Opinii/Comentarii

Modul in care a fost delimitate frontiera moldo-ucraineana in regiunea satului Palanca este contradictoriu discutata in present la Chisinau. Despre istoria acestei probleme, dar si despre posibile solutii pentru situatia create am discutat cu Eugen Revenco, director de programe la Asociația pentru Politică Externă (APE).

O masă rotundă la care participă Oazu Nantoi (IPP), Igor Klipii (Mișcarea Europeană) și Vlad Spânu (Fundația Moldova)

De la Tratatul de Fraternitate prin faza de Parteneriat privilegiat spre un Acord cadru privind parteneriatul pentru Europa

Pentru a relansa relațiile diplomatice moldo-române este foarte importantă discutarea problemei numirii noilor ambasadori la Chișinău și București, consideră Eugen Revenco, coordonator de programe la Asociația pentru Politică Externă (APE).

Anneli Ute GABANYI și Igor MUNTEANU despre apropiata alegere a președintelui Moldovei ca test de maturitate într-un climat regional tulbure

În luna iunie 2009, Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a marcat 10 ani de activitate pe piața bancară din regiune. Cu această ocazie, pe 14 iunie, la Tessaloniki, Grecia, a fost organizat Forumul Economic Regional The Black Sea Region: Today and Tomorrow”, cu scopul de a analiza situația economică din regiune și de a trasa noi perspective de viitor. La eveniment au participat și jurnaliști din țările acționare ale băncii.

La 29 iulie, după opt ani de guvernare a Partidului Comuniștilor (PCRM), majoritatea cetățenilor moldoveni au decis să se debaraseze de himerele nostalgice ale trecutului și au ales viitorul european cu toate incertitudinile sale inerente. Mai mult decât atât, ei au optat pentru o clasă politică întinerită, bine pregătită profesional și experimentată politic. Pentru noua generație de politicieni, „Moldova și o țara democratică, prosperă și europeană” este un crez confirmat prin fapte, nu doar prin vorbe și slogane deșarte.

Opiniile analiștilor Vlad Lupan, Anneli Ute Gabanyi și Natalia Belitser

Demisia lui Evgheni Sevciuk, fostul presedinte al legislativului transnistrean, nu este o chestiune aparuta spontan, ci face parte dintr-o lupta politica care dureaza din 2005 in Transnistria, cand alegerile din regiune au fost castigate de partidul lui Sevciuk și „Obnovlenie”. Aceasta vorbeste despre faptul ca administratia de la Tiraspol nu mai este un monolit, asa cum este prezentata de catre presa internationala, considera analistul Radu Vrabie, coordonator de programe la Asociatia pentru Politica Externa (APE).

Consiliului pentru Afaceri Generale si Relatii Externe (CAGRE), reuninunea ministrilor de externe ai UE, a adoptat in iunie o serie de concluzii privind Republica Moldova, textul documentului reflectind preocuparile UE in legatura cu evolutiile din acest stat. Consiliul a adoptat directiva de negociere pentru un nou Acord, cuprinzator, intre UE si Republica Moldova. La solicitarea Romaniei insa, UE a conditionat lansarea efectiva a negocierilor pentru un nou acord de asigurarea unui tratament egal pentru toti cetatenii statelor membre in materie de vize, subliniind totodata importanta respectarii de catre Republica Moldova a principiului relatiilor de buna-vecinatate.

Victor Chirilă de la Asociația pentru Politică Externă a declarat IMEDIA că „mesajul lui Vladimir Voronin din interviul acordat postului de radio Vocea Americii trebuie analizat in context electoral”.

Băbacul” politicii democrate americane a anilor 1960 și ‘70, Jesse Unruh, avea o zicală perfectă în grosolonia ei despre rolul pe care-l joacă influența și banii asupra guvernării: dacă nu ești în stare să-i bei lobbyst-ului băutura, să-i iai banii, să te culci cu femeile lui și cu toate acestea să votezi a doua zi împotriva sa, atunci n-ai ce căuta în politică.

Uniunea Europeana a fost destul de consistenta in abordarea sa fata de Republica Moldova. Vedem ca, de cand a semnat Moldova Planul de actiuni in 2005, Uniunea Europeana a tot subliniat ca primeaza respectarea valorilor comune a Uniunii Europene, ca democratizarea Moldovei este o necesitate, ca trebuie sa se respecte drepturile omului s.a.m.d. Dar in ultimii ani Uniunea Europeana parca s-a lasat putin adormita de progresele Republicii Moldova, care erau mai mult pe hartie, dar existau anumite regrese in practica. Adica se adoptau legi si nu erau puse in practica sau erau chiar regrese.

Europarlamentarele au avut un impact minor asupra R. Moldova și cetățenilor ei, fiind un eveniment, practic, nemediatizat. Solicitat de Info-Prim Neo, Eugen Revenco, director de programe la Asociația pentru Politică Externă (APE), consideră că, în special, lipsa politicienilor din România în spațiul despre care se spune că este comunitatea cea mai mare de români de peste hotare țării, arată cât de mic este subiectul R. Moldova pe agenda europeană, inclusiv a României.

R. Moldova un stat mic, una dintre cele 15 republici post-sovietice, nesemnificativa în politica internationala dar cu o poziție strategică importantă-intre UE si Rusia-a reaparut in aprilie 2009 in atentia opiniei publice de la Bucuresti sau din UE prin revoltele de la Chisinau. S-a vorbit si s-a scris mult in presa de la Bucuresti despre declaratiile belicoase si practicile nedemocratice ale regimului comunist al lui Vladimir Voronin. Au ramas si chestiuni neabordate. Pentru acestea am realizat trei interviuri scurte cu Nicu Popescu*, Vlad Lupan* si Stanislav Secrieru*, specialisti in relatiile internationale din R. Moldova.

Ar fi bine să valorificăm experiența europeană și nu să acceptăm doar ceea ce ne convine, să avem înțelepciunea să aplicăm recomandările ce pot conduce la transformarea în continuare a instituției respective în una publică. Cu siguranță, se vor oferi oportunități care să ne ajute, iar încrederea europenilor în ceea ce privește formarea presei libere sperăm să nu dispară, mai ales că RM tinde să se integreze în UE, care acceptă unele state cu un anumit avans. La noi, însă, mai e încă mult de schimbat în toate sferele.

Există nenumărate cazuri când foarte multe idei formulate de această societate civilă, extrem de profesionistă, și în domeniul politicii externe, și în cele social sau economic, pur și simplu au fost ignorate de Putere. Chiar dacă vor colabora comuniștii cu societatea civilă, cred că o vor face doar cu cea care le-a fost și le este obedientă. De expertiză „critică” ei nu au nevoie.

La 7 mai, Parlamentul European a aprobat Rezoluția cu privire la situația din Republica Moldova. Prin acest document Legislativul UE a condamnat cu fermitate campania amplă de hărțuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului și toate celelalte acțiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare.

Dacă analizăm cu atenție elementele acestei rezoluții, ar trebui să felicităm, pentru calitatea mesajului, întreaga societate, ori documentul este adresat anume societății din RM, iar beneficiile, aduse de el în timp, sunt legate de câteva straturi.

La 27 aprilie, reuniți la Luxemburg, miniștrii de Externe ai UE au dezbătut și situația din Moldova. Discuțiile despre evenimentele din 7 și 8 aprilie s-au consumat în timpul prânzului de lucru avut de șefii diplomațiilor europene în respectiva zi. În urma prânzului, miniștrii de Externe ai UE au (re)subliniat importanța menținerii unor relații strânse cu țara noastră.