ce ar trebui să se schimbe în comportamentul politicienilor ca să nu distorsioneze şi ei imaginea NATO în mintea cetăţenilor?
 
Mihai Gribincea:
„În primul rând, ar trebui să ştim foarte bine ce vrem. Ce dorim noi în relaţia cu NATO. NATO este o organizaţie care nu-şi impune principiile sau nu-şi impune punctul de vedre. NATO este o organizaţie care merge la cooperarea cu o ţară pe măsura dorinţei ţării date de a coopera cu organizaţia. Sunt de aproape un an aici. Niciodată n-am auzit măcar o sugestie că, uite, trebuie să faceţi asta ca o condiţie pentru cooperarea cu noi. Întotdeauna mi se spune că NATO va coopera cu Moldova în măsura în care Moldova va vrea cooperarea cu NATO. Deci, noi în primul rând la Chişinău trebuie să ştim ce vrem de la NATO, cât de mult vrem să aprofundăm relaţiile noastre, în ce domenii vrem să cooperăm. Pentru că NATO înţelege foarte bine problemele economice, politice, interne prin care trece Moldova. Cred că NATO are atâtea probleme de rezolvat, de ordin intern al organizaţiei, fiind în proces de reformare a structurilor, fiind în operaţiuni în anumite regiuni, deci are atâtea probleme încât dacă Moldova nu-şi va manifesta interesul, lucrurile vor rămâne aşa cum sunt pentru foarte mult timp înainte. Din partea noastră trebuie să fie o dorinţă mai mare de cooperare. Eu personal de exemplu cred că un domeniu în care am putea coopera mult mai mult, pe lângă participarea la operaţiuni, este apărarea cibernetică. Este un domeniu care poate pune foarte multe pericole, pentru orice ţară. Deşi Moldova nu este foarte informatizată, dar mergem spre asta, tot mai mult ne informatizăm, băncile noastre pot fi ţinte ale atacurilor cibernetice. Instituţiile guvernamentale la fel. Deci, noi în domeniu apărării cibernetice putem să cooperăm foarte bine cu NATO, putem obţine asistenţă. NATO la momentul actual este o organizaţie care are poate cea mai mare experienţă în acest domeniu. Există centrul de la Tallinn de apărare cibernetică. Deci, sunt domenii în care dacă se doreşte o cooperare, această cooperare poate să fie dezvoltată.”

 
comments powered by Disqus
Prima / Opinii/Comentarii / Mihai Gribincea: „Moldova nu trebuie să fie un simplu observator la ceea ce se întâmplă în lume.” Radio Europa Liberă. 29.11.2011.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Studii  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2014 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 279618
ultima actualizare: 16.09.2014